Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica

235[12 decembrie 1876][„ZIARELE ENGLEZE..."]Ziarele engleze reîmprospetează ştirea, ce s-a mai fost răspândit o dată, că România va fi acea putere neutrăchemată a ocupa cu trupele sale Bulgaria până la îndeplinirea reformelor făgăduite de Poartă. Astfel Times zice că acestproiect va fi susţinut în sânul conferinţei de cătră Germania şi Franţa, iar Morning-post crede, nu fără cuvânt , că întradevărconferinţa ar putea să primească această soluţiune, ca una ce dezleagă greutatea cea mai mare din toată afacerea.,,Courier de Roumanie", ziar oficios, înregistrând ştirile de mai sus, spune că pân' acum nu i s-a făcut încăguvernului român asemenea propuneri.În privirea politicei esterne ,,Românul" vede lucrurile în lumină trandafirie, coloare ce se justifică întrucâtva şiprin suirea efectelor de bursă.Acest ziar spune că noutăţile private ce le primeşte de la Constantinopole continuă a fi favorabile păcii. Afarăde aceea delegatul guvernului românesc s-au bucurat asemenea de bună primire din partea atât a Porţilor împărăteştiprecum şi a ambasadorilor şi delegaţilor puterilor garante.Deşi ,,poate" şi ,,se zice" sunt după zicală cam rude cu minciuna, totuşi nu voim să lipsim pe cetitorii pentrucare nădejdea-i lucru mare şi de ştirile celelalte, cîte le mai aduce ziarul de mai sus.Miniştrii turci sunt — se zice — dispuşi de-a supune dezbaterilor conferenţei recunoaşterea absolutei neutralităţia României (ca Belgia şi Sviţera) şi alte cereri legitime din parte-ne . Totodată guvernul turcesc — se zice — că ehotărît de a respecta neutralitatea ţării noastre chiar în caz de război.Înlăuntrul ţării ... înlăuntrul ţării comitetul pentru darea în judecată a cabinetului Catargiu a chemat pentruduminică (12 dec .) la interogatoriu public pe generalul Florescu şi pe d. A. Lahovary .,,Timpul" spune (cu alte cuvinte, nu ale noastre) că agenţi ai partidului liberal ar fi cutrierând Bucureştii pentrua chema la acest interogatoriu public cât se poate de mulţi aderenţi ai partidului dominant şi că aceştia au căpătatinstrucţii de-a face presiune asupra guvernului şi Camerei şi de a cere (prin vociferări negreşit) arestarea şicondamnarea celor preveniţi . Dacă mai alăturăm şi ştirea, adusă tot de Timpul, că pentru aceeaşi duminică aveau să seadune tot în Dealul Mitropoliei două - trei mii de cetăţeni, partizani ai conservatorilor , atunci frumos bucluc a fi fostacolo.Toate aceste sunt ştiri pe cari le-am putut avea până ieri la 2 ore după amiazăzi, mai jos vom înregistra ştirile ceni vor sosi după aceasta. Opinia noastră anticipată este că nu va fi fost deocamdată nimic. Căci foştii miniştrii, care audeclarat de atâtea ori că nu recunosc puterea judecătorească pe care se crede în drept a şi-l atribui comitetul, nu vor venidecât cu sila înaintea comisiei, încât aceasta va fi nevoită prin ,,contestarea de competenţă" să aşeze un alt terminpentru aducerea lor cu putere publică. Cel puţin aşa şi atâta putem deduce din cîte s-au petrecut pân - acuma .Ieri după-amiazăzi poşta din Bucureşti n-au sosit. După ştiri private miniştrii citaţi de comitet ar fi refuzat de ase prezenta, încât a trebuit să se ieie măsuri silnice contra lor.Iarăşi „Românul" mai vesteşte că partidul liberal ar fi ajuns la cunoştinţa că trebuie să deie o direcţie maienergică şi mai regulată lucrărilor lui din Cameră şi Senat, drept care au hotărît de-a se aduna de cîte trei ori pesăptămână pentru a se sfătui. Spre acest sfârşit partidul anunţat s-au reconstituit în modul următor :D. N. Bâţcoveanu prezident,D-nii Hasnaş şi Cămărăşescu , vice-prezidenţi ,D-nii Junel Lăţescu şi Deleanu evestori .Partidul au ales două comisii, compuse din deputaţi şi senatori, dintre care una va studia şi proiecta o legecomunală şi judeţană , cealaltă o reformare a judecătorilor de instrucţie şi de pace.Nouăsprezece proiecte de lege se află în studiul Camerei — poate prea multe pentru a fi studiate — unele dejaîn comitetele delegate de secţiuni . Între aceste din urmă sunt :Proiect pentru reformarea seminariilor ;idem pentru modificarea procedurei de urmărire;idem pentru rechiziţii militare.Iar în secţiuni se studiază :Proiectul pentru abrogarea legei de recrutare din 1876 şi reintroducere celei din 1874;