Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica

190DE PE CÂMPUL DE RĂZBOI[,,ÎN 11/23 OCTOMVRIE..."]În 11/23 octomvrie corpul lui Hafuz Paşa au luat după o luptă de 10 ore poziţiile de lângă pârăul Diunis, care săfie cele mai însemnate între Deligrad şi Alexinaţ.În 13/25 octomvrie sârbii , sub contele Keller, atăcând pe turcii din preajma Zaiţarului, au luat Liubinţa cu toateînălţimile din împrejurime.[17 octombrie 1876]FANTAZIA ÎN TELEGRAME„Neue freie Presse", foaia - cadână , care din dragoste pentru turci sufere de superescitare nervoasă, are şi prinRomânia câteun ,,daatsch Bocherl" care, pe lângă negustoria cu piei de cloşcă, are meseria de a-şi înfierbânta creierii cucâte - un păhar de bere şi a-şi transmite fumurile perciunatului cap drept la Viena pe sârmă , care, după cum se ştie, nuroşeşte. Astfel corespondentul anunţă din Iaşi troiene de omăt, încât după ,,Neue freie" noi patinăm de-a binele. Dardesigur că floarea acestor ,,horespiundenţi" îşi are cartierul general sub cerul Paşcanilor (Dacă aceşti indiviziobicinuiesc a avea ceea ce legile noastre numesc domiciliu, o e mare întrebare). Iată ce spune o telegramă din Paşcani:Astăzi a trecut pe aicea 400 de cazaci şi cerchezi din Caucaz. Ei poartă iatagane urieşeşti la coapse, iar din buzunarulesterior de la piept fulgeră pistoalele şi pumnarele. Cei mai mulţi au o arătare foarte războinică. Dar se găsesc printre eişi moşnegi greoi cu barbele albe, cu tipuri adevărat asiatice (patriarhale). Cai şi tunuri urmează în tren separat.[17 octombrie 1876]DE PE CÂMPUL DE RĂZBOI[„ASUPRA BĂTĂLIEI DE LA DGIUNIS..."]Asupra bătăliei de la Dgiunis găsim acuma raporturi clare care ni arată toată însemnătatea luptelor din urmă cariau avut loc pe Morava. În 8/20 a lunei curente lucrurile stăteau încă bine. Cernaief bagase de seamă că Abdul Kerimvoieşte să forsezădrumul la Cruşevaţ şi alergase cu puteri însemnate în ajutoriul colonelului Horvatovici. Abdul Kerim împinse în 9/21oct. 22 de batalioane, sosite de la Niş, asupra punctului Crevet , astfel încât turcii erau în număr cu mult mai mare şisuccesul trebuia să fie al lor. În 12/24 soarta poziţiei Dgiunis, cea mai tare pe linia Dgiunis-Deligrad , era hotărâtă .Cernaief făcu încercări desperate spre a o scăpa, dar i-a fost în zădar; Hafiz Paşa a luat-o cu asalt. După 6 zile de luptesângeroase , cari au costat viaţa câtorva mii de sârbi , în cari unele batalioane au mers în foc cu atâta nepăsare de moarteîncât au fost stinse cu totul, armata sârbească era în pericol de a fi ruptă în 2 părţi. Ne-am obicinuit însă a vedea căvictoriile cele mai însemnate ale turcilor rămân fără urmări grave, pe de o parte pentru că aceştia sunt rău conduşi, pede alta pentru că Cernaief şi sârbii reparează peste noapte pierderile de peste zi. Luarea cu asalt a locului Dgiunis, carei-a costat pe turci sacrificii imense, avea scopul de a rupe în două poziţia sârbească , care se desfăşura lungă începândde la Cruşevaţ , trecând peste Dgiunis şi Deligrad şi mântuindu-se la Alexinaţ. Dacă turcii ar fi făcut uz de victoria lorarmata sârbească ar fi fost desfăcută în 2 grămezi, care nu s-ar mai fi putut împreuna decât departe în nord. Dacă îndatădupă victorie turcii ar fi înaintat mereu până la Stolaţ , ar fi putut bate în parte pe fiecare din izolatele grămezi alearmatei sârbeşti . Dar ei s-au oprit la Dgiunis, şi victoria lor, în loc de a se priface într-o catastrofă pentru inamic, adevenit cu totul nulă. Cu luarea acelui punct ruperea liniei de apărare a sârbilor era împlinită; trebuia dar ca să ieiegrabnice măsuri pentru ca ştirbătura făcută frontului sîrbesc să nu se împle de îndată îndărătul Dgiunişului . Dar turciineuzând de loc de avantagele lor, sârbii au avut vreme de a-şi încheia din nou linia, care astăzi e tocmai aşa de tare ca şiînaintea luptei, cu mica deosebire că centrul ei se află astăzi cu câteva mii de paşi mai îndărăt. Deci poziţia lor se'ntinde astăzi pe defileul dintre Duniş-Cruşevaţ pe de o parte; iar pe de alta e aşezată pe înălţimile din a stânga Moravei,de-a - lungul pârâului Dgiunisca până la podurile de pe Morava de la Trubarevo . Aceste înălţimi sunt toate întărite cusanţuri .Nu li se poate tăgădui sârbilor meritul de a fi foarte îndemânatici în apărare. Pas cu pas se retrag numai şi,pierzând o linie întărită , vedem nemijlocit îndărătul ei statornicindu-se o altă linie asemenea întărită , încât victoriile