Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica

172pentru suirea pe tron a sultanului Abdul Hamid a fost primit în modul cel mai prevenitor. Totodată la audienţa decongediare ministrul turcesc de externe i-a mulţămit pentru ţinuta binevoitoare a României în rezbelul turco - sârb şi cuaceastă ocazie au întrebuinţat pentru întâia dată cuvântul ,,România" în locul îndatinatei espresii Principatele Unite.Deci cel întâi punct din cunoscutul memoriu a d-lui Cogălniceanu se poate privi ca primit şi se speră că şi celelalte sevor împlini pe aceeaşi cale a înţelegerii amicale, afară poate de cererile în privirea Deltei Dunărene.[26 septembrie 1876][„DACĂ PREŢUL CONVENŢIEI COMERCIALE..."]Dacă preţul convenţiei comerciale italo - române este egală îndreptăţire a evreilor cu ceilalţi cetăţeni ai statuluiromân, atunci convenţia e prea scumpă şi ne putem lipsi în tot bunul de ea. Onoarea de a tracta direct cu marea noastrămamă latină nu ne va face să uităm că între d-nii Pellegrino, Pontecorvo, Simone Toscano etc. şi între Itzig sin ŞloimBjejaner este o mare deosebire. Cei dentâi sunt italieni de confesie izraelită; cel din urmă e jidan şi nimic mai mult —adică dintr-un neam deosebit prin limbă, obiceiuri, fizionomie, apucături, religie, un neam care ne urăşte pe noi româniideşi trăieşte din sângele şi sudoarea noastră.[26 septembrie 1876]UN PRECEDENT CU TEMEIN. fr. Presse relatează într-o corespondenţă din Bucureşti că un tribunal oarecare a refuzat unui evreu austriacînscrierea cumpărăturei unei case pe următorul considerent: Convenţia încheiată cu Austro-Ungaria va fi în vigoarezece ani, imobilul se cumpără însă de veci, deci cererea de înscriere se respinge dacă cumpărătorul evreu nu va declarac-au cumpărat casa numai pe termin de zece ani.[26 septembrie 1876]SOCIETATEA ACADEMICĂD-nii Vasile Maniu, Grigorie Ştefănescu, Alexandru Papadopol-Callimachi şi d. locot.-colonel Ştefan Fălcoianuau fost aleşi membri ai ilustrei companii. La dreptul vorbind nici unul din aceşti domni n-ar fi fost ales în alte ţărimembru la vro academie, dar în urma urmelor în cadrul în care încap istorici ca d. Vasile Alexandrescu (alias Urechia)şi poeţi de însemnătatea d-lui Gheorghe Sion este loc pentru multă lume,[26 septembrie 1876]ZIAR UNGURESCLa Bucureşti a început a apărea o dată pe săptămână şi un ziar unguresc, ,,Bukuresti Hiradó" (VestitoriulBucureştean). Nu ştim ce va fi conţinând , căci nu ni s-au trimis, presupunem însă că tonul său va fi mult mai molcomdecât acela al ziarelor ungureşti din Ungaria şi Transilvania, cari, dacă ar putea, i-ar soarbe pe români într-o lingură deapă. Cel puţin până acuma nu ne aducem aminte ca ziar unguresc să fi rostit un cuvânt de dreaptă apreţuire asupranoastră. Poate că simţimântul izolării într-o ţară ca a noastră, unde mai nu sunt unguri, îl va face pe VestitorulBucureştean să fie drept.