12.07.2015 Views

Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica

Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica

Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica

SHOW MORE
SHOW LESS
  • No tags were found...

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

23vrea de bucata de pămînt acordată, foştii membri ai obştii devenind repede victimele proprietarilor şi cămătarilor.Rezultatul: o adevărată înrobire, o ,,colonizare" a ţăranilor sau, cum spune poetul — care se dovedeşte profet cuaceastă caracterizare făcută cu mai multe decenii înaintea lui 1905 — : ,,Rusia e în adevăr subminată de o mişcareagrarie-socialistă care va izbucni poate curînd cu foc şi sînge" 45 .Şi în articolele despre Dobrogea, polemizînd cu liberalii în legătură cu formele moderne preconizate a fiintroduse pe aceste ţinuturi, ,,ce în parte se ocupă încă cu păstoria" şi care sub guvernarea turcă au cunoscut ,,unregim analog cu cel care era la noi înaintea Regulamentului", atrage atenţia asupra unor astfel de probleme ca:,,relaţiunile de proprietate şi de posesiune, administraţia comunală cum a fost jurisdicţiunea matrimonială exercitatăde cler, sentinţele de pace dictate părţilor prin persoane clerice, c-un cuvînt toată organizaţia primitivă, însă morală şide bună credinţă a unui popor primitiv". <strong>Eminescu</strong> recunoaşte însă că ,,pentru aceasta ar trebui un studiu îndelungatfăcut la faţa locului asupra obiceielor pămîntului, asupra acelui drept viu, recunoscut de toţi şi____________44H. H. Stahl, Contribuţii la studiul satelor devălmaşe româneşti, <strong>vol</strong>. I (1958), <strong>vol</strong>. II (1959), <strong>vol</strong>. III (1965), Ed.Academiei, Bucureşti.45,,Manuscriptum", nr. 1 (26), 1977 (text comunicat de D. Vatamaniuc).necontestat de nimenea, care cuprindea puterea sa coercitivă în sine însuşi şi în conştiinţa omului" 46 .Nu dorim să continuăm acest excurs, căci, e limpede, la acelaşi tip de civilizaţie îi e gîndul şi cînd, citîndu-i pefiziocraţi, se arată încîntat de avantajele schimbului direct în natură, înlăturîndu-se intermediarii din comerţ şi chiarrolul banilor. Drept exemplu e dat moţul din Ardeal: ,,Lui nu-i trebuie la negoţ nici un fel de samsar — nici chiarbanul. El face ciubere şi doniţe, trece în ţara ungurească şi nu se mai încurcă, ci le schimbă de-a dreptul pe . . . grîu" 47 .Pe scurt, circuitul închis al economiei naturale.Nu vrem să susţinem nici un moment că <strong>Eminescu</strong>, în articolele sale, rămîne strict în aria unor cunoştinţeexacte sau voit exacte; chiar din citatele date ne-am putut da seama de amestecul dintre aspectele istorice reale şialtele, cu caracter ideal. Se simte că o astfel de realitate îi este aproape de suflet, ca el o înalţă în planul poetizării. Euşor să schiţăm cu elemente din publicistica sa tabloul unei existenţe edenice. O lume călăuzită de principiile munciişi ale cinstei, în care toţi erau ,,liberi şi totdeauna egali". Mai mult, pe atunci conaţionalii noştri se bucurau de odeplină sănătate, nu ştiau ce este aceea boală, ba erau şi fiziceşte frumoşi (în timpurile moderne speţa umană vadegenera, producînd ,,hidoase pocituri"). Sănătatea morală era şi ea nealterată (în comunităţile săteşti de pe vremea luiŞtefan Vodă, beţia, de pildă, „era pedepsită ca un lucru de ruşine şi de batjocură").Dar iată strînse la un loc virtuţile poporului în faza lui de atunci, primară, şi de totdeauna: ,,De acolo multeletipuri frumoase, ce se găsesc în părţile unde ai noştri n-au avut amestec cu nimenea, de acolo cuminţenia românului,care ca cioban a avut multă vreme ca să se ocupe cu sine însuşi, de acolo limba spornică şi plină de figuri, de acolosimţămîntul adînc pentru frumuseţile naturii, prietenia lui cu codrul, cu calul frumos, cu turmele bogate, de acolopoveşti, cîntece, legende — c-un cuvînt de acolo un popor plin de originalitate şi de-o feciorească putere, formată prinmuncă plăcută, fără trudă. . ." 48 .O viziune prin excelenţă rafaelică, în care cugetul profund se află logodit cu descrierea poematică.Ar fi o eroare să nu sesizăm în astfel de aspecte reflexe ale mitului vîrstei de aur. Noţiunea nu-i eranecunoscută poetului, care o şi foloseşte, ca atare, pentru caracterizarea unui timp ferice din istoria ţării: ,,Timp de aurîntr-adevăr, în care economia publică şi privată stăteau în raport cu veniturile fiecăruia, în care nici se scria, nici sevorbea altă limbă decît a noastră, în care dările erau minime şi averile mari, în care în locul egalităţii era probitatea, înlocul libertăţii de palavre, munca liniştită şi cîştigul liniştit, munca pămînteană apărată în toate ramurile ei de chiarclasele muncitoare, organizată în bresle" 49 . Altădată, acordă acest calificativ epocii lui Ştefan cel Mare, ,,care n-a avutonoarea ca în veacul lui de aur — spune poetul, adresîndu-se vindicativ contemporanilor — de a vă înşira mutrele peparii de garduri". În polemicile cu ,,Românul'', termenul este înlocuit cu cel de ,,veacul de mijloc": ,,Dacă « Românul» se teme de veacul de mijloc, să-şi aducă aminte că amîndouă ţările noastre dunărene n-au avut de la fondarea lor şipînă în suta a optsprezecea nici un cod scris (codicele Vasile Lupu şi Matei Basarab nu s-au aplicat niciodată) şi că,abia fanarioţii stricînd ţara din temelie şi corumpînd pînă în măduvă simţul de drept al românului, au fost silite săintroducă norme scrise într-o societate în care totul era putred" 50 .Prin această admirare a vîrstei de aur, <strong>Eminescu</strong> intră într-un sistem de referinţe cu o arie largă în creaţia şigîndirea universală. Este greşit să se creadă că acest mit şi-ar fi sfîrşit cariera în secolul al XVIII-lea, odată cuconceptul rousseau-ist al ,,bunului sălbatic" şi s-ar fi continuat doar sub forma unei nostalgii vagi, secrete după„paradisul pierdut". În realitate, el recidivează făţiş în diversele proiecte de reformare a societăţii care abundă însecolul al X<strong>IX</strong>-lea, proiecte caracterizate, după cum nota Guido Morpurgo-Tagliabue, printr-un amestec particular de

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!