Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica

226bisericeşte mai rău decum au stat în vremea lui Mircea-cel-Bătrân . Am mai spus şi altă dată că, pentru un teritoriupoliglot ca cel turcesc, egala îndreptăţire a limbelor şi confesiunilor va fi lucru de căpetenie, formaţiunile teritorialelucru secundar.Nu ştim, se 'nţelege , până unde ajunge priceperea cestiunei în cercurile noastre conducătoare; dar credem căsunt oameni în ţară cari să cunoască stările de lucruri şi să-i poată da ţării toată lumina necesară. Libertatea bisericeascăşi scolastică pentru românii din a dreapta Dunării trebuie însă asigurată, ca să fie o dată pentru totdeuna scăpaţi de subpresiunea spirituală, în prezent a grecilor, în viitor a altor ,,fraţi" creştini. Forma cea mai cuviincioasă ni se parereînfiinţarea vechei mitropolii a Proilabului , care prin organizarea ei bisericească pe bază democratică, cu sinodcompus din preoţi şi mireni, să îngrijască de bisericile şi şcolile româneşti în tot cuprinsul Turciei europene. Aceastămitropolie au fost şi în trecut mai cu samă pentru românii din dreapta a Dunărei, iar reşedinţa mitropolitului nu trebuiesă fie neapărat în Brăila, cum era înainte, deşi ar fi bine să fie pe pământul nostru. În faţa cererilor tuturornaţionalităţilor din Turcia, credem că cele ale românilor sunt cele mai modeste din toate şi că nimeni nu va îndrăzni atăgădui românului un drept de care se bucură deja şi grecii, şi bulgarii, şi sârbii , şi de care românii s-au bucurat abantiquo. Căzut în desuetudine în vremea domniei fanarioţilor, reînvierea lui din cenuşă va fi un titlu de recunoştinţăpentru generaţia actuală, dacă va şti să fie la înălţimea chemărei sale istorice. Pân-în prezent românii de peste Dunăreau avut de apărători pe turci, e drept apărători de ocazie şi coruptibili , dar totuşi, încetând puterea absolută a Kalifatului, ei n-ar mai avea nici un sprijin şi nu pot spera decât în noi. Să ne arătăm dar demni de încrederea lor.[1 decembrie 1876]CONFERINŢĂ INTERESANTĂD. maior Vladimir Andrejevich , care soseşte tocmai de pe câmpul de războiu din Serbia şi Bosnia, va ţineastăzi 1 dechemvrie la 8 ore sara în sala Universităţii o conferinţă asupra războiului sîrbesc, descris şi pus în evidenţăpe mari harte topografice . D-sa, cunoscut în mod favorabil sub pseudonimul literar de Osman-Bey , este autorulcunoscutei scrieri ,,Treizeci de ani în harem" şi a broşurei ,,Cucerirea lumei de cătră evrei". Aceasta din urmă a ieşit întraducere şi în coloanele ziarului ,,Apărătorul legei" înainte de câteva luni. Credem a putea recomanda cetitorilor noştrivizitarea acestei prelegeri a unui martor ocular şi părtaş războiului din Serbia. Conferenţa se va ţine, se 'nţelege , înlimba franceză, iară preţul intrărei e de 2 franci.[1 decembrie 1876]ÎNCETARE DIN VIAŢĂDuminică la 28 noiemvrie 1876 a încetat din viaţă G . Costaforu . Născut la anul 1821, Costaforu a fost unul dincei dintâi care, după studii serioase în Paris, a venit să aprindă în această ţară făclia ştiinţei dreptului. E cunoscutîndeobşte că a fost unul din cei mai buni jurisconsulţi , că a fost în mai multe rânduri ministru, deputat, senator şi agental ţării în străinătate.[1 decembrie 1876][„RĂSPUNSUL..."]Răspunsul (publicat în revista esternă ) a principelui Bismarck la interpelaţia deputatului Richter a făcut atâtea