Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica

158NERESPECTAREA REGULAMENTULUINoi ştim că esistă un regulament care arată anume oarele până când localurile publice pot fi deschise, cu toateaceste vedem că acest regulament nu se respectă. Aşa după cum ni se spune că cafeneaua din casele Paşcanu,numită ,,La trei coroane", stă deschisă până pe la oarele 2 de noapte, asemene acea vis-a-vis de magazia Prunkul-Carakasch ş.a. Arătând faptul, reclămăm de la cei în drept să ia măsuri pentru aplicarea regulamentului.[29 august 1876]SCAUNE DINAINTEA TROTUARULUINu e cu putinţă ca să treacă cineva pe trotuar, mai cu samă însă sâmbăta , căci e împiedecat de scaunele pe carejidovii le scot afară spre a-şi ţine siesta. Aceasta se întâmplă pe strada Universităţii, strada de Sus, acea a Băncei ş.a.ş.a.Semnalăm faptul locului competent şi cerem a se lua măsuri, spre a nu se mai îngădui cât de puţin prin scoatereascaunelor pe trotuare impiedecarea circulaţiunei publice.[29 august 1876]TURCIA[„DIPLOMAŢIA CU MERSUL DE CULBEC..."]Diplomaţia cu mersul de culbec şi cu estrema fineţă a mijlocirilor ei urmează a coase la actele ei note şiinstrucţiuni scrise pe hârtie velină, povestea cântecului : ,,pe de laturi cu bănaturi, la mijloc pară de foc". Dar în faţatuturor acestor propuneri şi parapropuneri, redactate desigur într-un inreproşabil stil franţuzesc, Poarta opune aceastoică tăcere a dervişilor de la Mecca, iar Abdul-Kerim răspunde cu buzele tunurilor şi cu arderea satelor din Serbia. Înfine, Fiindcă ţinuta Angliei ni se pare cea mai hotărâtoare în aceste împrejurări, vom spune că John Bull s-a lansat dejala meetinguri de inimă albastră, în care până şi Gladstone şi Bright, şefii partidului liberal, vor încerca să verse lacrimiplatonice asupra cruzimelor comise în Bulgaria. Toţi promit cu religiozitate publicului că vor face impresianemuritoriului Sir John, admirabilul Sir John Falstaff, cum îl descrise Shak[e]speare divinul, Sir John care de o mulţimede ani nu şi-a mai văzut genunchii de gros şi gras ce este şi care-a câştigat aceste invidiabile dimensiuni numai dincauza ... sentimentalităţii sale. Ah! Enrichet dragă — strigă Sir John — când eram tânăr eram atât de subţirel că m-ai fiputut trece prin inelul unui membru de la primărie — dar ce să li faci grijilor şi necazurilor, ardă - le focul! ele îl îmflăpe om. — Aceste griji şi necazuri, al căror interpret în Constantinopole este Sir Henry Elliot, se traduc în binevoitoareconsilii de-a înceta cu bătăliile atât împrotiva Montenegrului şi Serbiei, cât şi împrotiva insurgenţilor. În acelaş sensvorbesc reprezentanţii celor trei împărăţii de la miazănoapte şi ambasadorii Italiei şi Franţei. Dar ce să-i faci — dacăTurcul nu vrea să înţeleagă.Pe noul sultan Abdul Hamid II ziarul parizian „Gaulois" îl zugrăveşte astfel.El e născut la 22 septemvrie 1842 şi este fiul al doilea al lui Abdul-Megid Khalif. Mumă - sa muri în curând , dardeveni copilul alintat a femeiei a doua a tatălui său, carea, neavând copii, îi lăsă lui toată averea ei foarte însemnată.Abdul-Hamid şi frate - său mai mare Murad n-au învăţat în copilăria lor absolut nimica; toanele lor erau legi pentru aceice-i încunjurau, îşi petreceau vremea cu sclavi de anii lor şi abia trecuse de vârsta copilăriei când au şi fost introduşi înviaţa de harem, care submină în curând sănătatea slăbănogului Murad, pe când Abdul-Hamid, mai puternic deconstituţie, a putut să-i reziste. Pe când erau de douăzeci de ani ştiinţa lor consista în cunoaşterea buchilor turceşti şiarăbeşti. Abia călătoria ce au făcut-o împreună cu unchiul lor Abdul-Aziz la espoziţia universală din Paris în a. 1867 atrezit în ei dorinţa de-a deprinde o leacă de franţuzească. Abdul-Hamid au arătat mai multă pătrundere şi isteţie decâtfrate - său ; el desprinse în curând câteva vorbe franţuzeşti, pe care le mestecă cu multă predilecţie în conversaţia sa.Apoi singurele cărţi străine în biblioteca sa, compusă din opuri turceşti şi arăbeşti, sunt un dicţionar ş-o gramaticăfranţuzească. În vremea petrecerei sale în Europa, sultanul de astăzi prinse dragoste pentru geografia politică şi, întorsîn patrie, începu a face o colecţie de harte, cu care pierde multă vreme.