Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica

193de mătase se suise la 3.500.000 lei noi, în 1873 el căzu la 22.000 lei noi. Cu toate aceste compania sericolă ceruse de laguvern ca să împiedece ieşirea seminţei din ţară, pentru a sili astfel pe producătorii noştri a se ocupa cu culturagugoaşelor , dar această cerere nu fu ascultată , dovedind cea mai mare neştiinţă în chestiunele de cea mai mareînsemnătate pentr-o ţară. Cu ceara, tot din cauza nepăsărei guvernului în chestiuni economice, s-a întâmplat iarăşi oscădere şi o pierdere din cele mai mari în avuţia ţărei. Pe timpul lui Alexandru cel Bun se oprise de domnul nostruexportul cerei , o dovadă că producţiunea pământului era atât de mare încât se manifestase chiar tendinţa de a exporta .De la 1852 încoace se observă din contra o scădere colosală în exportul cerei noastre şi o sporire cu totul însemnată aimportului , aşa că în 1866 ajunge la 4.500.000 lei noi. Aceaste au provenit din cauză că, pe când la noi se urmează totsistemul cel vechi în cultura albinelor, anume ucizându-se albinele din un stup pentru a le lua mierea, peste Carpaţi s-auintrodus metoda lui Drierson , care prin nişte rafturi mobile , ce permit a se lua ceara şi mierea lucrate pe de dupăcroniţă , albinele sunt silite a produce de câte 3, 4 ori pe an şi nu sunt ucise , astfel că producerea cerei şi a mierei esteîmpătrită . De aice rezultă că, vânzându-se ceara străină mai ieftin decât a noastră, producţia cerei la noi a căzut cutotul. De asemene au arătat Xenopol cum industria cea nouă a petrolului la noi este în deplină decădere din cauzaconcurenţei petrolului american , care este mult mai bine destilat decât al nostru. Industria postavurilor nu s-a pututdezvolta la noi din cauza că guvernul nostru, în loc de a susţinea fabricele din ţară prin cumpărături pentru armată, aucumpărat tot în străinătate, ruinându-se astfel, fabricele d-lor Băleanu şi Cogălniceanu. Dacă d. Alcaz reuşeşteîntrucâtva astăzi cu fabrica ce au cumpărat-o de la d-l Cogălniceanu, aceasta trebuie atribuit numai cât energiei d-sale;căci guvernul refuză şi acuma de a-l încuraja, pretestând că n-are nevoie de postavurile d-sale. Publicul însă cumpărăfoarte mult eminentele postavuri ale d-lui Alcaz şi să sperăm că această fabrică se va susţinea deşi nu este sprijinită niciîntr-un mod de guvern. S-au înfiinţat la noi mai multe societăţi de asigurare; dar acele societăţi, deşi au meritulnecontestat de a reţine în ţară sume însemnate de bani, nu dovedesc un progres însemnat în industrie la noi, fiindcă elesunt bazate pe principiul loteriei , pe întâmplare . Drumurile noastre de fier, în fine, au fost construite cu totul îninteresul străinilor. Ele nu raportează decât 2.000.000 pe an şi se cheltuieşte cu ele peste 40.000.000; diferenţa toatăiesă din ţară din punga a 700.000 contribuabili pentru preumblarea mai comodă a 30.000. Dacă s-ar fi făcut un drum defier de la Galaţi la Marea Neagră şi acolo un port pentru esportul grânelor noastre, s-ar fi servit într-un alt modinteresele ţărei.[22 octombrie 1876]TURCIA [„ «FOAIA OFICIALĂ» A GUVERNULUI..."],,Foaia oficială" a guvernului rusesc au anunţat în 19/31 oct. că i s-au dat ordin generalului Ignatief de a cere întermin de 48 ore un armistiţiu de şase săptămâni şi încetarea imediată a ostilităţilor. În caz contrariu Rusia au ameninţatcu rumperea relaţiilor diplomatice, aşa încât , după espirarea acelui termin, generalul va avea să părăseascăConstantinopolul împreună cu tot personalul ambasadei .Această ştire au înspăimântat pe puteri, căci ea era numai cât c-un fir de păr deosebită de-o declaraţie de război.Se vede că, în urma presiunei din toate părţile, Poarta au acordat un armistiţiu de două luni (care s-ar fi primit şi înBelgrad). Împuterniciţi militari străini vor fixa linia de demarcaţie dintre sârbi şi turci.[24 octombrie 1876]DE PE CÂMPUL DE RĂZBOI[„ŞTIRILE ADUSE ÎN N-RUL..."]Ştirile aduse în n-rul nostru din urmă se confirmă din nefericire prin telegrame din Belgrad. De la armateleîntrunite de pe Timok şi Morava se vesteşte că turcii au început a ataca în 16/28 înălţimile de la Dgiunis şi şiliegovaţ ,