Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica
Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica
162Dr. Hermann Rohling care, după ce fusese profesor de teologie în Münster, a trecut apoi în America, unde adezvoltat o însemnată activitate întru crearea de institute catolice de creştere, a publicat în a. 1875, în San-Louis, oscriere intitulată „Antihristşi sfârşitul lumei". În ea d-rul dovedeşte, din scrierile sfinţilor părinţi şi ale altor teologi, că Antihrist se va naşte încele dentâi zecenii ale secolului viitor, deci între 1900 — 1910. El va fi mai întâi un principe mic, dar apoi va devenisultan turcesc şi va supune repede tot Occidentul. Cu această ocazie el va preface domul din Colonia în grajdi de cai. Înurma acestora el îşi va supune pământul întreg. Venirea lui Antihrist a fost împiedecată — zice autorul — prin existenţaSfântului Imperiu Roman. Acesta a fost înlăturat de fapt în a. 1810, în 1866 a pierit până şi umbra lui, deci nu se maiopune nimica venirei lui Antihrist. Ea va fi precedată de un război universal, care va devasta însă mai cu samă Europa,apoi se va naşte un întuneric material ce va dura mai multe zile. Prin acesta vor pluti cete de demoni, cari vor zugrumape contrarii bisericei. Mai mulţi sfinţi părinţi sfătuiesc că în această noapte vor fi de mare folos rugăciunea cătră îngeri,cătră regina îngerilor şi aprinderea de făclii sfinţite. Tot în această vreme se vor ivi oameni apostolici, cari vor boteza144.000 de evrei. După ce se vor întâmpla aceste toate, va veni abia Antihrist. — D-rul Rohling, care scrie toateacestea, este în prezent profesor de teologie la Universitatea din Praga.[3 septembrie 1876]LĂMURIRECurierul intereselor generale cere lămuriri cum de noi am răspuns la notificarea Turciei făr' a aştepta replicaoficială a onor. minister de esterne. Spus - am noi totdeauna că redacţia acelei foi are nevoie de învăţătură ca să poatădeosebi lucrurile. Eh bien! scump elev, iată cum stă treaba. Notificarea pe care am publicat - o într-adins între diversenu este de natură diplomatică, nu i se poate atribui caracter oficial, căci nu vine de la ministeriul de esterne al Turciei, cieste o circulară ,,cătră prefecţi" cum am zice a ministrului turcesc de interne. Prin urmare trebuie considerată ca nulă şineavenită, căci forma, oficiul de la care emanează cuprinsul ei esclud de mai nainte orice răspuns. Ea poate provoca celmult o ceartă diplomatică între ministerul nostru de esterne şi ministeriul de esterne turcesc, al cărei obiect n-ar fi însănotificarea în sine, ci necuviinţa amploiaţilor turceşti.Afară de aceea, această notificare, să fi venit chiar de la ministerul de esterne al Turciei, ea se consideră ca nulăşi neavenită, fiind adresată „Coroanei"; şi, pentru Coroana României, vizirii şi muftii sunt turci tot atât de pahotnici caşi cel care ni cere lămuririle de faţă. Prin urmare între orice ,,liude" şi Coroană nu poate avea loc aşa nitam-nizamcorespondenţă diplomatică — căci nu poate avea loc în nici un caz. Ce s-ar zice oare dacă într-o bună dimineaţa unredactor oarecare s-ar drapa în paşă turcesc (l-ar crede toată lumea după mutră) ş-ar începe-a da poronci în numelesultanului? Acest turc ,,novissimi generis" ar fi cel mult competent de a intra direct în corespondenţă cu craii dinîmpărăţia Goliei, dar nu cu suverana maiestate a unui popor. Ei bine, tot atâta competenţă are un vizir de-a se adresa înmod direct cătră suveranul unei naţii. C-un cuvânt : vizirii, muftii, kadii mari şi mici, în actele lor care trec pestegraniţă, sunt persoana private cari pot fi pedepsite în mod disciplinar pentru o necuviinţă comisă, dar aceste necuviinţenu pot ajunge niciodată la culmea asupra căreia se aruncă, nici pot fi considerate ca acte oficiale între stat şi stat. Luarealor în râs nici ucide prestigiul unei foi de publicaţii judecătoreşti, nici compromit pe guvernul sub care apare — ci serăspunde numai la necuviinţa unui supus turcesc (fie acela chiar vizir) prin meritata ironie a unui supus românesc.Din fericire însă o asemenea procedură vis-a-vis de demnitarul turcesc este acuma de prisos, de vreme cecomunicatul, reprodus după n-rul din 1/13 septemvrie al Monitorului arată că necuviinţa despre care a fost vorba nu s-au întâmplat de loc.[3 septembrie 1876]DE PE CÂMPUL DE RĂZBOI[„SUB DATA DE 11 SEPTEM...."]
163Sub data de 11 septem. st. v. se vesteşte c-a avut loc o bătălie între turci şi sârbi pe linia Vucania — Androvaţ— Corman, în următoarele împrejurări. În 30 aug./11 sept. la 5 oare dimineaţa armatele de pe Timok şi Morava subcomanda lui Cernaief şi Horvatovici au luat drumul spre Alexinaţ prin Nericev-Han pe malul drept al Moravei;mişcarea strategică a fost făcută însă astfel că Horvatovici, executând o strălucită încunjurare, le-a venit turcilor înspate. El plecase din Deligrad preste Djunis şi mai departe îndărătul inamicului până la Siliegovaţ. Deodată începuatacul vehement din două părţi, Cernaief asupra frontului inamic, Horvatovici dindărătul lui. Turcii se aflau postaţi întreTârmian şi Androvaţ şi-au încercat a face pod peste Morava la locul numit Babovişte. În vremea când voiau săclădească a fost atacaţi de cătră Horvatovici. Astfel focul se încinse şi se răspândi cum am zis pe întreaga linie Vucania— Androvăţ — Corman. În vremea luptei Cernaief a trimis la Vucania două brigade pentru a tăie turcilor drumul spreTesiţa. Lupta a durat până la 6 1/4 oare sara şi telegrama trimisă de Cernaief chiar constată că turcii s-au luptat cu multăbravură; ba prin atacul lor impetuos a silit pe mai multe batalioane sârbeşti la retragere. Dintre sârbi s-au purtat maibine comandantul ,,legiunei iataganului", unu anume Maşa Vârbiţa, care-n unire încă cu două batalioane să fi făcutminuni de bravură. A doua zi dimineaţă lupta a reînceput prin atac din partea turcilor. Care să fi fost rezultatul acesteilupte reînnoite nu ştim.[5 septembrie 1876]ANGLIA [„CU TOATE MEETINGURILE..."]Cu toate meetingurile ţinute asupra cruzimilor comise în Bulgaria, guvernul englez nu va schimba politica sa înprivirea Orientului. Lord Derby, primind două deputaţiuni de uvrieri, cari i-au supus rezoluţiunele lor şi a cerutintervenirea guvernului în favoarea creştinilor din Orient, a răspuns că chestiunea aceasta nu e tratată de nici una dinputerile Europei din punctul de vedere al umanităţii numai, ci că pretutindenea e amestecată cu interese politice de ceamai mare gravitate, de aceea lordul crede că trebuie să se lase libertate de acţiune ministeriului, care va face tot ce-i stăprin putinţă înfavorul creştinilor, făr' a abstrage însă de la interesul bineânţeles al Angliei. Prin meetinguri neliniştitoare însă guvernular fi împiedecat de a lucra orişice ar fi. Deputaţiunele i-au mulţămit lordului pentru esplicările date.[5 septembrie 1876]CĂRŢI DIDACTICE [„UNII RĂUVOITORI..."]Unii răuvoitori par a fi răspândit zgomotul că ediţia nouă a cărţilor didactice compuse de Creangă, Ienăchescu şiasociaţii n-ar fi ieşit de sub tipar şi nu s-ar fi găsind de vînzare. Suntem autorizaţi a declara că părinţi, elevi şi institutoriîşi pot procura oricând şi în număr oricât de mare cărţile în cestiune chiar de la autorii lor, d-nii Creangă, Ienăchescu şiasociaţii. Aceste cărţi sunt : Metoada nouă de scriere şi cetire; Povăţuitorul la citire prin scriere (escelent manualpentru uzul învăţătorilor cari voiesc a aplica cu succes şi mai mare Metoada nouă. Despre acest opuscul am vorbit întrunrând în ziarul nostru); şi în fine Învăţătorul copiilor, carte de citire pentru clasele primare.[5 septembrie 1876][„JURNALISTICA DIN ŢARĂ..."]Jurnalistica din ţară e agitată de incidentul telegramei viziriale cătră M. Sa Domnul. Se ştie că acest incident afost provocat de cătră ziarul francez ,,Journal de Bucarest", care-a reprodus acea pretinsă circulară după organe de
- Page 112 and 113: 112de atacuri care i-ar veni de din
- Page 114 and 115: 114interesele monarhiei.Altfel şi
- Page 116 and 117: 116clasică în oraşul său natal.
- Page 118 and 119: 118C-un cuvânt , toate lucrările
- Page 120 and 121: 120[„LUCRAREA DIN CARE MAI JOS PU
- Page 122 and 123: 122al Sf. Mitropolii din Blaş, G.
- Page 124 and 125: 124întăriturilor de la Babina-Gla
- Page 126 and 127: 126aceasta din limba românească,
- Page 128 and 129: 128Turcia.Ca situaţie geografică,
- Page 130 and 131: 130cutremur mulţimea vitează a ur
- Page 132 and 133: 132(bazată adică pe liberul schim
- Page 134 and 135: 134Prin împrejurarea că a trecut
- Page 136 and 137: 136Din Constantinopole să depeşaz
- Page 138 and 139: 138Austria prin susţinerea dreptur
- Page 140 and 141: 140stabilităţii. În 33 de ani el
- Page 142 and 143: 142Tot în această vreme se exterm
- Page 144 and 145: 144foarte multe puşti; iar corpul
- Page 146 and 147: 146[4 august 1876]TURCIA [„TURCIA
- Page 148 and 149: 148[6 august 1876]PENSIONATUL FAJAR
- Page 150 and 151: 150tractat de comerţ între admini
- Page 152 and 153: 152Cînd am aflat că d-nii Luchian
- Page 154 and 155: 154întâmpinarea oaspeţilor la Gr
- Page 156 and 157: 156O greşală gramaticală de care
- Page 158 and 159: 158NERESPECTAREA REGULAMENTULUINoi
- Page 160 and 161: 160Veţi proclama în public avenir
- Page 164 and 165: 164publicitate din Constantinopole.
- Page 166 and 167: 166În foaia d-voastră No. 100, di
- Page 168 and 169: 168DE PE CÂMPUL DE RĂZBOI[,,SUSPE
- Page 170 and 171: 170AUSTRO-UNGARIA [„ZILELE ACESTE
- Page 172 and 173: 172pentru suirea pe tron a sultanul
- Page 174 and 175: 174concedierile soldaţilor din arm
- Page 176 and 177: 176l-a creat universităţii falsif
- Page 178 and 179: 178IIÎn numărul nostru de vineri
- Page 180 and 181: 180La 10 octomvrie st. n. un consil
- Page 182 and 183: 182icoana unor stări nu numai turc
- Page 184 and 185: 184[,,«CORESPONDENŢA POLITICĂ»
- Page 186 and 187: 186au răsuflat cuvinte foarte înt
- Page 188 and 189: 188Cine vrea bătălie? Rusia, nole
- Page 190 and 191: 190DE PE CÂMPUL DE RĂZBOI[,,ÎN 1
- Page 192 and 193: 192stâng al Moravei. Telegrame din
- Page 194 and 195: 194că, fiind respinşi în ziua î
- Page 196 and 197: 196Pentru această cesiune Rusia s-
- Page 198 and 199: 198JUNG, IULIUS DR., „DIE ANFÄNG
- Page 200 and 201: 200pentru două voci de învăţăt
- Page 202 and 203: 202cât şi de cădere a Moldovei,
- Page 204 and 205: 204Se vorbeşte că în Consiliul d
- Page 206 and 207: 206escepţional? Lasă că Transilv
- Page 208 and 209: 208cerinţele cultului şi ale păs
- Page 210 and 211: 210guvernul, în loc de a vedea cum
163Sub data de 11 septem. st. v. se vesteşte c-a avut loc o bătălie între turci şi sârbi pe linia Vucania — Androvaţ— Corman, în următoarele împrejurări. În 30 aug./11 sept. la 5 oare dimineaţa armatele de pe Timok şi Morava subcomanda lui Cernaief şi Horvatovici au luat drumul spre Alexinaţ prin Nericev-Han pe malul drept al Moravei;mişcarea strategică a fost făcută însă astfel că Horvatovici, executând o strălucită încunjurare, le-a venit turcilor înspate. El plecase din Deligrad preste Djunis şi mai departe îndărătul inamicului până la Siliegovaţ. Deodată începuatacul vehement din două părţi, Cernaief asupra frontului inamic, Horvatovici dindărătul lui. Turcii se aflau postaţi întreTârmian şi Androvaţ şi-au încercat a face pod peste Morava la locul numit Babovişte. În vremea când voiau săclădească a fost atacaţi de cătră Horvatovici. Astfel focul se încinse şi se răspândi cum am zis pe întreaga linie Vucania— Androvăţ — Corman. În vremea luptei Cernaief a trimis la Vucania două brigade pentru a tăie turcilor drumul spreTesiţa. Lupta a durat până la 6 1/4 oare sara şi telegrama trimisă de Cernaief chiar constată că turcii s-au luptat cu multăbravură; ba prin atacul lor impetuos a silit pe mai multe batalioane sârbeşti la retragere. Dintre sârbi s-au purtat maibine comandantul ,,legiunei iataganului", unu anume Maşa Vârbiţa, care-n unire încă cu două batalioane să fi făcutminuni de bravură. A doua zi dimineaţă lupta a reînceput prin atac din partea turcilor. Care să fi fost rezultatul acesteilupte reînnoite nu ştim.[5 septembrie 1876]ANGLIA [„CU TOATE MEETINGURILE..."]Cu toate meetingurile ţinute asupra cruzimilor comise în Bulgaria, guvernul englez nu va schimba politica sa înprivirea Orientului. Lord Derby, primind două deputaţiuni de uvrieri, cari i-au supus rezoluţiunele lor şi a cerutintervenirea guvernului în favoarea creştinilor din Orient, a răspuns că chestiunea aceasta nu e tratată de nici una dinputerile Europei din punctul de vedere al umanităţii numai, ci că pretutindenea e amestecată cu interese politice de ceamai mare gravitate, de aceea lordul crede că trebuie să se lase libertate de acţiune ministeriului, care va face tot ce-i stăprin putinţă înfavorul creştinilor, făr' a abstrage însă de la interesul bineânţeles al Angliei. Prin meetinguri neliniştitoare însă guvernular fi împiedecat de a lucra orişice ar fi. Deputaţiunele i-au mulţămit lordului pentru esplicările date.[5 septembrie 1876]CĂRŢI DIDACTICE [„UNII RĂUVOITORI..."]Unii răuvoitori par a fi răspândit zgomotul că ediţia nouă a cărţilor didactice compuse de Creangă, Ienăchescu şiasociaţii n-ar fi ieşit de sub tipar şi nu s-ar fi găsind de vînzare. Suntem autorizaţi a declara că părinţi, elevi şi institutoriîşi pot procura oricând şi în număr oricât de mare cărţile în cestiune chiar de la autorii lor, d-nii Creangă, Ienăchescu şiasociaţii. Aceste cărţi sunt : Metoada nouă de scriere şi cetire; Povăţuitorul la citire prin scriere (escelent manualpentru uzul învăţătorilor cari voiesc a aplica cu succes şi mai mare Metoada nouă. Despre acest opuscul am vorbit întrunrând în ziarul nostru); şi în fine Învăţătorul copiilor, carte de citire pentru clasele primare.[5 septembrie 1876][„JURNALISTICA DIN ŢARĂ..."]Jurnalistica din ţară e agitată de incidentul telegramei viziriale cătră M. Sa Domnul. Se ştie că acest incident afost provocat de cătră ziarul francez ,,Journal de Bucarest", care-a reprodus acea pretinsă circulară după organe de