Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica

214alegători . Iarăşi lucru firesc : cei aleşi în partea lor precumpănitoare sunt din şirul celor scoşi prin jidani dintre virilişti. Şi aşa : fie românii în municipiu în majoritate cât de precumpănitoare , în reprezentanţa lui, după lege, ei rămân întrominoritate ce dispare.Fiindcă şcolile confesionale totodată sunt şi naţionale, statul, prin legea despre instrucţiunea poporală , cuîncetul le desfiinţează şi le înlocuieşte cu cele comunale, cari în esenţă sunt maghiare. Un stat atât de sărac şi poliglotca al nostru, unde esistenţa naţionalităţilor este garantată prin lege, şi fiind naţionalitatea garantată, de sine ar urma castatul să o şi ajutore întru dezvoltarea culturei sale — un astfel de stat zic, ar trebui ca să se bucure că confesiunele iauo mare sarcină de pe umerii lui, şi din mijloacele proprii se îngrijesc de cultura credincioşilor lor, ar trebui ca din toateputerile să ajutore şi încurajeze pe confesiuniîn patriotica lor tendinţă. La noi însă se întâmplă contrariul : nu numai li se deneagă şi chiar întrevenirea oficioasă în necazurileşcolilor confesionale, dară li se pun condiţiuni nesuportabile de subsistenţă şi prin aceasta sunt silite a se sinucide şi se preface încomunale, care, deşi tot din mijloacele comunei se susţin, ele nu mai sunt naţionale ci desnaţionalizătoare .Deşi legea, şi anume § 58 art. 38, 1868, dispune imperios ca : ,,Fiecare elev să se instrueze în limba sa maternă " — astanu se întâmplă în şcolile comunale — şi ca nici să se poată întâmpla să îngrijeşte ministerul prin aceea că nu-şi creşte învăţători carisă ştie limba poporului.Dintre 20 de preparandii (şcoale normale ) de stat ce a înfiinţat de la promulgarea acestei legi, 3 sunt între români, una înSigetul Marmaţiei , alta în Arad şi a treia în Deva .După § 17 art. 44, 1868, tinerii români ar trebui să se instrueze în aceste institute în limba română. Se şi făcuse începutul înDeva cu curs paralel, acela însă numaidecât s-a şi desfiinţat, şi de atunci numai studiul limbei române se mai propune cum sepropune, româneşte, celelalte studii, ori le pricep tinerii români ori ba — numai ungureşte.Ba ce să vezi ? Este ştiut cumcă fostul director al acestui institut a delapidat sume considerabile din dotaţiunea institutuluiîn vara trecută, din care cauză este destituit şi întemniţat .În comisiunea financiară a Dietei, în zilele trecute venind la pertratare budgetul ministerului de culte, la poziţiuneapreparandiei din Deva se scoală o nouă capacitate financiară — şi aspirant deocamdată numai la postul de comite suprem încomitatul Hunedoarei — armeanul Lukács Béla , şi zice : ,,cumcă el nici un cruceriu nu votează pentru această preparandiepână ce nu se va transforma radical ". Şi oare pentru aceea că ministrul a numit acolo director pre un amic al d-sale şi alinspectorului şcolariu , care în urmă, pentru delapidare de bani publici , a trebuit pus la răcoare? Nu ! de aceasta nu poate fivorba, ci pentru că preparandia aceea este ,,cuibul daco - romaniştilor "! Ministrul apoi numaidecât s-a şi scuzat , recunoscândcumcă : ,,da ! s-au întâmplat acolo lucruri necuviincioase , un profesor nu numai studiul limbei şi literaturei române l-a propusromâneşte, dar şi chiar alte studii; a luat însă măsuri ca astfel de abuzuri să nu să mai întâmple , căci pre negligentul director depână aci l-a substituit cu altul şi sperează că de aci încolo nu se vor mai comite astfel de lucruri".Nu pentru aceea am amintit cazul acesta pentru că ne-ar interesa poate soarta preparandiei de stat din Deva , ci pentru căeste chiar recent şi foarte caracteristic.O biată catedră pentru limba şi literatura română mai este la universitatea de la Cluj şi, pentru că profesorul român al aceleicatedre a cutezat să-şi propună studiul în limba lui mi ţi-l-a luat la trei parale jurnalistica şi acest atentat poate că-i va costa postul.Art. 44, 1868, § 17 prescrie cumcă : ,,Rezultatul învăţământului fiind scopul suprem al statului din punctul de vedere alculturei şi al buneistări generale, este dator guvernul în şcoli înfiinţate deja şi în celea ce după trebuinţă ,să vor înfiinţa de aci încoloprin stat a se îngriji ,,după putinţă" ca cetăţenii de orice naţionalitate a statului cari se află, în mase mai mari lângăolaltă să-şi poatăcâştiga instrucţiunea în limba lor maternă în apropierea locului lor până la gradul unde se începe instrucţiunea superioarăacademică".Legea aceasta este în vigoare deja de 8 ani, de atunci s-au înfiinţat o mulţime de gimnazii , şcoale reale şi agronomice destat, — cugeţi că între români, cari pretutindenea locuiesc în mase compacte , i-a fost ,,cu putinţă" guvernului a introduce limbapropunerei româneşti în vro şcoală deja esistentă sau a înfiinţa chiar vreun gimnaziu, şcoală reală sau cel puţin o şcoală agronomicăde stat cu limba propunerei cea românească? Doamne fereşte : aceasta nu ,,i-a fost cu putinţă", — însă i-a fost cu putinţă a retrageneânsemnata subvenţiune de stat de 4000 fl . de care se bucura gimnaziul românesc din Braşov chiar sub absolutism.Noi contribuim milioane la tot felul de institute de stat cari toate sunt esclusive ale naţionalităţei maghiare, ba contribuimchiar şi la susţinerea teatrelor lor naţionale, şi din contribuţiunea noastră, în ciuda legilor nici măcar o para roşie nu ni se restituiepentru scopurile noastre de cultură.Aşa numita ,,Lege despre egală îndreptăţire naţională" este aceea cu care se laudă ungurii în lumea mare cumcă nu mai arepăreche de liberală.E drept că nici nu are păreche. O lege care să lase uşa deschisă la tot felul de abuzuri ca aceasta nici că se mai află în toatălumea.În părţile ei cele mai esenţiale, unde se vede a acorda vrun favor naţionalităţilor, numaidecât se moderează prin cuvântul,,după putinţă" (,,a lehetöségig ") şi apoi în aplicare niciodată nu este ,,cu putinţă".