Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica

154întâmpinarea oaspeţilor la Grau. Pe cheuri se adunase o mulţime de oameni cari au salutat venirea oaspeţilor. Pe podaceştia erau aşteptaţi de capul lumei ştiinţifice, cu şeful biuroului statistic al Ungariei, d. Keleti, apoi capuljurisdicţiunei sub conducerea primarului al doilea, Kammermeyer, şi reprezentanţii presei. Toată primirea s-a făcut cucea mai bună orânduială , iar pentru găzduirea oaspeţilor se luaseră de mai înainte măsurile cuvenite.68 ofiţeri ruşi a fost internaţi în Pesta, însă, în urma mijlocirilor d-lui Novikoff, contele Andrassy a dat ordinpentru eliberarea lor, de vreme ce toţi aveau în paşpoarte clauza art. 7 din convenţia de la Geneva că sunt ataşaţiserviciului Crucei Roşii. În 18/30 august ei au fost chemaţi la poliţie unde, înapoindu - li - se cărţile, armele şipaşpoartele, li s-au spus că sunt liberi a merge unde vor voi. Deci a doua zi a plecat la Belgrad.Ziarul „Neue Freie Pr." aduce din Galaţi ştirea că în 16/28 august ar fi venit pe acolo în vaporul Metternich alcompaniei dunărene austriace 140 militari ruşi, îmbrăcaţi toţi civil şi purtând numai căciulă militară. Un fabricantrusesc să fi cumpărat în Basarabia română şi la Tulcea multă lână , iar vaporul cu două şlepuri ce sosise spre a primiacea lână să fi fost încărcat cu muniţii şi arme în loc de balast.[22 august 1876]TEATRU EVREIESCÎntr-o grădină pe uliţa mare s-au deschis un mic teatru de vară în care se joacă în limba evreiască (germanăstricată). Trupa, venită din Rusia şi compusă din vro 6 inşi (toţi barbaţi), are un repertoriu caracteristic, care atingenumai viaţa casnică şi religioasă a evreilor. Astfel joi în 19 august s-a jucat: 1) ,,Lumea ca un paradis" (cântecel satiric),2) „Filozoful amorezat şi hasidul (habotnicul) luminat", dialog, 3) ,,Socrul şi ginerile", 4) ,,Fişel harabagiul cu rândaşulsău Sider", comedie. Despre piese avem puţin de zis, ele nu prezintă vrun mare interes dramatic, dar jocul actorilor afost escelent. Astfel în piesa a doua actorul ce jucă pe hasid a reprezentat atât de fidel pe evreu cum îl vedem în toatezilele, apucat, cu vorba repede şi măruntă, încrezut, râzând iute şi clipind din ochi, încât trebuie să-i recunoaştem multtalent. În piesa a treia ginerele a fost jucat de un alt actor, pe care-l credem cel mai talentat din trupa toată. El a jucat peevreul uimit. Socrul e unul din aceia cari vrea să scoată neamul său la lumină, deci a luat ginere pe un fel de studiosustheologiae, om cu totul netrebnic şi uimit de învăţătură talmudistică. Acest rol a fost jucat în mod foarte caracteristic.Ridicând sprâncenele adesea în sus şi făcând creţi pe frunte, cu barba neagră, tunsă în mod deosebit, lung şi slab,vorbind şi cântând natural, ne-a arătat un adevărat prototip de minte pe dos şi netrebnicie Directorul trupei are un glassimpatic (bariton) şi figura plăcută. Ariile sunt evreieşti, iar publicul, compus în mare parte din coreligionari aiactorilor, petrece bine.[22 august 1876]TURCIA [„NOUTATEA ZILEI..."]Noutatea zilei e proclamarea lui Abdul Hamid în locul efemerului Murad al V-lea. La 1 şi 2 septembrie st.n. aufost iluminat Constantinopolul, iar corăbiile turceşti şi străine din port erau frumos împodobite cu flamuri. Ceremoniaîncingerei săbiei va avea loc în 8 sept.[25 august 1876]DE PE CÂMPUL DE RĂZBOI[„ÎN DESELE CIOCNIRI..."]În desele ciocniri cari se întâmplă în preajma întăriturilor de la Alexinaţ, atât o parte cât şi cealaltă susţin a firămas învingătoare. Astfel turcii anunţă sub data de 1 sept. cumcă au luat cele din urmă întărituri sârbeşti de pe malulstâng a Moravei, că, după o luptă de unsprezece oare, sârbii au fugit la Alexinaţ, şi că, a doua zi ei aveausă distrugă cele din urmă poduri preste acel râu . Totodată se vesteşte din Constantinopole ca Ali Saib şi Ahmed-EiubPaşa se pregătesc a lua cetatea cu asalt. Se 'nţelege că, paralel cu aceste ştiri, vin altele din Belgrad cari vestesc vecinicevictorii ale sârbilor .,,Wiener Abendpost" ediţie (oficioasă) de sară a gazetei oficiale austriace, publică următoarele în privireamediaţiunii de pace:Un comunicat telegrafic din Petersburg constată părtinirea vie cu care cabinetul rusesc lucrează la mijlocirile de pace ce s-audeschis la Constantinopole. În acest comunicat se accentuează că guvernul rusesc a lucrat în senzul păcii atât la Belgrad cât şi laCetinje şi au avut în vedere mai cu samă punerile la cale din mai, convenite cu Germania şi Austro-Ungaria. N-avem motive de aadmite că în Berlin şi-n Viena nu vor fi domnind aceleaşi vederi politice. Totdeodată se dezminte dintr - altă parte vestea ce se