Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica

234bulgar ce nu vorbea turceşte au fost tăiată, din care cauză ei, ca să scape de aceste nesuportabile persecuţii , au fost siliţisă adopte limba turcească, care mai în urmă a fost introdusă şi în familiele lor şi au crescut în ea şi copii[i] lor. Ei suntcreştini şi astăzi, însă vorbesc turceşte. Grecii în cele din urmă, după ce au nimicit patriarhia bulgară şi au gonit limbabulgară din toate şcolile şi bisericele , s-au silit ca în toate locurile să grecizeze şi pe aceşti nenorociţi, introducându-leîn biserici şi şcoli limba greacă. Din cauza aceasta unii din aceşti gagauzi s-au grecizat şi s-au făcut mai mari inimicifraţilor lor bulgari decât chiar grecii proprii. Pentru aceşti gagauzi (şi nu găgăuţi) s-a vorbit în Vulturul, iar nu pentruromânii din Macedonia." — Reproducem cu plăcere această rectificare a ziarului ,,Vulturul" şi adaogem numai căeroarea noastră a provenit din motivul simplu că ziarul amintit, vorbind despre populaţia Macedoniei, au împărţit-o îngreci, bulgari şi gagauzi , iar despre români n-au spus un singur cuvânt . Fiindcă ştiam că macedo-românii se maibucură de câteva porecliri nepotrivite şi nevăzându-i deloc amintiţi în perspectivele de împărţeală a Macedoniei, amcrezut că şi redacţia numitei foi ne gratifica tot pe noi, căci tot noi suntem şi acolo cu o poreclă şi mai puţin politicoasă .[10 decembrie 1876 ]ROBIE MODERNĂCând laşi toate celea în sama libertăţii şi prin urmare a egoismului omenesc nu va fi bine. De multe ori înAnglia s-a dizbătut întrebarea dacă n-ar fi bine să se lucreze duminicele , şi se găsise economişti care să calculeze cepierderi însemnate are industrialul englez prin ţinerea sărbătorilor . O fericire că biserica e acolo îndestul de puternicăpentru a rezista unor asemenea tentative împrotiva săracului, asigurându-i şi acestuia partea sa de odihnă şi bucurie întrolume pe care scriptura o numeşte cu drept cuvânt ,,Valea plângerilor ". La noi, în ţara absolutei libertăţi, este însă cuputinţă ca lucrătoriul să nu se bucure nici de duminecă, nici de sărbătoare, să nu se bucure nici de răgazul pe carescriptura îl asigură până şi animalelor . Mania de a trata pe om ca simplă maşină, ca unealtă pentru producere , este întâitot ce poate fi mai neomenos; al doilea, dezastruoasă prin urmările ei. Căci vita de muncă se cruţă la boală, i se măsurăputerile, nu se încarcă peste măsură, pierderea ei e egală cu cumpărarea unei alteia, încât interesul bine înţeles alproprietarului este cruţarea . La om lucrul se schimbă. Poate să se stingă în bună voie ..., se va găsi totdeauna altul laloc, căci nevoia e o dăscăliţă amară, care primeşte orice condiţii. În alte ţări sunt societăţi pentru apărarea animalelor ,de sine înţelegându-se că religia şi organizarea socială îi asigurează omului zilele sale de odihnă, la noi însă nu va fiminune dacă vom vedea tratându-se organismul cel mai nobil de pe pământ cu o lipsă de cruţare de care sunt ferite şiorganismele cele inferioare . Ne-a trebuit această espunere pentru a caracteriza soarta lucrătorilor din fabrica regieimonopolului tutunurilor . Muncind 12 — 14 oare pe zi, aceste zile lungi şi negre nu sunt între-rupte nici de dumineci, nici de sărbători, încât cestiunea socială, atât de ventilată în Europa, trebue s-o revedem la noi înforma ei cea mai crudă. Iată dar materialul de oameni supus acestui tratament :200 de lucrătoare10 tăietori cu maşina a tutunului prost3 tăietori cu maşina a tutunului bun2 cari desfac tutunul cu trompa1 amestecător1 tăietor de hârtie3 privighetori a lucrătorilor3 amploiaţi superiori1 diurnistIată dar 224 de oameni, a patra parte dintr-o mie, care nu cunosc nici sărbătoare, nici altă odihnă decât somnul.Se poate că regia, câştigând puţin sau nimic din toată afacerea, să fie silită de a întrebuinţa asemenea mijloace,pentru a se susţinea; dar nouă ni se pare că soarta „dividendelor " e cu mult mai puţin importantă decât aceea a omuluichemat să le producă.Onor. primărie, care cu drept cuvânt a ordonat respectarea duminecilor şi sărbătorilor din partea comercianţilor,ar trebui să ordone aceeaşi respectare din partea fabricelor . Să nu uităm că trăim într-un stat creştin, că numai chinezuln-are sărbători, pe când religia creştină, a celor ,,dezmoşteniţi ", li asigură şi acestora partea lor de bucurie în lume.O altă cestiune, care priveşte numai administraţia oraşului nostru, este că lucrătoarele , pornind noaptea de lafabrică pe şoseaua din valea Bahluiului, sunt espuse obrăzniciei stâlpilor de cafenele, cari tocmai în vremea ieşireifetelor din fabrică găsesc că primblarea pe întunecoasele uliţi e foarte aerisitoare . De aceea ar trebui ca felinarele să fiemai dese şi mai cu samă să fie aprinse, asemenea nici prezenţa unui număr mai mare de serjenţi de noapte nu e deprisos.