Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica

187VOLUNTARII RUŞIFaţă cu exageratele ştiri ale ziarelor străine, dar mai ales a Nouei prese libere din Viena, cari ridică la sutenumărul voluntarilor ce trec în fiecare zi prin România, ,,Journal de Bucarest" susţine din sorginţi — după cum zice,sigure — că de trei luni încoace au trecut în termin de mijloc 35 — 40 de voluntari ruşi pe zi pe drumul de fier dintreUngheni şi Severin. Cel mai mic convoi a fost de 35 de oameni, cel mai mare de 260.[10 octombrie 1876]BULGARI ÎN LONDRASigur este că mulţi din oamenii influenţi din România sunt numai în aparenţă români, simpatiele lor intime însăsunt pentru greci şi bulgari, de vreme ce ei însuşi sunt greco - bulgari . Că aceştia paradează adesea mai mult cu frazenaţionaliste şi cu gloria lui Ştefan şi Mihai e un fenomen comun, asupra căruia nu mai revenim. Înregistrăm numai că înLondra se gerează astăzi de bulgar un profesor de la Universitatearomânească din Bucureşti. Acest profesor român e dr. Protici, care, uitând lanţetele şi durerea na cap, au ajuns la atâtasentimentalism încât a comis chiar un poem în limba franceză, tipărit însă sub titlul englez ,,The Voice of Bulgaria" şidedicat d-lui Gladstone. Alături cu d-nii Zancof şi Balabanof, doctorul formează un frumos trifolium bulgaricum.[10 octombrie 1876][„A ÎNCEPE CU STEREOTIPUL"]A începe cu stereotipul: ,,trăim în vremi grele şi nu ştim ce va aduce ziua de mâne " nu adaogă întru nimicînţelepciunea cititorului. Cu toate acestea mai toate organele de publicitate vor da acest răspuns, pentru că esteformularea vorbită a tăcerii şi o dovadă că omul poate, vorbind, să tacă, mai ales când n-are ce spune.De aceea, lăsând toate combinaţiile la o parte, vom rezuma socotelele zilei astfel: Din nici o parte nu s-adesminţit pân - acuma ştirea că Rusia ar fi încheiat cu direcţia drumurilor noastre de fier o convenţie pentru ca acesteasă transporte prin România în curs de zece zile un corp de armată de 250.000 oameni.Pe de altă parte e asemenea sigur că manevrele noastre de toamnă — foarte tomnatece — nu sunt simplemanevre, asemenea că transportul mărfurilor cuvântătoare de mai sus nu se poate face fără învoirea guvernului nostru.Tratările pentru încheierea unui armistiţiu merg atât de bine şi repede, încât sârbii şi turcii a 'nceput a se bate de-abinele pe toate liniile. Cu toate acestea puterile au intrat în tratări cu Poarta pentru condiţiile de pace şi generalulIgnatieff a avut audienţă la sultanul şi i-a prezintat scrisorile sale de acreditare. Precum se vede lucrările pentrupacificare se deapănă cu aceeaşi repejune ca şi înarmările din toate părţile.De aceea, în loc de-a căuta ce vorbesc oamenii, să căutăm ce vor ei.Turcii vor bună pace şi oricine ar zice contrariul voieşte s-o zică.Austria vrea aseminea pace, căci doreşte să-şi rumege în linişte naţionalităţile şi să le asimileze cu sucul gastricmaghiaro-german .Germania are alte trebi de făcut; apoi pe ea n-o interesează aproape defel Cestiunea Orientului, după cum zicetăcutul ci cancelariu . Ea n-are de gând de a-şi urni sabia din teacă pentru a apăra acţiunile împrumuturilor engleze,exportul austriac, englez şi francez, c-un cuvânt n-are gust să se bată pentru ochii frumoşi ai bancherilor din Londra.Anglia nu se va bate pentru turci, căci un război e scump, şi unul pierdut chiar foarte scump.