Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica

216Dacă duci afacerea înaintea Camerei şi acolo interpelezi pe ministru, cum au făcut Trauschenfels , acolo nu se sfieşteministrul a înfrunta pe naţionalităţi pentru că se folosesc de dreptul lor şi ,,recunoaşte cumcă fapta respectivului preşedinte sau judeeste călcarea legei esistente, însă legea nu este bună şi va face propunerea ca să se modifice legea, ca să se potrivească cu faptuldenunţat . Nu vine cu propunerea, dar stând legea neabrogată , nu o respectează guvernul şi sufere ca să o calce amploiaţiisubalterni şi prin aceasta apoi uzul limbelor nemaghiare pe lângă toată garanţia legei s-au şters pe la toate tribunalele.Iată ce este legea acea vestită de naţionalităţi pentru care toleranţa maghiarilor în ochii Europei nepreocupate este cel maifrumos fenomen a secolului.Este o lege făcută cu rezerva mentală de a nu o respecta, este sorgintea persecuţiunei naţionalităţilor, — şi nu ne sfiim azice, este sorgintea ruinărei patriei, pentru că printr-însa se dezrădăcinează din inimele, cetăţenilor statului, respectul cătrăsfinţenia legilor ce negreşit trebuie să conducă la demoralizarea generală.Este într-adevăr un lucru curios într-un stat liber şi civilizat a esprima prin lege cum că : ,,naţionalitatea cuiva nu se poateconsidera de piedecă la nici o dregătorie sau demnitate din ţară" (vezi § 27). Şi astfel de §§ nu mai vezi prin legile altor ţări, pentrucă sunt superflue , — aici însă în astă lege, în care tot ce este scris pentru aceea s-a scris ca în faptă să se urmeze contrariul — a fostchiar la locul său — pentru că în faptă astăzi, naţionalitatea română este piedică la orice oficiu sau demnitate în ţara noastră!Să mai amintim pe scurt şi de arondarea parţială a comitatelor , care se efectuă în anul acesta.Se zicea cumcă arondarea se face din motivul bunei administraţiuni, în faptă însă s-a făcut din motivul că, cu toatăvitregitatea legilor, totuşi mai erau în ţară câteva municipii unde naţionalităţile reuşau în preponderanţă faţă de maghiari, aşa erau: d.c. districtul Chichindei sîrbesc în Banat, comitatul Zarand , capitanate [le] Cetatea-de-Piatră , Făgăraş, Năsăud. româneşti şiscaunele săseşti , cari apoi prin arendarea , afară de Făgăraş, care a mai căpătat element străin din alte comitate , toate s-audesfiinţat şi răsfirat prin alte comitate .Întreaga Transilvanie a fost rău împărţită în trecut, pentru că era fătul celor 3 naţiuni şi 4 religiuni privilegiate de nainte de1848 şi era şi teritorialmente împărţită Transilvania conform interesului naţional al maghiarilor, saşilor şi secuilor ; dar totuşirămăsese ici colea câte un petec care încă pe atunci era grăniceresc şi după desfiinţarea graniţei devenise aceea ce era: românesc.Însă acuma, după noua arondare, românii aşa sunt imbucătăţiţi printre elementele neromâne încât cu ajutorul şi a legeimunicipale, nicăieri nu pot deveni hotărâtori în trebile municipale decât numai în Făgăraş, unde însă prefectului i este permis a calcalegea, precum s-a dovedit şi mai curând cu ocaziunea alegerei comisiunei administrative, şi prin asta a paraliza majoritatea română.Să mai vorbim şi de toleranţa socială a maghiarilor mai cu sama transilvaneni faţă cu românii ?Nu o facem aceasta, căci ne temem că ne-am pierde pacienţa de a o trata şi acea cestiune cu sânge rece şi am ajunge larezultate cari i-ar aduce pe stăpânitorii maghiari prea aproape de modernii lor consângeni .,,Telegraful român" face deci întrebarea :cari sunt bazele pe cari un popor conştiu de demnitatea sa ar putea incheia o sinceră alianţă cu poporul maghiar aşaprecum ni se prezintă el astăzi? Să binevoiască a ni dovedi cu fapte dar nu cu fraze nici cu legi scrise cumcă : celea enumerate de noinu sunt adevărate, căci noi zău nu aflăm nici o bază pe care s-ar putea realiza o adevărată şi sinceră frăţie intre noi şi ei, nu vedemegalitate numai în darea de bani şi de sânge şi afară de acestea pe toate terenele numai umiliri, de considerări şi persecuţiuni nedemnede fraţi.[17, 19, 21, 26, 28 noiembrie 1876]TURCIA[„PENTRU A NEUTRALIZA EFECTELE..."]Pentru a neutraliza efectele conferenţei, Poarta au hotărît introducerea de reforme constituţionale în tot imperiulînainte de întrunirea plenipotenţiarilor la Constantinopole. Prezidentul comisiei extraordinare ce funcţionează înBulgaria, Sadullah Bey, a comunicat Porţii că prin îngrijirile administraţiei s-au reedificat în satele arse din ţinuturileFilipopol şi Bazardgik 957 de case şi că 810 sunt asemenea pe cale de a se reconstrui. Totodată comisia a luat măsurilecuvenite pentru a veni în ajutorul locuitorilor celor mai nevoieşi. Ea a împărţit cergi, plapome şi merinde între indiviziicei mai lipsiţi, unelte de plugărie şi ajutoare băneşti între ţărani. Austro-Ungaria va numi asemenea un al doileaplenipotenţiar la conferenţă şi acesta va fi baronul Calice, agentul diplomatic acreditat pe lângă M. Sa DomnulRomâniei.Despre succesele diplomatice ale lordului Salisbury, plenipotenţiarul Angliei la viitoarea conferinţă, carele