Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica

227semne vecinilor imperiului încât trebuia să producă o lămurire a situaţiei.Întâi principele a pronunţat cuvântul mare: că dacă deputatul Richter ar putea proba aserţiunea sa (că Rusiadoreşte cuceriri ) atunci politica întregei Europe ar fi alta. Pân - acuma însă, nefiind faţă decât declararea împăratuluiAlexandru că din parte 'şi renunţă la orice cucerire, principele crede că nu are nimenea dreptul de a se îndoi încă desfinţenia acelui cuvânt de onoare. Rusia e caracterizată prin cuvintele principelui ca o mandatară a Europei, chemată arealiza în Turcia reformele în favoarea creştinilor pe cari le doresc toate puterile creştine în unanimitate. Deci misiuneaconferenţei din Constantinopole era asemenea desemnată în conturile ei principale — adecă: ea are a determina formasub care realizarea acelor schimbări să se şi asigure pe deplin. Numai încaz de neunire sau de o rezistenţă a Porţii de-a pune în aplicare concluziile acelora Rusia ar fi putut procede sua spontepentru a crea garanţiile cum am zice materiale pentru punerea în lucrare a dorinţelor Europei.Afară de acestea cancelariul au dat a înţelege că Germania nu are în Orient interese ce-ar fi ecuivalente cuîncheieturile nestâlcite ale unui muschetar din Pomerania . Aceasta însamnă însă că, oricare din amicii Germaniei arîncerca să câştige în Orient foloase pentru sine, va fi lăsat în voia sorţii sale, în voia tuturor complicaţiilor la cari ar danaştere. Acest aviz au fost făcut atât Angliei cât şi Rusiei. Pentru o situaţie cu totul nouă Germania 'şi păstrează deplinalibertate de acţiune şi nu promite nici unui amic alianţa contra celuilalt amic.Era evident că un discurs atât de plin de avizuri trebuia să producă un efect neaşteptat , dar şi foarte lămuritorîn apele turburi ale Orientului.Alaltăieri după amiazăzi trâmbiţele din Constantinopole au sunat a pace. În 1/13 decemvrie s-au început sevede preliminarele conferenţei, sub preşedinţa lui Ignatief. În acestea s-au luat hotărâri unanime din partea tuturorputerilor, al căror senz se zice că e următorul:1) O rectificare de margini prin cesiunea cătră muntenegri a douăsprezece districte din Herţegovina. Acestedistricte nu credem să fie mai mari decât plăşile la noi.2) Evacuarea imediată a teritoriului sîrbesc, prelungirea armistiţiului până la încheierea păcii şi cedareamicului Zvornic, loc care de jure şi este al Sîrbiei, şi pe care turcii l-au ţinut fără rânduială până acuma.3) În fine Bulgaria va căpăta un guvernor creştin, iar Rusia primeşte din parte 'şi ca ocuparea acelei provinţiisă se facă de cătră trupele unui stat cu neutralitatea garantată de Europa, c-un cuvânt de un stat care să fie în condiţiileSviţerei sau a Belgiei.Un alt stat însă în asemenea condiţii nu mai este decât doar România. Ţara noastră într-adevăr e avizată laneutralitate prin natura ei — rămâne numai ca Europa să-i deie acuma toate garanţiile neutralităţii sale, între cariştergerea vasalităţii sale nominale faţa cu Înalta Poartă este cea dentâi . Se poate deci cumcă trupele româneşti să fiechemate la misiunea onorifică de-a ocupa Bulgaria până la realizarea reformelor.Ştirile de mai sus le dăm se 'nţelege sub toată rezerva şi lăsăm ca vremea şi discuţiile membrilor conferenţeisă li deie corectura necesară. Destul numai că vorbele săhastrului de la Varzin au început să-şi aibă efectelebinefăcătoare şi să calmeze o prea mare şi interesată încordare din partea puterilor cari sunt direct amestecate înafacerile turceşti.[3 decembrie 1876]CONSILIUL JUDEŢAN DE IAŞIÎn sesiunea ordinară din ăsttimp , consiliul judeţului Iaşi a hotărît mai multe măsuri cari, în prima linie,priveşte starea sanitară a populaţiei, în a doua, şcoala rurală, în a treia, încurajarea emulaţiunei pe terenul producţiuneiagricole. Cu privire la mortalitatea în creştere a populaţiei rurale din jud . Iaşi, consiliul au alocat aproape a treia parte abugetului pentru serviciul său sanitar . Astfel s-au alocat de exemplu câte o subvenţie de 2000 l.n., împreunată c-unprivilegiu pe cinci ani pentru oricine ar voi să deschidă o farmacie în centrele plăşilor Turia , Branişte şi Stavnic . Deşiaceastă măsură e necontestabil folositoare, totuşi credem că numai foarte puţin se va răsfrânge asupra populaţiilorrurale, pentru că adevărata cauză a mortalităţii ţăranului român este mizeria, provenită din greutăţile fiscale şi dinangajamentele peste măsură oneroase al căror izvor sunt tocmai acele greutăţi.