Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica

188Cine vrea bătălie? Rusia, nolens volens , noi şi sârbii . Poate că şi Grecia va trimite câţiva căpitani de haiduci ,ca să reprezenteze panhelenismul .Dar toate aceste puteri cari voiesc războiul n-au bani, şi războiul se ştie că-i feciorul lui bani-gata ş-a lui mânăspartă. Rusia n-are, Grecia e bogată în măsline , noi ... în deficit şi sârbii în capete sparte. O singură împrejurare efericită. Turcul, duşmanul creştinătăţii, n-are nici atâţa lei vechi în hazna câte fesuri sunt pe câmpul de război.Dintre toate trebuie să ne intereseze ţinuta Austriei. Am pomenit în n-rul trecut că basul austriac a devenitacuma tenor, care secundează de minune larma războinică a amicului de la Neva . Austria va rămâne neutră şi vacăpăta compenzaţie. Ziarele oficiale ale celor trei împărăţii de la miazănoapte ridică glasul lor în cor pentru a lăudatrăinicia federaţiei celor trei împăraţi, a căror împărăţie nu va avea sfârşit . Prin urmare turcul slăbeşte văzând cu ochii.Afară de oftările talmudistice ale Nouăi Prese Libere, afară de câteva lumânări de sâmbătă , încă şi acele, din cauzacrizeişi „Krachului", numai de său, nu se aude glas care să comande foc pentru dânsul . Cu toate acestea şi noi oftăm, deşinimeni nu ne aude; adică înghiţim suspinurile. Frumos, nu-i vorbă, să fii prieten cu împăraţii Răsăritului şi ai Apusului,dar vorba ceea — mai bine vrăjmaş c-o faţă, decât prieten cu două.[13 octombrie 1876]DE PE CÂMPUL DE RĂZBOI [„DIN PESCANIŢA"]Din Pescaniţa, cartierul general al turcilor, se vesteşte formarea şi pornirea de colone de atac din Niş spreMorava. Bateriile aripei stânge turceşti au început un foc vehement, încât despre partea aceasta se vede că va fi ataculprincipal. Cu toată ploaia torenţială, colonele s-au pus în mişcare. D' a lungul frontului de pe Morava s-au începutasemenea luptele.Din Raguza se vesteşte că fortereţa turcească Medun a capitulat. Cu această ocazie au căzut în mânilemuntenegrinilor 400 de ostaşi turci, câteva tunuri şi muniţiune multă.[13 octombrie 1876]PRELECŢIUNI PUBLICE[„DUMINICĂ ÎN 17 OCTOM"]Duminică în 17 octom. va avea loc a doua prelecţiune a d-lui A. D. Xenopol în sala Universităţii. Obiectul ei vafi Istoria industriei române. Produsul acestor prelecţiuni fiind destinat românilor din Serbia, preţul intrărei este de unleu nou. Biletele se pot găsi la magazia d-lui Hirsch et Finke şi, în ziua prelegerii, la Universitate. În prelecţiunea I, careau avut loc duminică în 10 octom. d. Xenopol au arătat relele ce rezultă din starea curat agricolă a unei ţări. Cel Întâirău este o balanţă defavorabil[a] a comerţului, adecă banii importaţi în ţară sunt în câtime mai mică decât acei exportaţi,un rău care de câţiva ani bântuie cu osebire România, care din cauza unii datorii publice, ce se urcă la aproape50.000.000 lei noi anuităţi, apoi din cauza petrecerei a unui mare număr de români în străinătate, în fine din cauzaluxului şi a scăderei cumpărăturei de producte ale ţărei, dă în străinătate mult mai mulţi bani pe an de cum primeşte deacolo. O balanţă a comerţului defavorabilă au arătat d-sa că este pericolul cel mai mare la care poate fi expusă osocietate, aceasta în contra teoriilor liberschimbiste, cari afectează o nepăsare totală faţă cu balanţa comerţului. Aldoilea rău mare ce rezultă din o stare curat agricolă este istovirea şi secarea puterilor productive ale pământului dincauza lipsei de gunoiere al acestuia, căci nefiind fabrice este lipsă de gunoi în apropiere şi acesta nu se poate aduce din