Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica

Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica

invitatielaortodoxie.files.wordpress.com
from invitatielaortodoxie.files.wordpress.com More from this publisher
12.07.2015 Views

162Dr. Hermann Rohling care, după ce fusese profesor de teologie în Münster, a trecut apoi în America, unde adezvoltat o însemnată activitate întru crearea de institute catolice de creştere, a publicat în a. 1875, în San-Louis, oscriere intitulată „Antihristşi sfârşitul lumei". În ea d-rul dovedeşte, din scrierile sfinţilor părinţi şi ale altor teologi, că Antihrist se va naşte încele dentâi zecenii ale secolului viitor, deci între 1900 — 1910. El va fi mai întâi un principe mic, dar apoi va devenisultan turcesc şi va supune repede tot Occidentul. Cu această ocazie el va preface domul din Colonia în grajdi de cai. Înurma acestora el îşi va supune pământul întreg. Venirea lui Antihrist a fost împiedecată — zice autorul — prin existenţaSfântului Imperiu Roman. Acesta a fost înlăturat de fapt în a. 1810, în 1866 a pierit până şi umbra lui, deci nu se maiopune nimica venirei lui Antihrist. Ea va fi precedată de un război universal, care va devasta însă mai cu samă Europa,apoi se va naşte un întuneric material ce va dura mai multe zile. Prin acesta vor pluti cete de demoni, cari vor zugrumape contrarii bisericei. Mai mulţi sfinţi părinţi sfătuiesc că în această noapte vor fi de mare folos rugăciunea cătră îngeri,cătră regina îngerilor şi aprinderea de făclii sfinţite. Tot în această vreme se vor ivi oameni apostolici, cari vor boteza144.000 de evrei. După ce se vor întâmpla aceste toate, va veni abia Antihrist. — D-rul Rohling, care scrie toateacestea, este în prezent profesor de teologie la Universitatea din Praga.[3 septembrie 1876]LĂMURIRECurierul intereselor generale cere lămuriri cum de noi am răspuns la notificarea Turciei făr' a aştepta replicaoficială a onor. minister de esterne. Spus - am noi totdeauna că redacţia acelei foi are nevoie de învăţătură ca să poatădeosebi lucrurile. Eh bien! scump elev, iată cum stă treaba. Notificarea pe care am publicat - o într-adins între diversenu este de natură diplomatică, nu i se poate atribui caracter oficial, căci nu vine de la ministeriul de esterne al Turciei, cieste o circulară ,,cătră prefecţi" cum am zice a ministrului turcesc de interne. Prin urmare trebuie considerată ca nulă şineavenită, căci forma, oficiul de la care emanează cuprinsul ei esclud de mai nainte orice răspuns. Ea poate provoca celmult o ceartă diplomatică între ministerul nostru de esterne şi ministeriul de esterne turcesc, al cărei obiect n-ar fi însănotificarea în sine, ci necuviinţa amploiaţilor turceşti.Afară de aceea, această notificare, să fi venit chiar de la ministerul de esterne al Turciei, ea se consideră ca nulăşi neavenită, fiind adresată „Coroanei"; şi, pentru Coroana României, vizirii şi muftii sunt turci tot atât de pahotnici caşi cel care ni cere lămuririle de faţă. Prin urmare între orice ,,liude" şi Coroană nu poate avea loc aşa nitam-nizamcorespondenţă diplomatică — căci nu poate avea loc în nici un caz. Ce s-ar zice oare dacă într-o bună dimineaţa unredactor oarecare s-ar drapa în paşă turcesc (l-ar crede toată lumea după mutră) ş-ar începe-a da poronci în numelesultanului? Acest turc ,,novissimi generis" ar fi cel mult competent de a intra direct în corespondenţă cu craii dinîmpărăţia Goliei, dar nu cu suverana maiestate a unui popor. Ei bine, tot atâta competenţă are un vizir de-a se adresa înmod direct cătră suveranul unei naţii. C-un cuvânt : vizirii, muftii, kadii mari şi mici, în actele lor care trec pestegraniţă, sunt persoana private cari pot fi pedepsite în mod disciplinar pentru o necuviinţă comisă, dar aceste necuviinţenu pot ajunge niciodată la culmea asupra căreia se aruncă, nici pot fi considerate ca acte oficiale între stat şi stat. Luarealor în râs nici ucide prestigiul unei foi de publicaţii judecătoreşti, nici compromit pe guvernul sub care apare — ci serăspunde numai la necuviinţa unui supus turcesc (fie acela chiar vizir) prin meritata ironie a unui supus românesc.Din fericire însă o asemenea procedură vis-a-vis de demnitarul turcesc este acuma de prisos, de vreme cecomunicatul, reprodus după n-rul din 1/13 septemvrie al Monitorului arată că necuviinţa despre care a fost vorba nu s-au întâmplat de loc.[3 septembrie 1876]DE PE CÂMPUL DE RĂZBOI[„SUB DATA DE 11 SEPTEM...."]

163Sub data de 11 septem. st. v. se vesteşte c-a avut loc o bătălie între turci şi sârbi pe linia Vucania — Androvaţ— Corman, în următoarele împrejurări. În 30 aug./11 sept. la 5 oare dimineaţa armatele de pe Timok şi Morava subcomanda lui Cernaief şi Horvatovici au luat drumul spre Alexinaţ prin Nericev-Han pe malul drept al Moravei;mişcarea strategică a fost făcută însă astfel că Horvatovici, executând o strălucită încunjurare, le-a venit turcilor înspate. El plecase din Deligrad preste Djunis şi mai departe îndărătul inamicului până la Siliegovaţ. Deodată începuatacul vehement din două părţi, Cernaief asupra frontului inamic, Horvatovici dindărătul lui. Turcii se aflau postaţi întreTârmian şi Androvaţ şi-au încercat a face pod peste Morava la locul numit Babovişte. În vremea când voiau săclădească a fost atacaţi de cătră Horvatovici. Astfel focul se încinse şi se răspândi cum am zis pe întreaga linie Vucania— Androvăţ — Corman. În vremea luptei Cernaief a trimis la Vucania două brigade pentru a tăie turcilor drumul spreTesiţa. Lupta a durat până la 6 1/4 oare sara şi telegrama trimisă de Cernaief chiar constată că turcii s-au luptat cu multăbravură; ba prin atacul lor impetuos a silit pe mai multe batalioane sârbeşti la retragere. Dintre sârbi s-au purtat maibine comandantul ,,legiunei iataganului", unu anume Maşa Vârbiţa, care-n unire încă cu două batalioane să fi făcutminuni de bravură. A doua zi dimineaţă lupta a reînceput prin atac din partea turcilor. Care să fi fost rezultatul acesteilupte reînnoite nu ştim.[5 septembrie 1876]ANGLIA [„CU TOATE MEETINGURILE..."]Cu toate meetingurile ţinute asupra cruzimilor comise în Bulgaria, guvernul englez nu va schimba politica sa înprivirea Orientului. Lord Derby, primind două deputaţiuni de uvrieri, cari i-au supus rezoluţiunele lor şi a cerutintervenirea guvernului în favoarea creştinilor din Orient, a răspuns că chestiunea aceasta nu e tratată de nici una dinputerile Europei din punctul de vedere al umanităţii numai, ci că pretutindenea e amestecată cu interese politice de ceamai mare gravitate, de aceea lordul crede că trebuie să se lase libertate de acţiune ministeriului, care va face tot ce-i stăprin putinţă înfavorul creştinilor, făr' a abstrage însă de la interesul bineânţeles al Angliei. Prin meetinguri neliniştitoare însă guvernular fi împiedecat de a lucra orişice ar fi. Deputaţiunele i-au mulţămit lordului pentru esplicările date.[5 septembrie 1876]CĂRŢI DIDACTICE [„UNII RĂUVOITORI..."]Unii răuvoitori par a fi răspândit zgomotul că ediţia nouă a cărţilor didactice compuse de Creangă, Ienăchescu şiasociaţii n-ar fi ieşit de sub tipar şi nu s-ar fi găsind de vînzare. Suntem autorizaţi a declara că părinţi, elevi şi institutoriîşi pot procura oricând şi în număr oricât de mare cărţile în cestiune chiar de la autorii lor, d-nii Creangă, Ienăchescu şiasociaţii. Aceste cărţi sunt : Metoada nouă de scriere şi cetire; Povăţuitorul la citire prin scriere (escelent manualpentru uzul învăţătorilor cari voiesc a aplica cu succes şi mai mare Metoada nouă. Despre acest opuscul am vorbit întrunrând în ziarul nostru); şi în fine Învăţătorul copiilor, carte de citire pentru clasele primare.[5 septembrie 1876][„JURNALISTICA DIN ŢARĂ..."]Jurnalistica din ţară e agitată de incidentul telegramei viziriale cătră M. Sa Domnul. Se ştie că acest incident afost provocat de cătră ziarul francez ,,Journal de Bucarest", care-a reprodus acea pretinsă circulară după organe de

163Sub data de 11 septem. st. v. se vesteşte c-a avut loc o bătălie între turci şi sârbi pe linia Vucania — Androvaţ— Corman, în următoarele împrejurări. În 30 aug./11 sept. la 5 oare dimineaţa armatele de pe Timok şi Morava subcomanda lui Cernaief şi Horvatovici au luat drumul spre Alexinaţ prin Nericev-Han pe malul drept al Moravei;mişcarea strategică a fost făcută însă astfel că Horvatovici, executând o strălucită încunjurare, le-a venit turcilor înspate. El plecase din Deligrad preste Djunis şi mai departe îndărătul inamicului până la Siliegovaţ. Deodată începuatacul vehement din două părţi, Cernaief asupra frontului inamic, Horvatovici dindărătul lui. Turcii se aflau postaţi întreTârmian şi Androvaţ şi-au încercat a face pod peste Morava la locul numit Babovişte. În vremea când voiau săclădească a fost atacaţi de cătră Horvatovici. Astfel focul se încinse şi se răspândi cum am zis pe întreaga linie Vucania— Androvăţ — Corman. În vremea luptei Cernaief a trimis la Vucania două brigade pentru a tăie turcilor drumul spreTesiţa. Lupta a durat până la 6 1/4 oare sara şi telegrama trimisă de Cernaief chiar constată că turcii s-au luptat cu multăbravură; ba prin atacul lor impetuos a silit pe mai multe batalioane sârbeşti la retragere. Dintre sârbi s-au purtat maibine comandantul ,,legiunei iataganului", unu anume Maşa Vârbiţa, care-n unire încă cu două batalioane să fi făcutminuni de bravură. A doua zi dimineaţă lupta a reînceput prin atac din partea turcilor. Care să fi fost rezultatul acesteilupte reînnoite nu ştim.[5 septembrie 1876]ANGLIA [„CU TOATE MEETINGURILE..."]Cu toate meetingurile ţinute asupra cruzimilor comise în Bulgaria, guvernul englez nu va schimba politica sa înprivirea Orientului. Lord Derby, primind două deputaţiuni de uvrieri, cari i-au supus rezoluţiunele lor şi a cerutintervenirea guvernului în favoarea creştinilor din Orient, a răspuns că chestiunea aceasta nu e tratată de nici una dinputerile Europei din punctul de vedere al umanităţii numai, ci că pretutindenea e amestecată cu interese politice de ceamai mare gravitate, de aceea lordul crede că trebuie să se lase libertate de acţiune ministeriului, care va face tot ce-i stăprin putinţă înfavorul creştinilor, făr' a abstrage însă de la interesul bineânţeles al Angliei. Prin meetinguri neliniştitoare însă guvernular fi împiedecat de a lucra orişice ar fi. Deputaţiunele i-au mulţămit lordului pentru esplicările date.[5 septembrie 1876]CĂRŢI DIDACTICE [„UNII RĂUVOITORI..."]Unii răuvoitori par a fi răspândit zgomotul că ediţia nouă a cărţilor didactice compuse de Creangă, Ienăchescu şiasociaţii n-ar fi ieşit de sub tipar şi nu s-ar fi găsind de vînzare. Suntem autorizaţi a declara că părinţi, elevi şi institutoriîşi pot procura oricând şi în număr oricât de mare cărţile în cestiune chiar de la autorii lor, d-nii Creangă, Ienăchescu şiasociaţii. Aceste cărţi sunt : Metoada nouă de scriere şi cetire; Povăţuitorul la citire prin scriere (escelent manualpentru uzul învăţătorilor cari voiesc a aplica cu succes şi mai mare Metoada nouă. Despre acest opuscul am vorbit întrunrând în ziarul nostru); şi în fine Învăţătorul copiilor, carte de citire pentru clasele primare.[5 septembrie 1876][„JURNALISTICA DIN ŢARĂ..."]Jurnalistica din ţară e agitată de incidentul telegramei viziriale cătră M. Sa Domnul. Se ştie că acest incident afost provocat de cătră ziarul francez ,,Journal de Bucarest", care-a reprodus acea pretinsă circulară după organe de

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!