Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica

189îndepărtare. Al treilea rău este funcţionarismul: într-adevăr într-un stat curat agricol, unde oamenii nu se pot apucade nici o industrie, acei ce mi vor putea cultiva pământul se vor adresa cătră stat pentru a-şi vinde acestuia munca lor şiaceştia vor fi marea majoritate a clasei culte. Funcţionarismul aruncă statul în lupta cea uricioasă a partizilor personale,căci guvernele nu vor fi susţinute şi sprijinite decât de aspiranţii la funcţiuni . În fine în o asemene ţară va fi cuneputinţă înfiinţarea unui guvern democratic , bazat pe ideea libertăţei, căci voturile se vor da întotdeauna sau prinneştiinţă de cătră ţărani sau după interes egoistic de cătră agricultori şi funcţionari, căci clasa cea adevărat liberă deoameni, industriaşii , lipsind din o asemene ţară, va lipsi numaidecât şi libertatea, care nu este altăceva decâtexpresiunea oamenilor liberi, iar democraţia în o asemenea ţară va fi o mare minciună. Ultimul rău ce va rezulta în finedin o asemene stare de lucruri va fi scăderea populaţiunei, provenită din munca cea grea şi puţin răsplătită a ţăranului şidin burlăcie . S-a calculat într-adevăr că nutrirea ţăranilor cu carne este cu totul neîndestulătoare : un bou la 53 locuitoripe an; un miel la 66; un porc la 26; două păseri pe an de locuitor ; ceea ce ecuivalează cu unul sau două dramuri decarne pe zi pe locuitor . De aceea mortalitatea va fi foarte mare între ţărani şi numărul lor va scădea. În 1873 numărulmorţilor din ţara întreagă întrecea cu 226 pe acel al născuţilor . Burlăcia , adecă faptul că cei mai mulţi tineri nu seînsoară , este cauzată în ţară la noi de o parte, în clasa cultă, prin nesiguranţa poziţiunei a mai toată lumea care estefuncţionar ; în clasa ţăranilor, prin greutăţile formalităţilor de împlinit pentru a se căsători . Din toate aceste rezultă însăîndestul că o ţară nu poate rămânea curat agricolă fără a primejdui existenţa sa.[13 octombrie 1876]TURCIA [,,ÎN 12/24 OCTOMVRIE..."]În 12/24 octomvrie curent sultanul a primit în audienţă pe generalul Ignatief , care şi-a prezentat creditivele sale.După aceasta generalul a avut o lungă conferinţă cu ministrul de esterne, cu care a dezbătut asupra propunerilor Rusiei.Deşi pân - acuma nu este cunoscut nimic autentic din cuprinsul acelei conferinţe , totuşi se asigură că Ignatief n-aurespins contrapropunerile Porţii, aşa încât , atât în public cât şi în cercurile diplomatice, speranţa pentru încheiereaarmistiţiului creşte.Pretenţiile aşa - numitului ultimat rusesc sunt următoarele:1) Neapărat un armistiţiu de şase săptămâni ; 2) Autonomia administrativă pentru Bosnia, Bulgaria şi Herţegovina: 3)Garanţii pentru esecutarea reformelor. Aceste garanţii vor consista în asistenţa comisarilor puterilor mari laintroducerea reformelor.[17 octombrie 1876]RUSIA [„DUPĂ CELE MAI NOUĂ DISPOZIŢII..."]După cele mai nouă DISPOZIŢII , zice ,,Post", se vor forma trei armate. Cea dentâi , de 120.000 de oameni, subcomanda marelui principe Nicolaie, va intra în Bulgaria şi va împresura cetăţile turceşti. A doua, de 340.000 oameni,comandată de marele principe - moştenitor , va fi aşezată începând de la frontierele turceşti pân - în Polonia de sud; atreia, de 240.000 oameni, sub generalul Loris-Melihoff , va intra în provinţiileasiatice ale Turciei. Cazacii vor forma regimentele de rezervă. Se zice că spiritul trupelor e escelent, că nici un ostaş,nici un ofiţer nu voieşte să rămâie în rezervă; dar pe cât e de mare entuziasmul pe atâta e şi lipsa de bani.[17 octombrie 1876]