Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica

196Pentru această cesiune Rusia s-ar compensa cu Delta Dunăreană şi cu Dobrogea .5) Regatul grecesc cu Tesalis , Epirul, partea de sud-vest a Macedoniei , insulele Arhipeleagului , ţărmurii AsieiMici ai Mării Egeice , Candia, Rodos şi Cipria .6) Regatul maghiar, consistând din părţile acelea ale Ungariei şi Transilvaniei câte sunt locuite de maghiari şicâte ar rămânea după împărţirea între Rusia, Bohemia, Serbia şi România.7) Teritorul Ţarigradului , cu părţi din Rumelia, ţărmurii asiatici ai Bosforului, ai mării de Marmara şi aDardanelelor, peninsula Gallipoli şi insula Tenedos.Constatat este că această carte a d-lui Danilevski este o copie îndestul de credincioasă a opiniunei publice dinRusia şi că ideile dezvoltate în ea nu sunt visurile unui filozof , ci idealul istoric al uriaşei puteri de la nord.Fiindcă prin armistiţiul primit de Serbia şi poate prin încheierea păcii planurile uriaşului nostru vecin vor suferio suspensiune , ni s-a părut cu cale de a reproduce şi noi aceste estrase din cartea d-lui Danilevski. Teoriile aceste nusunt lipsite de oarecare măreţie şi de o manieră de a privi istoria universului într-un mod specific slav . În orice caz ni separe ciudat cum noi, românii, care trăim lângă Dunăre, suntem cu totul cufundaţi în ideile Occidentului , pe când dintoate părţile împrejuru-ne pulsează o viaţă istorică care în dispoziţia ei generală se deosebeşte atât de mult de istoriaOccidentului . Câteodată ar trebui cel puţin să ni se pară că suntem o muche de despărţire între douălumi cu totul deosebite şi că este în interesul nostru de a cunoaşte amândouă lumile acestea. Occidentul îl cunoaştemîndestul. Misiunea sa în Orient este cucerirea economică, proletarizarea raselor orientale prin industria străină, prinrobirea sub capitalul străin. Cealaltă parte a lumii o vedem din contra mişcată nu de un curent economic, ci de unulistoric şi religios, care nu poate lipsi de a exercita o mare atragere asupra popoarelor economiceşte puţin dezvoltate dinPeninsula Balcanică, pentru cari credinţele bisericeşti şi idealele istorice sunt încă sfinte, nefiind pătate dematerialismul modern.[29 octombrie 1896]TURCIA [„PENTRU A FIXA LINIA..."]Pentru a fixa linia de demarcaţiune între armatele inamice , puterile au trimis delegaţii lor militari pe câmpul derăzboi. Aceşti delegaţi sunt : din partea Austro-Ungariei loc. col . Raab , din partea Franţiei loc. col . Dorey , din parteaAngliei generalul Kemball , din partea Rusiei col . Zelenoi . Germania şi Italia vor fi reprezentate prin ataşaţiilormilitari de la ambasadele din Viena. De la Cetnie a plecat asemene delegaţi pentru fixarea liniei de demarcaţiepe câmpul de război turco-montenegrean .Se vorbeşte totodată de constituirea ambasadorilor din Constantinopole în ,,congres european". În acest congresSerbia va fi reprezentată printr-un delegat consultativ .[29 octombrie 1876]ANIVERSARA UNIVERSITĂŢII IAŞIMarţi în ziua de sf. Dumitru s-a serbat aniversara înfiinţării Universităţii Iaşi, în asistenţa reprezentanţilorautorităţii publice, a corpului profesoral şi a unui numeros public, compus mai cu samă din studenţi. În vremea sfinţireiapei prin P.S. Sa Arhiereul Bobulescu , corul a intonat imnuri bisericeşti, după care d. rector P. Suciu urcându-se pecatedră a ţinut un discurs prin care s-a încercat a face istoricul institutelor româneşti de cultură de la vremile celemai vechi începând până în ziua de astăzi, întrucât o permit aceasta depărtarea în timp şi izvoarele istorice. Dupădiscursul d-lui Suciu a urmat acela al d-lui Leonardescu , prin care d-sa a voit a dovedi legătura dintre ştiinţele exacte şimetafizică. Obiectele metafizice sunt — zice d-sa — Dumnezeu, sufletul omenesc (liber şi nemuritor) şi morala. A