Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica

219Cantacuzino şi L. Catargiu . Fiindcă prin articolul 52 din constituţie un membru al unui corp leg[i]uitor nu poate fiurmărit judecătoreşte decât cu învoirea adunării din care face parte, comitetul menţionat mai sus s-a văzut silit de a faceo asemenea cerere Senatului.Cererea făcută, opiniile Senatului începură a se diversifica . Unele credeau că o asemenea permisiune deurmărire nu trebuie dată de loc, altele că trebuie dată, în fine a treia, că trebuie a se da numai sub condiţii certe.Şeful cabinetului actual se întări şi mai mult în intenţia de a-şi da demisia şi deja începuse a circula combinaţiiledeosebite despre înlocuirea lui, între cari cea mai însemnată e aceea a unei fuziuni între unele elemente liberale cu celconservator. Membri liberali din Cameră, crezând a putea caracteriza opinia Senatului ca un amestec în drepturileaceleia, au ţinut acum opt zile în hotelul ,,Herdan " o conferinţă la care au luat parte şi senatorii liberali. În aceastăconferinţă vor fi dat o espresie atât de puternică opiniilor lor încât d. Ioan Brătianu au revenit de la intenţia sa primitivăşi s-au învoita aştepta mai departe opoziţia Senatului precum şi hotărârea acestuia în privirea cererei comitetului Camerei, încâtperspectiva fuziunei, amintită mai sus, pare deocamdată înlăturată, deşi situaţia nu a suferit vreo schimbare esenţială înurmările ce poate avea. Căci, îndată ce majorităţile amândoror corpurilor vor fi opuse, unul din două va trebui dizolvat.Căci dacă ministrul Brătianu rămâne , Senatul va merge, dacă însă acel ministeriu va merge, atunci Senatul rămâne şiCamera merge.În fine conflictul arătat mai sus s-a rezolvit în mod pacinic în şedinţa de la 21 noiemvrie, prin primireaamendamentului d-lui C. Bozianu, în care se zice:Fără a prejudeca soluţiunea de drept care se va da prin viitoarea lege cerută de Constituţie despre responsabilitateaministerială, Senatul acordă autorizarea cerută de Cameră pentru urmărirea senatorilor foşti miniştri puşi în acuzaţie.[24 noiembrie 1876]RUSIA [„PE CÂND ÎNLĂUNTRUL ROMÂNIEI..."]Pe Când înlăuntrul României criza de bani apasă greu asupra activităţii private, iar urele de partid asupra celorpublice, armata de sud a Rusiei se concentrează în Beserabia. Zilele din urmă a plecat pentru curtierul general dinChişănău marele principe Nicolaie, comandantul armiei de sud. Pe de altă parte durata lungă a preparativelor ruseşti derăzboi îngreuiază din ce în ce situaţia financiară a Turciei, care-şi susţine numai cu estreme sacrificii trupele sale lafrontiere; iar românii sunt asemenea siliţi a ţinea pe picior de război un număr de ostaşi prea mare pentru resurselestatului lor. În orice caz însă nu face un stat preparative atât de mari ca Rusia — numai pentru a asigura pacea.[24 noiembrie 1876]TEATRU ROMÂNESC ÎN LUGOŞ (BANATUL TIMIŞAN)Există peste Carpaţi o societate înfiinţată de mai mulţi ani al cărei scop este crearea unui teatru naţional întreromânii de acolo. În anul acesta o reuniune muzicală din LUGOŞ a reprezentat în folosul acelei societăţi opereta„Giroflé Girofla". Reuniunea e drept că în prima linie se ocupă mai cu samă de a cultiva muzica şi canto şi numai într-adoua cu teatrul, cu toate aceste reprezentaţia operetei a avut un deplin succes. Ceea ce ne bucură este însă împrejurareacă textul piesei a fost ,,cores de espresiunile ce nu cad în cadrul diletantismului". Aceste espresiuni publicul iaşan lecunoaşte în toată ,,cruditatea" lor, dar urechile mai caste ale celui lugoşan a fost scutite de ele.[24 noiembrie 1876]