Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica

228În privirea şcoalei rurale s-au hotărît a se aloca sume pentru premiarea şcolarilor sârguincioşi , pentru clădireade locale în comunele fără mijloace, pentru mărirea lefilor învăţătorilor plătiţi numai de comune şi în fine pentrupremiarea acelor învăţători cari ar fi înscris şi promovat mai mulţi elevi.Cele două din urmă ,,încurajări " ni se par cam unilaterale. Învăţătorii plătiţi numai de comune stau de regulămai bine decât cei plătiţi de stat, pentru că acolo unde asemenea şcoale există ele sunt , cu rare escepţii, emanaţia uneitrebuinţe reale a poporului. Se va găsi că partea cea mai liberă a populaţiei rurale, răzăşii, ţin mai cu samă a avea şcoli,iar afară de ei satele de oameni cuprinşi. Pe lângă acestea, învăţătorii de acest gen sunt în genere preoţi ieşiţi dinseminarul Socola cari ţin şcoală când li dă mâna şi pentru cari această ocupaţie e secundară.Ce s' atinge de premiarea învăţătorilor cari vor înscrie şi promova mai mulţi elevi, această măsură ni se pareaproape... periculoasă. Stabilim că aptitudinea unui învăţător nu se constată, nu se poate constata pe această cale. Unînvăţător indulgent (ca să nu zicem rău), într-un sat populat , va înscrie şi promova mai mulţi elevi decât unul bun întrunsat puţin populat . Un învăţător din cei mai buni este de ex. cel din satul mic Gropniţa (com . Miseştii , pl . Copoi ).Dar cei 10 — 15 şcolari ai acestuia plătesc mai mult decât 100 de şcolari răi dintr-alte comune populate cu învăţătorisuperficiali . Valoarea unui învăţător n-o poate constata decât un pedagog practic şi numai la faţa locului, în şcoală şi cucopiii instruiţi de acela. Oricare control formal de altă natură este nesuficient — dacă nu periculos.În fine pentru a sădi emulaţiunea între agricultori s-au alocat sume pentru reintroducerea espoziţiunilor .Această măsură merită toată lauda, iar efectele ei fiind cunoscute ne abţinem de la orice observaţie.Un premiu pentru alergările de cai din ţară şi reducerea taxelor drumurilor judeţene sunt asemenea măsuri de onecontestabilă utilitate.[3 decembrie 1876]TURCIA [„TENDINŢELE DE REFORMĂ..."]Tendinţele de reformă a lui Midhad Paşa au trezit în poporul turcesc spiritul de coterie şi au agitat mai cu samăfanatismul vechei caste domnitoare. La această împrejurare se va putea reduce şi încercarea de a fura pe sultanul MuradV şi a-l duce undeva în străinătate. Dacă ar fi succes, atunci în numele sau s-ar fi publicat un manifest prin care s-ar fiarătat nelegalitatea răsturnării sale, s-ar fi respins toate reformele, ca fiind contrarie religiei mahometane , s-ar fi făcutapel cătră credincioşi de a recunoaşte pe Murad V ca suveran legitim şi khalif. Se zice că guvernul turcesc are până şitextul acelui manifest. Ceea ce-i mai interesant e că acest complot a fost în mare parte urzit de damele curţii lui Muradşi ca prin slăbiciunea de inimă a uneia s-au descoperit. Conspiratorii , îmbrăcaţi femeieşte , aveau intrare liberă înpalatul Ceragan şi ţineau conventicule cu damele, a căror şef era sultana Validé , mama lui Murad. O foastă favorită alui Murad au intrat însă în relaţii nu tocmai revoluţionare cu unul din conspiratori , ceea ce eunucul păzitor i-au luat-o anume de rău. Revoltată de aceasta, ea a descoperit unei amice a sale, odaliscă a lui Abdul-Hamid, toată şiretenia , aşaîncât poliţia a şi pus mâna pe cuibul întreg de conspiratori şi conspiratrice şi l-au dus cald în beciurile poliţieneşti.Damele au primit câteva lecţii de bună purtare în turceşte ş-au fost eliberate . Sultana Validé i-a spus lui Abdul-Hamid tot complotul din fir în păr ş-au asigurat plângind c-au fost amăgită că prin aceasta ar aduce un mare serviciureligiei şi statului.între complotişti sunt mai mulţi paşi şi — ca la toate întreprinderile de asemenea natură — un grec, anume Stavridis ,căci fără greci nu se face treabă.Despre atentatul în contra lui Midhat Paşa se vesteşte că guvernul a căpătat ştire telegrafică de la consululturcesc din Raguza despre însărcinarea ce-o căpătase doi muntenegreni de la comitetul slav de-a ucide pe Midhat.Poliţia i-a şi găsit. Unul din ei s-au apărat atât de vitejeşte încât au trebuit un întreg detaşament de jandarmi pentru a-lduce la ministeriul poliţiei . Deşi puterile sunt unite în rezoluţiile lor, nimeni nu crede că conferenţa va avea succes,pentru că poarta nu va concede nimica. Mai nainte promitea tot pentru a nu ţinea nimic; dar acuma, când lucrul se'ngroaşă , ea a şi început a face paşi repezi înapoi. Astfel la cea din urmă dezbatere a constituţiei în Consiliul de Statarticolele privitoare la responsabilitatea ministerială au fost reduse la cea mai slabă espresie, cele atingătoare derestrângere suveranităţii sultanului şterse cu desăvârşire . Ziarul ,,Ittihad ", anteluptătoriul pentru reforme, a fostsuspendat pe două luni. În conferenţă Turcia va aduce proiectul său de constituţie şi nimic mai mult. Am vorbit la