Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica

153Humbert. Dar cabinetul din Viena a ştiut să inspire Italiei atâta neîncredere în planurile Rusiei, încât şi dispoziţiile buneale acestui stat s-au răcit în curând . Nu mai rămânea deci alt mijloc decât cel propus de maioritatea puterilor, de aaştepta adică ca cererea pentru mijlocirea păcii să pornească chiar de la una din părţile interesate. Principele Milan auintrat pe această cale — se va vedea deci cât îi va folosi secundara harnică şi plină de fineţă a diplomaţiei marei puteride nord.Interesantă pentru noi românii e următoarea ştire adusă de ziarul ,,Vulturul".În Basarabia rusească arhiereul de la Chişănău, în trei rânduri până acum, a strâns ajutoare în bani şi bucatepentru slavii din Orient. Fiecare sat din Basarabia au dat câte 25 chile grâu , afară de bani. Toţi oficierii ruseşti au dat azecea parte din lefile lui; numai în gubernia Odesei se strîng din această soldă ofiţerească 25000 ruble pe lună.În Creta turburările au ajuns la conflicte sângeroase , din Tesalia se vestesc tentative de răsculare.[20 august 1876]VESTE PLĂCUTĂ,,Timpul" înregistrează ştirea adusă de jurnalele din Berlin că junele Alexandru Beldiman, student în drept laUniversitatea de acolo, a obţinut premiul Întâi cu medalie de aur pentru o disertaţiune în materie de drept. Tânărulromân este nepotul poetului Alexandru Beldiman, cunoscutul autor al ,,Jalnicei tragedii" în care se descrie Eteria de la1821; afară de aceea Alexandru Beldiman Bătrânul au mai tradus pe Orest în versuri, romanul ,,Numa Pompilie"(tipărit) şi romanul ,,Căsuţa din codru", foarte citit în vremea aceea şi care se găseşte în biblioticele boierilor bătrâni înnumeroase esemplare manuscrise (nefiind tipărit niciodată). În special ne bucurăm de succesul ştiinţific al nepotului, iarîn teorie generală vedem în acest caz o nouă dovadă a mult contestatei ipoteze despre moştenirea calităţilor intelectuale.[20 august 1876]ARCHI-GAGNEÎn Paris a murit de curând în etate de 70 de ani literatul Gagne, renumit prin ideile sale estravagante şi care prinplanurile sale de reformare a lumei a escitat adesea râsul publicului. După ce a început cariera sa de avocat a petrecut unan într-o casă de nebuni, după care a ieşit iarăşi la iveală ca ,,advocat al nebunilor", după cum singur se numea. Peaceastă cale estraordinară a căpătat mare renume prin escentricităţile sale de tot soiul. El a scris mult şi în stil uşor şifiind bogat îi era cu putinţă să deie o mare întindere scrierilor sale prin tipărirea lor; mai ales însă avea mareplăcere de-a-şi pune candidatura la toate alegerile posibile şi imposibile. Această candidatură o punea prin apeluri, câtse poate de ciudate, pe cari singur le lipea la colţurile uliţelor. Între scrierile sale vedem: „Philantropophagia", poemepic, în care autorul dovedeşte că din iubire oameni[i] ar trebui să se mănânce unul pe altul; „Congresul mântuitor alregilor şi popoarelor"; „Obelisqueida,", „Velocitete-Gagne". Proiectele sale de reforme fericitoare a toată lumea sunt :ideea de-a forma o „republică - imperiu - regat ", iar visul său din urmă, care atinge în special numai fericirea Franţei,este un guvern de cinci, compus din contele Chambord, Napoleon IV, contele de Paris, Thiers şi Gambetta. — „Archi-Gagne", cum îl numeau glumeţii, era om bun la inimă şi cu totul inofenziv. În alte ţări, precum Guatemala, Eguadorş.a., planurile sale ar fi găsit călduroşi aderenţi şi l-am fi văzut poate şef de cabinet sau prezident de Cameră, pe când înFranţa oamenii şi-a bătut numai joc de el.[20 august 1876]AUSTRO-UNGARIA[„ÎN 17/29 AUGUST LA 5 1/2..."]În 17/19 august, la 51/2 ore după amiazăzi; au sosit la Pesta în vapor separat oaspeţii străini ai Congresuluiinternaţional statistic în număr de 70 ; primarul d. Rata şi directorul serviciului statistic al oraşului Korosi plecase spre