Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica

203Tot aici mai mulţi membri au avut locuinţa gratis . Societatea nu lasă pe membrii săi, în cazuri de lipsămaterială, să caute refugiu la bunăvoinţa cunoscută a cămătarilor , ci ,,ea" le dă împrumuturi pe timp mai scurt. În anulacesta s-au dat 53 împrumuturi în sumă de 2860 fl . 15 cr . Ea a aranjat şi în acest an „Balul român din Viena", ce s-aţinut în Grand Hotel , în 19 fevruarie st.n. Cu această ocazie Maiestăţile Lor Împăratul Francisc Iosif I şi împărăteasaElisabeta , precum şi Măria Sa Principele Carol I au avut deosebita graţie a dona sumele de 100 fl , 50 fl ., v.a. şi 10napoleoni . Meritul principal pentru reuşita balului mencionat l-au avut însă nobilele dame române: Matilda Dumba ,Maria de Filisano , Zoia Florescu şi Elena de Marenzeller n. Bibescu, care cu amabilitate rară au binevoit să primeascăpatronatul balului şi prin aceasta i-au asigurat rezultatul splendid. Tot în anul acesta s-a primit un dar de 30 napoleonide la d. Titu Maiorescu. Cei mai mulţi redactori români au trimis şi în anul acesta scrierile periodice şi jurnalele princare societatea putea fi în curent cu evenimentele din patrie. Interes pentru „România jună" a mai arătat ,,Societataacademică română", „Asociaţiunea transilvană pentru cultura şi literatura poporului român", „Librăria Socec et Comp.",d-nii: V. Alexandri , A. Pelimon , J. Popescu etc. D. Jos. Jacobsits , m. de orchestră în Iaşi; a trimis mai multe piesemuzicale compuse de d-sa şi între altele a avut plăcerea a-şi arăta atenţiunea d-sale faţă de societate prin aceea că i-adedicat o horă cu numele ,,România jună". Şedinţele curat literare s-au ţinut într-o sală a Universităţii. Dintre operateleşi criticile cetite amintim: ,,Cid ", poem tradus din Herder , de d. B. Mih . Lazar , ,,Naţionalitatea ca element decultură", de d. Petru Misiru . Critica asupra temei acesteia, de d. B. M. Lazar . „Despre Tragicomedia ", de d. M. Lazar .„Un tractat general despre agronomie " , de d. M. şuţu . „Studie critice despre artă",. de d. B. M. Lazar .Mica societate de ceva preste 50 membri cuprinde tineri din foate unghiurile ţărilor române, ea este o ,,Dacie "în miniatură, voioasă, activă şi plină de încredere în viitor. Acolo găsim copii de pe malul Nistrului alături cu alţi dinvalea Crişului , a Mureşului , a Dâmboviţei şi a Dunărei. Faţă cu acest tablou de frăţie nu putem zice decât :,,Prosit naţie !".[14 noiembrie 1876]IARĂŞI EVREIIZiarul „Archives israélites " scrie:Continuăm a publica asupra cestiunei române toate documentele proprii a lămuri opinia publică, în momentul în careîncheierea unui tractat de comerţ încheiat între acea ţară şi a noastră trebuie să angajeze principiile cele mai grave a dreptului nostrupublic. Nu fără nilinişte aflasem de semnarea unei convenţii comerciale provizorii , valabile până la aprilie viitor. Darcoreligionarii noştri să, se reasigure : există asupra cestiunei, în favoarea egalităţii civice a tuturor francezilor, angajamentepozitive, emanând din cele mai nalte sfere ale guvernului şi parlamentului; şi vom veghea ca ele să se ţină.În Anglia dispoziţiile sunt exact aceleaşi ca şi la noi. O reuniune a camerei de comerţ din Bradford a votat în unanimitaterezoluţia următoare:Lord Derby este invitat a nu semna nici un tractat cu România prin care supuşi britanici de rit izraelit ar putea fi espuşi larestricţiuni sau incapacităţi oarecare.Să fie d-lor sănătoşi, dar noi ştim foarte bine ce voiesc. Evreul din Franţa, Anglia şi Italia nu doreşte drepturicivile pentru sine, ci mediat pentru confraţii din Rusia şi Austria. Prin urmare ce să mai vorbim degeaba.[14 noiembrie 1876][„SE VORBEŞTE CĂ ÎN CONSILIUL..."]