Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica

218În marginele restrânse pe cari ni le impune natura acestui ziar vom încerca a da samă despre succesulreprezentaţiei dramei ,,Orfelinele", succes pe care în n-rul trecut l-am numit deplin. În sine, drama, compusă curecunoscutul talent tehnic al autorilor francezi, cu acea maiastră creare de situaţii interesante şi variate , cu treceri repezide la peripeţii dureroase la altele mângâioase , poetice ori pline de duioşie, a ţinut vie atenţiunea publicului în timp detrei ore. Actorii, identificându-se cu rolurile lor, au produs în public acel efect pe care fiziologul îl priveşte ca oadevărată minune a naturei omeneşti, dar pe care numai simţământul adevărat, nu afectaţia îl poate produce. Este întaina construcţiei sistemului nervos omenesc de a reproduce în mii de oameni simţămintele ce se petrec într-adevăr înunul singur şi, dacă succesul piesei a fost deplin, se poate conchide cu siguranţă că actorii s-au identificat în rolurile lor,s-au simţit a fi ceea ce autorul piesei prescria să fie.De ace [e]a, apreciând aplauzele publicului iaşan, mulţămim şi noi artiştilor pentru jocul lor conştiincios şidirecţiei pentru fericita alegere şi buna înscenare a acestei piese, sperând că şi în viitor artiştii şi direcţia vor continua dea merge pe aceeaşi cale.[19 noiembrie 1876]O OBSERVAŢIE ZIARULUI ,,EPOCHE”Ziarul german din Bucureşti, care are meritul de a rezuma scurt, cuprinzător şi fără părtinire tot ce se petrecemai însemnat în viaţa publică a românilor principăteni , a tradus şi considerentele trib. Iaşi în privirea cererei d-lui LeibMeer Hofer de a fi admis la licitaţia unui imobil . Dar în traducere s-a strecurat o mică greşală, care modifică senzulîntregului. Cuvântul ,,numai" (bloss , nur ) s-a confundat cu ,,nu mai" (nicht mehr ). Astfel considerentul II spune întraducere că sub protecţia statelor contractante nu mai sunt , au încetat de a fi sudiţi, pe când textul românesc zice căsub protecţia numai a statului respectiv stau sudiţii (scilicet nu sunt cetăţeni ai lui). Aşadar: ... under deren Protectionbloss din Unterthanen stehen ....[21 noiembrie 1876][„ÎNCĂ DE PE LA ÎNCEPUTUL SĂPTĂMÂNII…” ]Încă de pe la începutul saptamânii trecute se răspândise vorba că actualul cabinet ar avea de gând sădemisioneze .Fiindcă această ştire părea a se confirma zilele din urmă, era neapărat ca o asemenea intenţie să aibă motiveîndestul de puternice pentru a justifica o schimbare în împrejurări esterioare atât de grele. Acest motiv pare a fi ţinutaSenatului, care dăduse într-adevăr naştere directă unui ministeriu de coaliţiune şi indirectă celui actual, dar care nu pareplecat a admite o direcţie conducătoare cu priviri prea particulare.La alegerea biurourilor pentru sesiunea ordinară a celor două corpuri s-au văzut deci că adunarea deputaţilor eîn mare majoritate de partidul reprezentat prin organul ,,Românul", iar alegerea în Senat (care începe la vice - preşedinţi; căci I.P.S. Sa Mitropolitul ocupă oarecum de drept şi prin tradiţie istorică scaunul prezidenţial ) s-au arătat că membriiacestui înalt corp sunt împărţiţi cel puţin părţi egale între cele două mari partide din România.Antiteza era să se manifeste însă mai mult c-o altă ocazie.Se ştie că adunarea deputaţilor au ales un comitet însărcinat cu darea în judecată şi instrucţia procesului foştilormembri ai cabinetului Lascar Catargiu . Din cabinetul acela însă trei sunt senatori , şi anume d-nii I. E. Florescu, Gr .