Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica
Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica
196Pentru această cesiune Rusia s-ar compensa cu Delta Dunăreană şi cu Dobrogea .5) Regatul grecesc cu Tesalis , Epirul, partea de sud-vest a Macedoniei , insulele Arhipeleagului , ţărmurii AsieiMici ai Mării Egeice , Candia, Rodos şi Cipria .6) Regatul maghiar, consistând din părţile acelea ale Ungariei şi Transilvaniei câte sunt locuite de maghiari şicâte ar rămânea după împărţirea între Rusia, Bohemia, Serbia şi România.7) Teritorul Ţarigradului , cu părţi din Rumelia, ţărmurii asiatici ai Bosforului, ai mării de Marmara şi aDardanelelor, peninsula Gallipoli şi insula Tenedos.Constatat este că această carte a d-lui Danilevski este o copie îndestul de credincioasă a opiniunei publice dinRusia şi că ideile dezvoltate în ea nu sunt visurile unui filozof , ci idealul istoric al uriaşei puteri de la nord.Fiindcă prin armistiţiul primit de Serbia şi poate prin încheierea păcii planurile uriaşului nostru vecin vor suferio suspensiune , ni s-a părut cu cale de a reproduce şi noi aceste estrase din cartea d-lui Danilevski. Teoriile aceste nusunt lipsite de oarecare măreţie şi de o manieră de a privi istoria universului într-un mod specific slav . În orice caz ni separe ciudat cum noi, românii, care trăim lângă Dunăre, suntem cu totul cufundaţi în ideile Occidentului , pe când dintoate părţile împrejuru-ne pulsează o viaţă istorică care în dispoziţia ei generală se deosebeşte atât de mult de istoriaOccidentului . Câteodată ar trebui cel puţin să ni se pară că suntem o muche de despărţire între douălumi cu totul deosebite şi că este în interesul nostru de a cunoaşte amândouă lumile acestea. Occidentul îl cunoaştemîndestul. Misiunea sa în Orient este cucerirea economică, proletarizarea raselor orientale prin industria străină, prinrobirea sub capitalul străin. Cealaltă parte a lumii o vedem din contra mişcată nu de un curent economic, ci de unulistoric şi religios, care nu poate lipsi de a exercita o mare atragere asupra popoarelor economiceşte puţin dezvoltate dinPeninsula Balcanică, pentru cari credinţele bisericeşti şi idealele istorice sunt încă sfinte, nefiind pătate dematerialismul modern.[29 octombrie 1896]TURCIA [„PENTRU A FIXA LINIA..."]Pentru a fixa linia de demarcaţiune între armatele inamice , puterile au trimis delegaţii lor militari pe câmpul derăzboi. Aceşti delegaţi sunt : din partea Austro-Ungariei loc. col . Raab , din partea Franţiei loc. col . Dorey , din parteaAngliei generalul Kemball , din partea Rusiei col . Zelenoi . Germania şi Italia vor fi reprezentate prin ataşaţiilormilitari de la ambasadele din Viena. De la Cetnie a plecat asemene delegaţi pentru fixarea liniei de demarcaţiepe câmpul de război turco-montenegrean .Se vorbeşte totodată de constituirea ambasadorilor din Constantinopole în ,,congres european". În acest congresSerbia va fi reprezentată printr-un delegat consultativ .[29 octombrie 1876]ANIVERSARA UNIVERSITĂŢII IAŞIMarţi în ziua de sf. Dumitru s-a serbat aniversara înfiinţării Universităţii Iaşi, în asistenţa reprezentanţilorautorităţii publice, a corpului profesoral şi a unui numeros public, compus mai cu samă din studenţi. În vremea sfinţireiapei prin P.S. Sa Arhiereul Bobulescu , corul a intonat imnuri bisericeşti, după care d. rector P. Suciu urcându-se pecatedră a ţinut un discurs prin care s-a încercat a face istoricul institutelor româneşti de cultură de la vremile celemai vechi începând până în ziua de astăzi, întrucât o permit aceasta depărtarea în timp şi izvoarele istorice. Dupădiscursul d-lui Suciu a urmat acela al d-lui Leonardescu , prin care d-sa a voit a dovedi legătura dintre ştiinţele exacte şimetafizică. Obiectele metafizice sunt — zice d-sa — Dumnezeu, sufletul omenesc (liber şi nemuritor) şi morala. A
197arăta existenţa reală a acestora şi legătura între ele şi ştiinţele în sens propriu, precum fizica , chemia, fiziologia ,anatomia , matematica ş.c.l, este menirea filozofiei.[29 octombrie 1876][„NEVENIND NICI O ŞTIRE..."]Nevenind nici o ştire mai însemnată în privirea Cestiunei Orientului, combinăm cele din urmă noutăţi asupraacestui subiect cuprinse de ziarele bucureştene sosite aseară. D. Bülow, reprezentantele ministrului de externe,răspunzând în şedinţa de 7 noiemvrie Reichstagului la interpelaţiunea relativă la evenimentele din Orient făcută dedeputatul Jörg *, a declarat că, în privinţa cestiunilor pendinte , guvernul german se află în neputinţă a da lămuriricategorice în şedinţa publică.,,Dealtminterea , încheie d. Bülow, politica împăratului Wilhelm respinge orice amestec în afacerile străine şievenimentele de până astăzi petrecute în Turcia n-au atins nici direct nici indirect interesele Germaniei. Politicagermană faţă cu puterile se bazează pe stima şi încrederea reciprocă".În şedinţa de 7 noiemvrie a parlamentului austriac deputaţii Wosniak şi Faudek , interpelând guvernul, au pledatpentru politica slavă. Cel din urmă, între altele, s-a pronunţat pentru modificarea politicei interioare a monarhiei. ,,Mareparte a armatei austro-maghiare o constituie slavii, prin urmare monarhia trebuie să se razime pe slavi".Guvernul nu va răspunde la interpelaţiuni , deoarece, în aceste momente, nu se aşteaptă nici o schimbare înpolitica esterioară.Puterile au numit încă de sâmbătă pe deputaţii lor pentru stabilirea liniei de demarcaţiune între armata turcă şisîrbă. Aceştia şi-au şi terminat planul, pe care-l vor esecuta astăzi la faţa locului, în Serbia.După ştirile din urmă, căile ferate ale Rusiei au reînceput transportarea cerealelor . Pe de altă parte însă s-au datordine precise ca la fiecare staţiune să fie gata pentru verice moment câte o mie vase de bucătărie pentru trebuinţasoldaţilor.Din Belgrad se vesteşte că ,,comisiunea Scupcinei a invitat pe guvern ca în cel mai scurt timp să cumpere60.000 puşti pentru miliţia naţională şi mai multe baterii de tunuri Krupp de calibrul cel mai greu. Pentru acest scopguvernul va întrebuinţa orice mijloace".În Constantinopole s-a ţinut ,,zilele acestea mai multe consilii de miniştrii estraordinare şi mai multe conferinţeale ambasadorilor. Rusia este în momentul de faţă ocupată cu pregătirea proiectului pentru condiţiunele de pace, pebaza propunerilor engleze.Ataşaţii militari ai Franciei, Austro-Ungariei şi Rusiei au să meargă în curând la câmpul de răzbel pentru fixarealiniei de demarcaţie".[31 octombrie 1876]ÎNCEPUTURILE ROMÂNILORD. dr. Iulius Jung , docent privat la universitatea Innsbruck , a publicat în ediţie separată opul său, „Asupraînceputurilor românilor, studiu critic - etnografic , Viena 1876". În antiteză cu cunoscutul Rösler care, luându-se dupădouă şiruri din Flavius Vopiscus , susţinea că toţi colonii romani trecuseră Dunărea în Moesia şi că Dacia Traiană a fostreocupată de români abia în secolul al 12-lea , d-nu[l] Jung raţionează după analogia mutării altor popoare şi susţinecontinuitatea şi stăruirea românilor pe pământul Daciei Traiane. Fiindcă adevărul o unul ca şi linia dreaptă între douăpuncte, pe cândpărerile neadevărate ca şi liniile strîmbe sunt nesfârşit de multe, de aceea găsim cu multă satisfacere că monografia d-lui Jung dezvoltă un şir de idei aproape identic cu scrierea d-lui Xenopol asupra teoriei lui Rösler (vezi ,,Convorbiriliterare" a. IX , pg. 159 şi 220)[31 octombrie 1816]
- Page 146 and 147: 146[4 august 1876]TURCIA [„TURCIA
- Page 148 and 149: 148[6 august 1876]PENSIONATUL FAJAR
- Page 150 and 151: 150tractat de comerţ între admini
- Page 152 and 153: 152Cînd am aflat că d-nii Luchian
- Page 154 and 155: 154întâmpinarea oaspeţilor la Gr
- Page 156 and 157: 156O greşală gramaticală de care
- Page 158 and 159: 158NERESPECTAREA REGULAMENTULUINoi
- Page 160 and 161: 160Veţi proclama în public avenir
- Page 162 and 163: 162Dr. Hermann Rohling care, după
- Page 164 and 165: 164publicitate din Constantinopole.
- Page 166 and 167: 166În foaia d-voastră No. 100, di
- Page 168 and 169: 168DE PE CÂMPUL DE RĂZBOI[,,SUSPE
- Page 170 and 171: 170AUSTRO-UNGARIA [„ZILELE ACESTE
- Page 172 and 173: 172pentru suirea pe tron a sultanul
- Page 174 and 175: 174concedierile soldaţilor din arm
- Page 176 and 177: 176l-a creat universităţii falsif
- Page 178 and 179: 178IIÎn numărul nostru de vineri
- Page 180 and 181: 180La 10 octomvrie st. n. un consil
- Page 182 and 183: 182icoana unor stări nu numai turc
- Page 184 and 185: 184[,,«CORESPONDENŢA POLITICĂ»
- Page 186 and 187: 186au răsuflat cuvinte foarte înt
- Page 188 and 189: 188Cine vrea bătălie? Rusia, nole
- Page 190 and 191: 190DE PE CÂMPUL DE RĂZBOI[,,ÎN 1
- Page 192 and 193: 192stâng al Moravei. Telegrame din
- Page 194 and 195: 194că, fiind respinşi în ziua î
- Page 198 and 199: 198JUNG, IULIUS DR., „DIE ANFÄNG
- Page 200 and 201: 200pentru două voci de învăţăt
- Page 202 and 203: 202cât şi de cădere a Moldovei,
- Page 204 and 205: 204Se vorbeşte că în Consiliul d
- Page 206 and 207: 206escepţional? Lasă că Transilv
- Page 208 and 209: 208cerinţele cultului şi ale păs
- Page 210 and 211: 210guvernul, în loc de a vedea cum
- Page 212 and 213: 212naţionalităţilor un trai vred
- Page 214 and 215: 214alegători . Iarăşi lucru fire
- Page 216 and 217: 216Dacă duci afacerea înaintea Ca
- Page 218 and 219: 218În marginele restrânse pe cari
- Page 220 and 221: 220O CÂNTĂREAŢĂ ROMÂNĂ ÎN MC
- Page 222 and 223: 222şi ar apare astfel în Pesta, p
- Page 224 and 225: 224pasiunei ; din care cauză princ
- Page 226 and 227: 226bisericeşte mai rău decum au s
- Page 228 and 229: 228În privirea şcoalei rurale s-a
- Page 230 and 231: 230vom şti să li arătăm totdeau
- Page 232 and 233: 232nu le numi altfel, sunt arătate
- Page 234 and 235: 234bulgar ce nu vorbea turceşte au
- Page 236 and 237: 236idem asupra legei adiţionale la
- Page 238 and 239: 238BELGIA[„«INDEPENDENŢA BELGIC
- Page 240 and 241: 240Tot astfel nebunia reflexivă ş
- Page 242 and 243: 242Sub titlul Jidovii în România,
- Page 244 and 245: 244[„« COLECTORUL LITERARPENTRU
197arăta existenţa reală a acestora şi legătura între ele şi ştiinţele în sens propriu, precum fizica , chemia, fiziologia ,anatomia , matematica ş.c.l, este menirea filozofiei.[29 octombrie 1876][„NEVENIND NICI O ŞTIRE..."]Nevenind nici o ştire mai însemnată în privirea Cestiunei Orientului, combinăm cele din urmă noutăţi asupraacestui subiect cuprinse de ziarele bucureştene sosite aseară. D. Bülow, reprezentantele ministrului de externe,răspunzând în şedinţa de 7 noiemvrie Reichstagului la interpelaţiunea relativă la evenimentele din Orient făcută dedeputatul Jörg *, a declarat că, în privinţa cestiunilor pendinte , guvernul german se află în neputinţă a da lămuriricategorice în şedinţa publică.,,Dealtminterea , încheie d. Bülow, politica împăratului Wilhelm respinge orice amestec în afacerile străine şievenimentele de până astăzi petrecute în Turcia n-au atins nici direct nici indirect interesele Germaniei. Politicagermană faţă cu puterile se bazează pe stima şi încrederea reciprocă".În şedinţa de 7 noiemvrie a parlamentului austriac deputaţii Wosniak şi Faudek , interpelând guvernul, au pledatpentru politica slavă. Cel din urmă, între altele, s-a pronunţat pentru modificarea politicei interioare a monarhiei. ,,Mareparte a armatei austro-maghiare o constituie slavii, prin urmare monarhia trebuie să se razime pe slavi".Guvernul nu va răspunde la interpelaţiuni , deoarece, în aceste momente, nu se aşteaptă nici o schimbare înpolitica esterioară.Puterile au numit încă de sâmbătă pe deputaţii lor pentru stabilirea liniei de demarcaţiune între armata turcă şisîrbă. Aceştia şi-au şi terminat planul, pe care-l vor esecuta astăzi la faţa locului, în Serbia.După ştirile din urmă, căile ferate ale Rusiei au reînceput transportarea cerealelor . Pe de altă parte însă s-au datordine precise ca la fiecare staţiune să fie gata pentru verice moment câte o mie vase de bucătărie pentru trebuinţasoldaţilor.Din Belgrad se vesteşte că ,,comisiunea Scupcinei a invitat pe guvern ca în cel mai scurt timp să cumpere60.000 puşti pentru miliţia naţională şi mai multe baterii de tunuri Krupp de calibrul cel mai greu. Pentru acest scopguvernul va întrebuinţa orice mijloace".În Constantinopole s-a ţinut ,,zilele acestea mai multe consilii de miniştrii estraordinare şi mai multe conferinţeale ambasadorilor. Rusia este în momentul de faţă ocupată cu pregătirea proiectului pentru condiţiunele de pace, pebaza propunerilor engleze.Ataşaţii militari ai Franciei, Austro-Ungariei şi Rusiei au să meargă în curând la câmpul de răzbel pentru fixarealiniei de demarcaţie".[31 octombrie 1876]ÎNCEPUTURILE ROMÂNILORD. dr. Iulius Jung , docent privat la universitatea Innsbruck , a publicat în ediţie separată opul său, „Asupraînceputurilor românilor, studiu critic - etnografic , Viena 1876". În antiteză cu cunoscutul Rösler care, luându-se dupădouă şiruri din Flavius Vopiscus , susţinea că toţi colonii romani trecuseră Dunărea în Moesia şi că Dacia Traiană a fostreocupată de români abia în secolul al 12-lea , d-nu[l] Jung raţionează după analogia mutării altor popoare şi susţinecontinuitatea şi stăruirea românilor pe pământul Daciei Traiane. Fiindcă adevărul o unul ca şi linia dreaptă între douăpuncte, pe cândpărerile neadevărate ca şi liniile strîmbe sunt nesfârşit de multe, de aceea găsim cu multă satisfacere că monografia d-lui Jung dez<strong>vol</strong>tă un şir de idei aproape identic cu scrierea d-lui Xenopol asupra teoriei lui Rösler (vezi ,,Convorbiriliterare" a. <strong>IX</strong> , pg. 159 şi 220)[31 octombrie 1816]