Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica

220O CÂNTĂREAŢĂ ROMÂNĂ ÎN MCKLENBURGDoamna Gabriela Ionescu, soţia unui advocat român din Arad, s-a devotat artei scenice, în speţie muzicei.„Familia" spune că, după un studiu cu succes la conservatorul din Viena, aceasta damă a fost angajată la opera (mareluiDuce?) din Rostock . Ziarele germane de acolo se zice c-ar fi vorbind cu mult entuziasm de cântăreaţa română şi-iprezic un viitor strălucit.[24 noiembrie 1876]INGREDIENTE CEL PUŢIN DE PRISOSSe vede că pentru a gunoi stomahurile consumatorilor şi a contribui la îngrăşarea artificială a onor. clientele ,pităria d-lui Niculi , din piaţa sf. Spiridon, a început să producă pâni cu materialuri de-o provenienţă foarte îndoielnică .Corpus delicti ce ni s-a pus în vedere este o bucată de pâne în al cărei mijloc se găseşte o cantitate destul de mare degunoi animalic care arată câtă necurăţenie trebuie să fi domnind la prepararea pânei în pităria numită mai sus.[24 noiembrie 1876][„ZIARELE DIN BUCUREŞTI..."]Ziarele din Bucureşti a început a vorbi despre o broşură în limba franceză apărută zilele acestea sub titlul ,,laRoumanie devant la conférence de 1876, par un ancien diplomate ".Autorul găsind de prisos de a o trimite şi ziarelor de dincoace, suntem siliţi a ne mărgini la unele pasagereproduse de jurnalistica bucureşteană.Broşura începe cu citarea articolului 22 din tractatul de Paris, prin care se stabileşte că România va continua a sebucura sub suzeranitatea Porţei şi sub garanţia puterilor de privilegiele şi imunităţile în a căror posesiune este; şi cuarticolul 26, prin care se prevede că ea poate avea o armată naţională, organizată pentru a ţinea liniştea înlăuntru şi apăzi mărginele .Apoi mai citează articolul 2 şi 43 din convenţia de la Paris, în care, amintindu-se tratatele cu Bayazet I,Mahomed II, Selim I şi Suleiman II, se recunoaşte autonomia ţărei sub suzeranitatea Porţei şi sub garanţia puterilor,precum asemenea dreptul de [a] avea armată.După citaţiile acestea autorul zice:Dreptul public pozitiv privitor la neutralitatea României nu conţine decît aceste stipulaţiuni. Aci este virtualiter bazafundamentală a politicei de neutralitate a acestei ţări, politică eminamente conservatoare şi respectînd legea internaţională. Dinnenorocire termenii, condiţiile, mărginele şi garanţiile acestei neutralităţi convenţionale nu sînt specificate în angajamenteleinternaţionale.Ştim că datoria neutrilor consistă mai cu samă de a se abţine de a lua parte la ostilităţi, neutrarum partium esse; neutri partibelli causa favere, cum zice Wolff, şi de a nu suferi ca beligeranţii să aducă vreo atingere la privilegiele neutralităţii, violînd prin acteostile teritoriul statului neutru.De la începutul răzbelului turco-sîrb purtarea României şi a guvernului său n-a încetat de a fi corectă şi conformă cuobligaţiunile legei internaţionale. Cu toate acestea, ţara aceasta nu vede nicăieri sancţiunea garanţiei ce Europa i-a acordat în mod aşade generos la 1856. Şi, în adevăr, cari sînt obligaţiunile Europei şi care ar fi atitudinea sa dacă teritoriul românesc ar deveni teatrul