Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica
Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica
170AUSTRO-UNGARIA [„ZILELE ACESTEA..."]Zilele acestea împăratul Austriei a primit o scrisoare confidenţială din partea împăratului Rusiei prin trimisulestraordinar generalul Sumarokoff. Presa oficioasă germană, austriacă şi rusească caută a arăta că cuprinsul acesteiscrisori e menit a asigura şi mai mult pacea generală a Europei şi a strânge legăturile de amiciţie între amândouăimperiile. Cu toate acestea ni se pare ciudată brusca însărcinare ce i s-a dat generalului Sumarokoff de-a aştepta înViena până ce împăratul Austriei va răspunde şi de-a duce acest răspuns imediat la Livadia, unde-l aşteaptă împăratulAlexandru. Cine cunoaşte importanţa jurnalisticei oficioase şi precauţiunea cu care ea răsuflă va compara între elerăsuflările lor de natură foarte varie şi va fi pe urmele adevărului. Acea scrisoare cuprinde, după un organ oficios,asigurări despre identitatea intereselor Austriei şi Rusiei; deducem că aceste interese sunt identice în Orient. Dar cevoieşte Rusia în Orient? Aicea ni răspunde un alt organ oficios: formareade state autonome sub principi ereditari. Dar din ce Case vor fi aceşti principi? Din Casa Rusiei şi a Austriei.Iată dar vechiul plan, atât de des dezminţit, ivit sub forma unei nouă propuneri de-a împărţi Turcia de pe-acuma.Însărcinarea d-lui Sumarokoff de-a aştepta răspuns e un semn că Rusia e nerăbdătoare şi doreşte ca Austria să sehotărască odată — în caz contrariu va realiza ea singură planurile sale.[22 septembrie 1876][„ACEST ARTICOL..."]Acest articol, însemnat prin pregnanţa judecăţei şi prin o curăţenie de limbă abia obicinuită în jurnalisticaromână, e scris de d-nul Eugen Brote şi publicat în foişoara „Telegrafului român". Din el se va vedea că deceniile dinurmă ale culturei române au în toate părţile Daciei un caracter unitar, care s-ar putea însemna cu cuvintele: irosirea(risipa) puterilor vii ale poporului românesc pentru crearea de forme de cultură goale şi de prisos. Dar românii dinTransilvania şi Ungaria nu şi-au putut face mendrele în largul lor; puterile vii ale naţiei erau deja angajate la odezvoltare istorică şi de stat străină, împrejurare care, până la domnia fraţilor maghiari, ni se pare până la un punctdemnă de invidiat. Absolutismul austriac a fost o adevărată şcoală de deprindere la muncă fizică şi spirituală şi sub acelregim sobru florile deşerte a tinerei şi neîncercatei Asociaţiuni ar fi făcut loc altor flori care să producă sâmburi depropăşire. Formele, primite şi susţinute acolo de bună voie şi prin contribuiri libere, la noi au fost impuse poporului decăpăţânele frizate la Paris. Poporul nostru din România are de susţinut cu miile formele goale de cultură, în care nimicanu e real decât plata personalului însărcinat cu pisarea apei în piuă şi, pe când în Transilvania irosirea de puteri erestrânsă la minimul contribuţiilor de bună voie, la noi urmarea acelei risipe este sărăcia şi mortalitatea continuă anefericitei rase, care e silită a purta în spate tot aparatul greoi şi netrebnic al semicivilizaţiunei de la Dunăre, precumfelah din Egipet întreţine silit teatrele şi operele franţuzeşti ale Khedivului. Pe de altă parte băgăm de seamă că soartaoamenilor care spun adevărul e aceeaşi la noi ca şi-n Transilvania: ,,Cine zice că idolul trebuie zdrobit, vânzător este".De-aceea vedem şi pe d. Brote aşteptându - se de a fi taxat de „rău naţionalist".[22 septembrie 1876]AUSTRO-UNGARIA [„SPRE ILUSTRAREA..."]Spre ilustrarea imunităţii membrilor parlamentului unguresc (când aceştia nu sunt unguri) publicăm mai la vale,după „Albina", discuţia urmată în şedinţa întâia a Camerei în privirea lui Svietozar Miletici. Deputatul sîrb a fost arestat
171în vremea vacanţelor, fără ca adunarea să fi permis aceasta, iar cazul l-a luat ministrul prezident pe răspunderea sa. Se'nţelege că această arestare cu totul nelegală va fi aprobată de Cameră, de vreme ce deputatul în cestiune nu e maghiar.[24 septembrie 1876]DE PE CÂMPUL DE RĂZBOI[„TELEGRAMELE CARI ANUNŢĂ..."]Telegramele cari anunţă lupte reînnoite în valea Moravei nu sunt în stare să ni deie o icoană clară despre ceea cese petrece acolo. Destul că lupta continuă cu înverşunare, iar victoriile sârbilor sau ale turcilor par a fi de o natură cutotul efemeră.[24 septembrie 1876][„CONSILIUL GENERAL DE INSTRUCŢIUNE..."]Consiliul general de instrucţiune a admis sistema de a avea în învăţământul public din România două specie deşcoale: licee cu tendinţă clasică cu opt ani de studiu şi gimnasie reale pentru ştiinţele exacte aplicabile în vieaţapractică. În şedinţa de la 20 a şi păşit la cercetarea programelor din licee, după proiectul prezentat de comisiuneaconsiliului. În acea sară s-a discutat şi votat religiunea, curs de 4 ani, după un amendament a d-lui Laurian, care în clasa3 şi 4 a propus dogmatica şi morala; apoi s-a votat limba română ca studiu aparte de 8 ani; în sara de 21 s-a votat limbalatină ca curs de 8 ani, după un amendament detaliat a d-lui Laurian.Comisiunea însărcinată cu elaborarea unui proiect asupra unui nou sistem de inspecţiune a terminat lucrarea sa.Ea propune 4 mari inspectorate, din câte 5 membri, la Bucureşti, Craiova, Bârlad şi Iaşi. Comitetele sunt organizate peun sistem complect de descentralizare şi au atribute ale puterii centrale. A admis gradaţiunea progresivă în salareleprofesorilor (quinqueniul) şi separarea clasei I de a II.[26 septembrie 1876][„ZIARUL «NEUE FREIE PRESSE» AFLĂ..."]Ziarul ,,Neue freie Presse" află din Bucureşti că direcţia drumurilor de fier ar fi fost avizată din parteaguvernului de a avea pregătit tot materialul rulant necesar pentru transportarea a 30.000 oameni oştire la graniţeleruseşti, ce se vor trimite pentru stricta mănţinere a neutralităţii.[26 septembrie 1876][„ÎN SARA SOSIREI..."]În sara sosirei la Cotroceni, M. Sa Domnitorul a binevoit a primi în audienţă pe D. General Ioan Ghica, agentulsau diplomatic acreditat la Înalta Poartă. D. agent i-a comunicat M. Sale plăcuta ştire, că remiţând Porţii felicitările
- Page 120 and 121: 120[„LUCRAREA DIN CARE MAI JOS PU
- Page 122 and 123: 122al Sf. Mitropolii din Blaş, G.
- Page 124 and 125: 124întăriturilor de la Babina-Gla
- Page 126 and 127: 126aceasta din limba românească,
- Page 128 and 129: 128Turcia.Ca situaţie geografică,
- Page 130 and 131: 130cutremur mulţimea vitează a ur
- Page 132 and 133: 132(bazată adică pe liberul schim
- Page 134 and 135: 134Prin împrejurarea că a trecut
- Page 136 and 137: 136Din Constantinopole să depeşaz
- Page 138 and 139: 138Austria prin susţinerea dreptur
- Page 140 and 141: 140stabilităţii. În 33 de ani el
- Page 142 and 143: 142Tot în această vreme se exterm
- Page 144 and 145: 144foarte multe puşti; iar corpul
- Page 146 and 147: 146[4 august 1876]TURCIA [„TURCIA
- Page 148 and 149: 148[6 august 1876]PENSIONATUL FAJAR
- Page 150 and 151: 150tractat de comerţ între admini
- Page 152 and 153: 152Cînd am aflat că d-nii Luchian
- Page 154 and 155: 154întâmpinarea oaspeţilor la Gr
- Page 156 and 157: 156O greşală gramaticală de care
- Page 158 and 159: 158NERESPECTAREA REGULAMENTULUINoi
- Page 160 and 161: 160Veţi proclama în public avenir
- Page 162 and 163: 162Dr. Hermann Rohling care, după
- Page 164 and 165: 164publicitate din Constantinopole.
- Page 166 and 167: 166În foaia d-voastră No. 100, di
- Page 168 and 169: 168DE PE CÂMPUL DE RĂZBOI[,,SUSPE
- Page 172 and 173: 172pentru suirea pe tron a sultanul
- Page 174 and 175: 174concedierile soldaţilor din arm
- Page 176 and 177: 176l-a creat universităţii falsif
- Page 178 and 179: 178IIÎn numărul nostru de vineri
- Page 180 and 181: 180La 10 octomvrie st. n. un consil
- Page 182 and 183: 182icoana unor stări nu numai turc
- Page 184 and 185: 184[,,«CORESPONDENŢA POLITICĂ»
- Page 186 and 187: 186au răsuflat cuvinte foarte înt
- Page 188 and 189: 188Cine vrea bătălie? Rusia, nole
- Page 190 and 191: 190DE PE CÂMPUL DE RĂZBOI[,,ÎN 1
- Page 192 and 193: 192stâng al Moravei. Telegrame din
- Page 194 and 195: 194că, fiind respinşi în ziua î
- Page 196 and 197: 196Pentru această cesiune Rusia s-
- Page 198 and 199: 198JUNG, IULIUS DR., „DIE ANFÄNG
- Page 200 and 201: 200pentru două voci de învăţăt
- Page 202 and 203: 202cât şi de cădere a Moldovei,
- Page 204 and 205: 204Se vorbeşte că în Consiliul d
- Page 206 and 207: 206escepţional? Lasă că Transilv
- Page 208 and 209: 208cerinţele cultului şi ale păs
- Page 210 and 211: 210guvernul, în loc de a vedea cum
- Page 212 and 213: 212naţionalităţilor un trai vred
- Page 214 and 215: 214alegători . Iarăşi lucru fire
- Page 216 and 217: 216Dacă duci afacerea înaintea Ca
- Page 218 and 219: 218În marginele restrânse pe cari
171în vremea vacanţelor, fără ca adunarea să fi permis aceasta, iar cazul l-a luat ministrul prezident pe răspunderea sa. Se'nţelege că această arestare cu totul nelegală va fi aprobată de Cameră, de vreme ce deputatul în cestiune nu e maghiar.[24 septembrie 1876]DE PE CÂMPUL DE RĂZBOI[„TELEGRAMELE CARI ANUNŢĂ..."]Telegramele cari anunţă lupte reînnoite în valea Moravei nu sunt în stare să ni deie o icoană clară despre ceea cese petrece acolo. Destul că lupta continuă cu înverşunare, iar victoriile sârbilor sau ale turcilor par a fi de o natură cutotul efemeră.[24 septembrie 1876][„CONSILIUL GENERAL DE INSTRUCŢIUNE..."]Consiliul general de instrucţiune a admis sistema de a avea în învăţământul public din România două specie deşcoale: licee cu tendinţă clasică cu opt ani de studiu şi gimnasie reale pentru ştiinţele exacte aplicabile în vieaţapractică. În şedinţa de la 20 a şi păşit la cercetarea programelor din licee, după proiectul prezentat de comisiuneaconsiliului. În acea sară s-a discutat şi votat religiunea, curs de 4 ani, după un amendament a d-lui Laurian, care în clasa3 şi 4 a propus dogmatica şi morala; apoi s-a votat limba română ca studiu aparte de 8 ani; în sara de 21 s-a votat limbalatină ca curs de 8 ani, după un amendament detaliat a d-lui Laurian.Comisiunea însărcinată cu elaborarea unui proiect asupra unui nou sistem de inspecţiune a terminat lucrarea sa.Ea propune 4 mari inspectorate, din câte 5 membri, la Bucureşti, Craiova, Bârlad şi Iaşi. Comitetele sunt organizate peun sistem complect de descentralizare şi au atribute ale puterii centrale. A admis gradaţiunea progresivă în salareleprofesorilor (quinqueniul) şi separarea clasei I de a II.[26 septembrie 1876][„ZIARUL «NEUE FREIE PRESSE» AFLĂ..."]Ziarul ,,Neue freie Presse" află din Bucureşti că direcţia drumurilor de fier ar fi fost avizată din parteaguvernului de a avea pregătit tot materialul rulant necesar pentru transportarea a 30.000 oameni oştire la graniţeleruseşti, ce se vor trimite pentru stricta mănţinere a neutralităţii.[26 septembrie 1876][„ÎN SARA SOSIREI..."]În sara sosirei la Cotroceni, M. Sa Domnitorul a binevoit a primi în audienţă pe D. General Ioan Ghica, agentulsau diplomatic acreditat la Înalta Poartă. D. agent i-a comunicat M. Sale plăcuta ştire, că remiţând Porţii felicitările
Change language