Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica

233un rol nu numai nedemn, dar şi nefolositor. E mai bine ca lumea sa aibă trebuinţă de tine iar nu tu de lume, de aceea Se'nţelege că politica „estremeiprecauţiuni " trebuie să rămâie a noastră şi să nu cultivăm nici o periculoasă simpatie pentru Orient sau Occident, căcisingura simpatie ce ne este permisă e aceea pentru neamul românesc, oriunde s-ar afla el pe pământ , şi care vede înexistenţa noastră garanţia existenţei sale.De aceea firesc lucru că dintre cele două moţiuni depuse la birou Camera a primit pe cea cu trecerea la ordineazilei, iar nu pe cea în care se accentua „păzirea cea mai exactă şi mai sinceră a neutralităţii".[10 decembrie 1876][,,ÎN ŞEDINŢA SENATULUI..."]În şedinţa Senatului din 29 noiemvrie s-a dat cetire demisiunei d-lor Lascăr Catargi , G . Cantacuzino şi I. E.Florescu. Demisiunea a fost dată din cauză că în şedinţa din 20 noiemvrie s-au rostit de pe banca ministerială espresiigrele, cari prin semnificaţia lor anticipau cu mult judecata în procesul pendent al acestor domni ca foşti membri aicabinetului Catargiu. Viceprezidentul în funcţiune , D. Cogălniceanu, a declarat cu această ocazie că biuroul , curegulamentul în mână , nu poate impune miniştrilor alegerea espresiunilor de cari trebuie să se servească şi că, în ceeace-l priveşte pe d-sa, n-ar fi rostit niciodată asemenea cuvinte.D. senator Deşliu a cerut asemenea neadmiterea demisiunei şi a atras atenţia Senatului asupra împrejurării că d.ministru - prezident Ioan Brăteanu a declarat că nu e solidar de espresiunele d-lui N. Ionescu. În fine d. EugeniuStătescu , ministrul de justiţie, a declarat că respingerea demisiunei celor trei d-ni senatori ar fi privită de guvern ca unvot de neîncredere. Senatul n-au primit demisia în cestiune.Abia trebuie să mai pomenim că sunt împrejurări unde anticipările , din jignitoare, devin primejdioase . Nu este,nu poate fi acuma vremea de a aduce pe un corp legiuitor la estremitatea de a-şi rosti antipatiile sale, precum nu estenici vremea unei crize de cabinet. ,,Hannibal ante portas ". Poate că e tot atât de clar că în vremi estraordinare nu suntde recomandat nici reforme organice cari să taie în carne vie şi că legi fundamentale sunt totdeuna rezultatul păcii înafară, în care un organism social să poată suferi o criză internă.Să nu uităm că tot ce este organic (deci şi statul) e supus unor procese analoage de viaţă şi că nimeni nu arîntreprinde operaţii chirurgice asupra unui organism în momentul în care acesta se află espus crivăţului amorţitor sauistovitorului sirocco . Se înţelege că-n împrejurări normale aceste observaţii ni s-ar părea de prisos şi că numai înconsideraţia complicaţiilor din afară ne îngăduim a uza de marginile în care ni este invoit a ne rosti părerea.Asemenea cestiuni trebuiesc tranşate în tăcere. O cestiune delicată a fost refuzul Germaniei de a lua parte laespoziţia universală din Paris a căreia întreagă dezbatere a fost următoarea:Prezidentul: Comitetul confederaţiei germanice a decis ca imperiul să nu ia oficial parte la espoziţia franceză.Cere cineva cuvântul ? (Tăcere generală). Voieşte poate delegatul vreuneia din statele confederate să observe ceva?(Tăcere generală) ... Aşa dar imperiul nu va lua parte la espoziţie . — Punct şi nimic mai mult.Cu toate acestea ura între partidele din Germania e desigur adâncă , neîmpăcată şi fără mijloc de tranzacţie, pecând la noi toate urmăresc aproape aceleaşi scopuri;— afară de aceea pericolul unor discuţiuni asupra acestei întrebări e cu mult mai mic, pentru statornicialucrurilor din lăuntru , acolo — decât la noi.[10 decembrie 1876][„GAGAUZI SE NUMEŞTE..."],,Gagauzi se numeşte o foarte mică parte din poporul Bulgariei, rătăcită de tot de limba maternă şi azi vorbindturceşte. Cauza schimbării limbei au fost persecutările turcilor la venirea lor asupra bulgarilor. Toţi bulgarii locuitoripărţilor apropiate de Vana , Burgas , Adrianopole şi Constantinopole au fost espuşi acestor persecutări şi limba fiecărui