Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica

223Se vede că prin Ţara Românească se lăţise ştirea despre vro navală turcească, şi desigur în mod atât despăimântător încât ,,Românul" se vede silit a dezminţi ştirea. Iată ce zice ziarul:O mare panică s-a răspândit astăzi în Bucureşti, comunicându-se de la oraşele de porturi , unde ea este şi maimare: trec turcii! este ţipetul ce se aude, şi cei ce-şi aduc aminte de sălbăticiile başibuzucilor , chiar şi în 1854 la Turnu-Măgurele , spre esemplu, se împlu de spaimă.Suntem în poziţiune de a afirma, pentru liniştirea acestor temeri , că nici un motiv serios nu le poate justificapână astăzi. Nici poduri pe Dunăre nu se fac, nici o ameninţare de trecere nu este; în fine nimic din asemeni vuiete nueste esact .În cât priveşte incursiunile sălbatece de care poporaţiunile noastre se tem, sperăm că guvernul va lua măsuri depază, cu toate că credem că chiar guvernul otoman va face această pază destul de bine spre a nu lăsa ca pământul nostrusă fie călcat de bandele sălbatece de başibuzuci. O asemenea pază ar fi folositoare mai cu osebire Turciei.Ce mai „corajie " şi-n Bucureştii ciia ! Doar n-a făcut tata Krupp porumbrelele lui degeaba.[26 noiembrie 1876]CE SE 'NTÂMPLĂ NESUPRAVEGHEREACÂNILORD. N. Pascu , subprefect în ţinutul Dorohoiului, primblându-se pe uliţele Mihăilenilor , a fost muşcat de uncâne turbat. Idrofobia au cuprins fără scăpare organismul numitului mai sus încât , cu toate silinţele amicilor şi rudelor ,dar mai ales cu toată lăudabila îngrijire de aproape din partea d-lui Dimitrie Moruz , prefectul de Dorohoi, au repauzatîn 17 curent. Acest caz ne reîmprospătează în minte drepturile de cari se bucură ab antiquo cânii în iubitul nostru oraşIaşi, cari drepturi ar trebui supuse unei filantropice reviziuni din partea locurilor competente . Fiind odată bine stabilitcă este oarecare deosebire între Iaşi şi Mihăileni , am întreba cu multă umilinţă: oare multă vreme au să rămâie neatinseimunităţile CÂNILOR din oraş, cari când izolaţi, când doi câte doi, când constituiţi în mici societăţi de voiagiu sebucură de o existenţă foarte nesupărată şi totuşi foarte supărătoare pentru conlocuitorii lor bipezi . De aceea, pentru aevita o statistică specific ieşană a cazurilor de idrofobie , credem că nu greşim rugând autorităţile competente a ordonao mai strictă mânuire a măsurilor pentru stârpirea CÂNILOR de prisos.[26 noiembrie 1876]TEATRU [„ASTĂZI SE VA REPREZENTA..."]Astăzi se va reprezenta pentru prima oară piesa renumitului autor rusesc N. Gogol intitulată ,,Revizorulgeneral", comedie în trei acte, şi ,,Pantalonul roş", comedie într-un act. Revizorul , localizat de d. P. Grădişteanu , estedupă cât ştim una din rarităţile literare a celui mai original scriitor umoristic rus.După cât cunoaştem pe autor din romanele sale, ,,Sufletele moarte", „Schiţe malorosieneşti ", „Taras Bulba "ş.a. putem prezice publicului o sară foarte plăcută. Comica lui Gogol e irezistibilă şi unită cu toate acestea cu un fondnepătruns de melancolie, cu un simţăment adânc al patimelor şi durerilor ce mişcă această lume.Meritele localizatorului le vom constata cu ocazia reprezentaţiei.[28 noiembrie 1876][REVISTA TEATRALĂ [„JOI ÎN 25 NOIEMVRIE..."]Joi în 25 noiemvrie 1876 s-au reprezentat piesa Caterina a II-a , comedie în 3 acte de Dumanoir şi Bieville .Această lucrare dramatică e din genul acelor elegante comedii din vremea „renaşterei romantice" de sub Ludovic-Filipîn cari intriga — în genere foarte interesantă — stă în legătură cu un obiect real neînsemnat, de ex. c-o batistă, c-oscrisoare,c-o carte de joc, c-un pahar cu apă. S-ar putea numi comedia efectelor mari cu mijloace mici. Unul din maiestrii tecniciai acestui gen a fost fără îndoiala Scribe. Astfel în ,,Paharul cu apă" o întreagă intrigă a partidelor din Anglia se rezolvătocmai printr-un „păhar cu apă". În „Poveştile reginei de Navarra " un manuscript al Margaretei de Valois e agentulconducător al întregei piese. Dar se ştie că Scribe, care avea o nemăsurată bogăţie de planuri, era totuşi lipsit de poezia