Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica

225satisface auditoriul , şi acesta e un merit destul de mare, căci însemnează un început bun. Iar un început bun e adesealucru de căpetenie.[28 noiembrie 1876][„LORDUL SALISBURY AU AJUNS LACONSTANTINOPOL.."]Lordul Salisbury au ajuns la Constantinopol — îndealtfel bine şi sănătos nu-i vorbă — dar renumitul portofoliuce avea să conţină tractate de alianţă contra Rusiei e foarte desert . Francia nu are gând să-şi verse sângele pentru areintroduce obiceiul tăierii cu foarfecele a cupoanelor de la acţiile turceşti, operaţie care în vremile din urmă şi-o permitcel mult copii[i], când vor să se joace de-a banca ; cancelariul imperiului german nu voieşte să sacrifice alianţa veche şifoarte rentabilă a împăraţiei moscului pentru meetingurile frumos vorbitorului neam din Albion ; Austro-Ungaria s-arcam încerca ea să se apropie de politica engleză, dacă nu i-ar fi teamă de cele 15 milioane slavi de sub stăpânirea ebreomaghiară; în fine Italia, stat nou şi nu prea versat în politica lumii, îşi declară pe faţă simpatiile sale pentru popoarelesubjugate , deşi, după a noastră părere, în asemenea afaceri e de preferat zâmbetul cu două înţelesuri al principelui -cancelariu decât vorbareţa pozare în apărător al libertăţii. După Cât s-ar părea situaţia e clară. Deşi e greu să se cutezecineva în lunecoasele saloane ale celor două adevăruri şi nici nu se pot fixa marginele între care un diplomat merităcrezare, totuşi singurul fapt că asupra oceanului de vorbe războinice s-a ivit ieri - alaltăieri renumitul porumb cu ramurade măslin în gură e un semn că Anglia e izolată .Le Nord, organ francez al politicei ruseşti, scrie în privirea Bulgariei următoarele:După ştirile câte le avem, marchizul de Salisbury e încredinţat că e cu putinţă de-a găsi garanţii cu efect fără ca să fie nevoie de-arecurge la ocupaţie; dar nu ştim pe ce puncte de vedere se razimă acea convingere a marchizului şi până la ce grad ea esteîntemeiată. Dacă este întemeiată, dacă într-adevăr şi fără ocupaţie e cu putinţă de-a ajunge scopul urmărit de Europa, atunci puterile levor primi fără îndoială în unanimitate; dar ni se va permite ca până când ni se va dovedi clar că asemenea mijloace esistă să credemnumai cu multă rezervă în posibilitatea lor.Cu toată rezerva ziarului francez, ,,Wiener Abendpost", organ austriac oficios, primeşte o scrisoare din Snt .Petersburg prin care se spune că, dacă celelalte puteri s-ar mulţămi cu garanţiile date de Poartă, atunci poate că şi Rusiase va mulţămi numai cu ocuparea Sîrbiei până la neândoielnica esecutare a reformelor. Totodată a început să iasă dinnou la iveală planul unei ocupări paralele, adică Bosnia de cătră austriaci, Bulgaria de cătră ruşi. Pentru acest scopAustria trimite monitorii de pe Dunăre (care staţionau acuma în limanuri de iarnă) în jos spre Semlin; iar foaia oficială aRusiei publică ,,bugetul administraţiei civile a provincielor ce se vor ocupa în vremea războiului". Adică, cum îl ia peom gura pe dinainte,... câteodată ruşii uită că e vorba de o ocupaţie pacifică a Bulgariei.[1 decembrie 1876][„UN CUVÂNT LA VREME..."]Un Cuvânt la vreme: ni se pare că pentru ţara noastră, împreună cu guvernul ei, au sosit vremea de a se ocupa înmod radical de soarta românilor din a dreapta Dunărei. Deja „Vulturul", foaia intereselor bulgare , tipărită la Ploieşti ,începe a-i numi numai cu porecla de ,,găgăuţi " şi aceasta o face în inima ţărei româneşti; deja aviditatea teritorialăgrecească, sârbească şi bulgărească începe a-i privi ca neexistând pe faţa pământului , încât s-ar putea prezice că,lăsându-i pe mâna fraţilor creştini, tocmai români [i] vor fi aciia cari vor ieşi cu mâna goală din toată afacerea şi vor sta