Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica

174concedierile soldaţilor din armată. În privirea proclamării de rege a prinţului Milan, atât acesta cât şi guvernul sîrbescau declarat că doresc statul quo ante bellum. În fine Tisza încheie că guvernul îşi pune toate silinţele pentru mănţinereapăcii, fără însă a periclita interesele proprie şi buna înţelegere cu celelalte puteri şi că doreşte cu tot dinadinsulasigurarea unei stări mai bune pentru popoarele Turciei. — Proiectul de buget al Ungariei pe anul 1877 arată un deficitde 15 milioane fiorini.[29 septembrie 1876]TURCIA [„FIINDCĂ REALIZAREA..."]Fiindcă realizarea proiectului de reformă pe care guvernul turcesc l-a admis ar putea fi împiedecat prin o revoltăa populaţiunilor musulmane, puterile au hotărît de a soma Poarta să încheie mai întâi un armistiţiu în regulă cu Serbia şiMontenegro, apoi să aducă din nou pe tapet cestiunea autonomiei; iar, ca amerinţare contra musulmanilor, unele dinputeri să se fi hotărît de-a face o demonstraţie maritimă, adică de-a trimite corăbii de război în apele Dardanelelor. Dacănu s-ar admite această măsură de toţi, se vor chibzui alte mijloace de presiune. După unele ziare, Muntenegrul cerecesiunea unor pământuri în valea Zetei şi Poarta e plecată de a încuviinţa această cerere, încât se pare probabilăîncheiarea unei păci separate, deşi poate formularea ei juridică s-ar face mai târziu .[29 septembrie 1876]ASOCIAŢIE PEDAGOGICĂÎn vremea din urmă jurnalistica bucureşteană începuse a comite articole cari de cari mai insipide asuprainstrucţiei publice, încât un om care pricepe întrucâtva cestiunile scolastice trebuia să admire uşurinţa cu care oameniila noi discută lucruri despre cari nu pricep nimic. C-o adevărată părere de bine am văzut însă pronunţându - se , spremarea noastră mirare tocmai în Bucureşti, o mişcare pedagogică sănătoasă, inaugurată de un grup de învăţători cari sevede s-au convins că prin beţie de cuvinte şi fraze jurnalistice nu se face educaţia unui popor.Asociaţia pedagogică intră în al doilea an al esistenţei sale. Dorindu - i bun succes pentru sesiunea a. 1876/7,comunicăm cititorilor noştri unele pasage din darea de samă a d-lui Aug. Laurian asupra tendenţei şi lucrărilor de pân'acum a societăţii.În mijlocul patimelor politice şi agitărilor sterpe ale luptei zilnice câţiva învăţători, convinşi că binele de mâne alţărei atârnă mai mult de starea de azi a şcoalei decât de polemicele înveninate ale partidelor extreme, s-au strâns în anultrecut împrejurul acestei idei şi din dezbaterile lor a ieşit acest grup, a cărui ţintă a fost şi este îmbunătăţirea şcoaleiprimare.Asociaţia pedagogică, fără multă paradă şi într-un cerc restrâns , au străbătut sesiunea anului trecut, dezbătând omare parte din tezele şi cestiunele pedagogice ale programei acelei sesiuni.Punctul fundamental asupra cărui pare pe deplin fixată asociaţia pedagogică este primirea metodului intuitiv,metodul care ţine samă de dezvoltarea firească a puterilor mintali ale copilului, ca singurul în stare de a făptui cufolos cultura primară.Asociaţiunea pedagogică, după stabilirea acestui principiu, a intrat în hotărârea mijloacelor de aplicare ametodului în deosebitele studii ce constituiesc programa primarie.D. Manliu, cu acel spirit deosebit de observator al copiilor, a arătat cum ar trebui să înceapă învăţământulprimar în genere. Dl. Michăilescu şi alţii au secundat pe D. Manliu în fixarea mijloacelor prin care s-ar putea faceeducaţiunea simţurilor copilului şi prin urmare întărirea puterei lui de observaţie.În dezbaterea metodului de propunere a abecedarului, după ce s-a combătut obicinuita greşală ce trăia până maiîn anul trecut în şcoalele noastre, s-au propus mai multe sisteme deosebite, între cari caută să reamintim sistemasonetară prin descompunerea vorbelor şi cu ajutorul gesturilor, experimentată de d. Bălteanu, şi sistema scriptolegă ce