Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica
Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica
164publicitate din Constantinopole. Luând act despre acea scrisoare, chiar organele cari puteau fi foarte bine informate audat alarmă, până ce comunicatul Monitorului (publicat de noi în numărul trecut) a lămurit oarecum poziţia amândororgrupelor de organe din Bucureşti.„Românul" asigură că ministeriul nostru de externe ar fi răspuns la telegrama ministeriului turcesc prin o notăde felicitare, care prin formă şi cuprins corespunde pe deplin uzurilor diplomatice ce se observă în relaţiile dintre douăstate neatârnate .Zgomotul se răspândise cu atâta violenţă din cauză că „Journal de Bucarest" era privit de organ inspirat de cătrăministeriul nostru. În urma furtunei, redacţia acelui ziar găseşte ocazie de a declara că nu stă în nici o legătură cu acelministeriu şi că notificarea în cestiune a fost reprodusă din ,,Turquie", organ semioficial al guvernului otoman.[8 septembrie 1876]O DIAGNOZĂ SUPERFICIALĂSe zice că, sunt acum două săptămâni , o domnişoară din hotelul Rusia, simţindu - se în stare anormală, achemat şi consultat pe d. dr. Otremba, care a constatat o graviditate cam de trei luni; în urmă, consultând pe d. dr. Max,acesta fără a ţine samă de împrejurări au întrebuinţat un instrument metalic care a provocat avortare. Fătul, productulconcepţiunei, se păstrează şi astăzi la d. dr. Ratcu, unde se poate vede.Dacă aceasta este adevărat, parchetul ar trebui să nu stea inactiv, căci faptul constituie un delict pedepsit de lege.În caz contrar să se constate că d-rul nu este culpabil şi că este o acuzaţiune nefundată ce i să aduce, ce[e]a ce nutrebuie să esiste.[8 septembrie 1876]OBRĂZNICIEEvreul Otto Max, unul dintre antreprenorii grădinei Chateaux aux fleurs este de-o impertinenţă rară. Deşi unpublic foarte numeros vizitează acea grădină, fiindcă e în mijlocul oraşului, acest tânăr se poartă într-un mod foartenecuviincios şi a dat până acuma loc la mai multe conflicte, din cari în genere a ieşit pălmuit. Un caz s-a mai întâmplatacum câteva luni, când a aruncat o garafă în capul unui consumator, delict pentru care a fost pedepsit cu 600 de franciamendă. Mai zilele trecute impertinenţa acestui tânăr evreu i-a atras căteva palme de la un căpitan. În fine duminicăsara a provocat din nou un conflict, căci a avut obrăznicia de-a pălmui, ce-i drept numai pe-un coreligionar al său, pe d-nu Moritz Brander, pentru că acesta se esprimase că jocul actorilor merită fluierat. Astăzi aflăm însă un ciudat detaliuasupra onorii evreieşti. Moritz Brander, agent al societăţii Dacia, s-a împăcat cu Otto Max, pentru 200 de franci, pe carecel dentâi i-a pus în buzunar, renunţând de-a face acţiune corecţională. Nouă ni se pare însă că lucrul nu se poate sfârşiastfel. Acest delict s-a întâmplat în public, care era să-l trateze pe Otto Max într-un mod foarte patriarcal, dacă nucredea că justiţia îşi va face datoria. De aceea atragem atenţia organelor poliţieneşti şi judecătoreşti asupra acestui caz şicerem pedepsirea lui. Altfel lumea care vizitează grădina ar putea fi expusă din nou la insultele acestui obraznic.[8 septembrie 1876]SERBAREA ANIVERSARĂ PENTRU ÎNFIINŢAREADE ZECE ANI A INSTITUTULUI ACADEMIC
165DIN IAŞIDupă cum am anunţat într-un număr trecut, sărbarea aniversară pentru întemeierea de 10 ani a Institutuluiacademic s-a făcut miercuri, în 8 septemvrie. De pe la 11 oare au început să sosească invitaţii, compuşi din foşti elevi aiinstitutului, ieşiţi cudiploma de bacaureat, şi din corpul didactic al acestui stabiliment. Elevii prezenţi acum în Institut au fost reprezentaţiprin cei întâi clasaţi, la sfârşitul anului şcolar trecut, din fiecare secţiune de liceu. Banchetul s-a început pe la 11 1/2oare, în sunetul unui marş esecutat de muzica Regim. V. Dintre foştii elevi bacalaurei ai Institutului academic, al cărornumăr este până astăzi de 111, au fost prezenţi vro 47. Ceilalţi au fost împiedecaţi de a lua parte la această sărbareşcolară, sau pentru că se află la studii în străinătate şi nu s-au înturnat în ţară de vacanţie, sau din deosebite alte cauze.Cei mai mulţi însă au adresat, prin scrisori sau prin depeşe trimise chiar în ziua banchetului, urările lor pentruprosperarea Institutului academic. La sfârşitul banchetului, d. N. Culianu, unul din vechii asociaţi fundatori, luândcuvântul , a făcut istoricul înfiinţării , Institutului, arătând deosebitele faze prin care el a trecut de la 1866 şi până azi, cuîmbunătăţirile ce a primit succesiv. În mijlocul aplauzelor generale, d-sa a sfârşit făcând apel la unirea şi înfrăţireatuturor tinerilor ieşiţi de pe bancele Institutului şi esprimând dorinţa de a se perpetua şi pe viitor această sărbaredecenală. După d. Culianu, cel întâi pahar a fost ridicat de d. S. Vârgolici în sănătatea părinţilor, care prin sprijinul lormaterial şi moral au contribuit la prosperarea Institutului academic şi la dobândirea numelui de care se bucură astăzi înţară. D-sa de asemine a făcut apel la strânsa unire între toţi elevii Institutului, trecuţi, prezenţi şi viitori. D. I. Melik,ridicând apoi un pahar, a băut în sănătatea absenţilor, între care era şi un fost asociat fundator a căruia amintire, caprofesor, va rămânea neştearsă în analele Institutului. În urmă, unul din foştii elevi, d. Meissner (bacalaureu în 1870),doctor în drept din Berlin, a ridicat un pahar pentru prosperarea Institutului şi în sănătatea tuturor profesorilor, iar d.Budnărescu, ca cel întâi pedagog în Institut, a închinat în sănătatea corpului pedagogic prin câteva cuvinte de o sincerăemoţiune. De aseminea d. Mihalcea (bacalaureu în 1873), student la universitatea din Iaşi, a esprimat, în numelecamarazilor săi, recunoştinţa lor cătră Institut. Au mai vorbit şi alţi domni, foşti elevi, ridicând deosebite pahare, întrecare d-nii Penescu, fraţii Filip şi N. Xenopol, L. Cosmovici ş.a. Apoi d. A. D. Xenopol, ca cel întâi bacalaureu ieşit dininstitut, într-un discurs întrerupt prin unanime şi călduroase aplauze, a arătat necesitatea de a întreţinea în cursul vieţeirelaţiile de prietinie făcute în şcoală şi a conchis propunând fundarea unei Asociaţiuni a foştilor elevi ai Institutuluiacademic, a căria statute le-a şi cetit d-sa.Ideea a fost primită cu aclamaţiune şi tot prin aclamaţiune s-a ales comitetul viitoarei asociaţiuni, compus din d-nii A. D. Xenopol, preşedinte, d. Melik casier şi d. Mihalcea secretar. În tot timpul banchetului, muzica militară aesecutat deosebite arii, între care şi o horă, însoţind închinarea paharelor. Banchetul s-a sfârşit după 2 1/2 oare, înmijlocul celei mai cordiale veselii.Aflăm că în curând se va publica în broşură o dare de samă detailată despre această interesantă sărbare, cea întâi(după cât ştim), de felul acesta care se face în ţara noastră. Ar fi de dorit ca esemplul să fie urmat şi de alte stabilimentede instrucţiune, şi o asociaţiune, bunăoară, a foştilor elevi ai Academiei din Iaşi ar fi foarte numeroasă şi ar prezenta celmai mare interes.[12 septembrie 1876][„PUBLICĂM MAI LA VALE..."]Publicăm mai la vale răspunsul d-lui dr. Emil Max la notiţa inserată în ziarul nostru no. 100 din 8 septemvrie şideclarăm că aserţiunile cuprinse în ea sunt provenite din informaţiunele ce ni le-a dat d. dr. Ratcu.Domnule Redactor,Iaşi, 1876, sep. 9
- Page 114 and 115: 114interesele monarhiei.Altfel şi
- Page 116 and 117: 116clasică în oraşul său natal.
- Page 118 and 119: 118C-un cuvânt , toate lucrările
- Page 120 and 121: 120[„LUCRAREA DIN CARE MAI JOS PU
- Page 122 and 123: 122al Sf. Mitropolii din Blaş, G.
- Page 124 and 125: 124întăriturilor de la Babina-Gla
- Page 126 and 127: 126aceasta din limba românească,
- Page 128 and 129: 128Turcia.Ca situaţie geografică,
- Page 130 and 131: 130cutremur mulţimea vitează a ur
- Page 132 and 133: 132(bazată adică pe liberul schim
- Page 134 and 135: 134Prin împrejurarea că a trecut
- Page 136 and 137: 136Din Constantinopole să depeşaz
- Page 138 and 139: 138Austria prin susţinerea dreptur
- Page 140 and 141: 140stabilităţii. În 33 de ani el
- Page 142 and 143: 142Tot în această vreme se exterm
- Page 144 and 145: 144foarte multe puşti; iar corpul
- Page 146 and 147: 146[4 august 1876]TURCIA [„TURCIA
- Page 148 and 149: 148[6 august 1876]PENSIONATUL FAJAR
- Page 150 and 151: 150tractat de comerţ între admini
- Page 152 and 153: 152Cînd am aflat că d-nii Luchian
- Page 154 and 155: 154întâmpinarea oaspeţilor la Gr
- Page 156 and 157: 156O greşală gramaticală de care
- Page 158 and 159: 158NERESPECTAREA REGULAMENTULUINoi
- Page 160 and 161: 160Veţi proclama în public avenir
- Page 162 and 163: 162Dr. Hermann Rohling care, după
- Page 166 and 167: 166În foaia d-voastră No. 100, di
- Page 168 and 169: 168DE PE CÂMPUL DE RĂZBOI[,,SUSPE
- Page 170 and 171: 170AUSTRO-UNGARIA [„ZILELE ACESTE
- Page 172 and 173: 172pentru suirea pe tron a sultanul
- Page 174 and 175: 174concedierile soldaţilor din arm
- Page 176 and 177: 176l-a creat universităţii falsif
- Page 178 and 179: 178IIÎn numărul nostru de vineri
- Page 180 and 181: 180La 10 octomvrie st. n. un consil
- Page 182 and 183: 182icoana unor stări nu numai turc
- Page 184 and 185: 184[,,«CORESPONDENŢA POLITICĂ»
- Page 186 and 187: 186au răsuflat cuvinte foarte înt
- Page 188 and 189: 188Cine vrea bătălie? Rusia, nole
- Page 190 and 191: 190DE PE CÂMPUL DE RĂZBOI[,,ÎN 1
- Page 192 and 193: 192stâng al Moravei. Telegrame din
- Page 194 and 195: 194că, fiind respinşi în ziua î
- Page 196 and 197: 196Pentru această cesiune Rusia s-
- Page 198 and 199: 198JUNG, IULIUS DR., „DIE ANFÄNG
- Page 200 and 201: 200pentru două voci de învăţăt
- Page 202 and 203: 202cât şi de cădere a Moldovei,
- Page 204 and 205: 204Se vorbeşte că în Consiliul d
- Page 206 and 207: 206escepţional? Lasă că Transilv
- Page 208 and 209: 208cerinţele cultului şi ale păs
- Page 210 and 211: 210guvernul, în loc de a vedea cum
- Page 212 and 213: 212naţionalităţilor un trai vred
165DIN IAŞIDupă cum am anunţat într-un număr trecut, sărbarea aniversară pentru întemeierea de 10 ani a Institutuluiacademic s-a făcut miercuri, în 8 septemvrie. De pe la 11 oare au început să sosească invitaţii, compuşi din foşti elevi aiinstitutului, ieşiţi cudiploma de bacaureat, şi din corpul didactic al acestui stabiliment. Elevii prezenţi acum în Institut au fost reprezentaţiprin cei întâi clasaţi, la sfârşitul anului şcolar trecut, din fiecare secţiune de liceu. Banchetul s-a început pe la 11 1/2oare, în sunetul unui marş esecutat de muzica Regim. V. Dintre foştii elevi bacalaurei ai Institutului academic, al cărornumăr este până astăzi de 111, au fost prezenţi vro 47. Ceilalţi au fost împiedecaţi de a lua parte la această sărbareşcolară, sau pentru că se află la studii în străinătate şi nu s-au înturnat în ţară de vacanţie, sau din deosebite alte cauze.Cei mai mulţi însă au adresat, prin scrisori sau prin depeşe trimise chiar în ziua banchetului, urările lor pentruprosperarea Institutului academic. La sfârşitul banchetului, d. N. Culianu, unul din vechii asociaţi fundatori, luândcuvântul , a făcut istoricul înfiinţării , Institutului, arătând deosebitele faze prin care el a trecut de la 1866 şi până azi, cuîmbunătăţirile ce a primit succesiv. În mijlocul aplauzelor generale, d-sa a sfârşit făcând apel la unirea şi înfrăţireatuturor tinerilor ieşiţi de pe bancele Institutului şi esprimând dorinţa de a se perpetua şi pe viitor această sărbaredecenală. După d. Culianu, cel întâi pahar a fost ridicat de d. S. Vârgolici în sănătatea părinţilor, care prin sprijinul lormaterial şi moral au contribuit la prosperarea Institutului academic şi la dobândirea numelui de care se bucură astăzi înţară. D-sa de asemine a făcut apel la strânsa unire între toţi elevii Institutului, trecuţi, prezenţi şi viitori. D. I. Melik,ridicând apoi un pahar, a băut în sănătatea absenţilor, între care era şi un fost asociat fundator a căruia amintire, caprofesor, va rămânea neştearsă în analele Institutului. În urmă, unul din foştii elevi, d. Meissner (bacalaureu în 1870),doctor în drept din Berlin, a ridicat un pahar pentru prosperarea Institutului şi în sănătatea tuturor profesorilor, iar d.Budnărescu, ca cel întâi pedagog în Institut, a închinat în sănătatea corpului pedagogic prin câteva cuvinte de o sincerăemoţiune. De aseminea d. Mihalcea (bacalaureu în 1873), student la universitatea din Iaşi, a esprimat, în numelecamarazilor săi, recunoştinţa lor cătră Institut. Au mai vorbit şi alţi domni, foşti elevi, ridicând deosebite pahare, întrecare d-nii Penescu, fraţii Filip şi N. Xenopol, L. Cosmovici ş.a. Apoi d. A. D. Xenopol, ca cel întâi bacalaureu ieşit dininstitut, într-un discurs întrerupt prin unanime şi călduroase aplauze, a arătat necesitatea de a întreţinea în cursul vieţeirelaţiile de prietinie făcute în şcoală şi a conchis propunând fundarea unei Asociaţiuni a foştilor elevi ai Institutuluiacademic, a căria statute le-a şi cetit d-sa.Ideea a fost primită cu aclamaţiune şi tot prin aclamaţiune s-a ales comitetul viitoarei asociaţiuni, compus din d-nii A. D. Xenopol, preşedinte, d. Melik casier şi d. Mihalcea secretar. În tot timpul banchetului, muzica militară aesecutat deosebite arii, între care şi o horă, însoţind închinarea paharelor. Banchetul s-a sfârşit după 2 1/2 oare, înmijlocul celei mai cordiale veselii.Aflăm că în curând se va publica în broşură o dare de samă detailată despre această interesantă sărbare, cea întâi(după cât ştim), de felul acesta care se face în ţara noastră. Ar fi de dorit ca esemplul să fie urmat şi de alte stabilimentede instrucţiune, şi o asociaţiune, bunăoară, a foştilor elevi ai Academiei din Iaşi ar fi foarte numeroasă şi ar prezenta celmai mare interes.[12 septembrie 1876][„PUBLICĂM MAI LA VALE..."]Publicăm mai la vale răspunsul d-lui dr. Emil Max la notiţa inserată în ziarul nostru no. 100 din 8 septemvrie şideclarăm că aserţiunile cuprinse în ea sunt provenite din informaţiunele ce ni le-a dat d. dr. Ratcu.Domnule Redactor,Iaşi, 1876, sep. 9