Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica

152Cînd am aflat că d-nii Luchian, Bălănescu şi Galino au luat direcţiunea teatrului pentru iarna viitoare, am simţitoarecare satisfacţiune gîndindu-ne că d-lor în calitate de actori, oameni[i] meseriei cum s-ar zice, cunosc pe deplinnevoile scenei şi mijlocul de a reînălţa scena noastră atît de decăzută. Ne aşteptam dar a-i vedea căutînd să atragă oricetalent s-ar găsi, ca astfel să poată forma o trupă cît se poate mai aleasă, în stare să intereseze publicul, ca şi el la rîndulsău să se intereseze de teatrul nostru. Sîntem în epoca cînd fiecare actor contractează angajamente şi cu toate acestenimic nu ştim despre formarea viitoarei trupe. Tot ce ştim este că triumviratul teatral a dat un edict prin care invita oripe cine ar voi să joace să meargă să se înscrie la biuroul d-lor. Acest mijloc credem că nu este cel mai nemerit, căci,dacă sînt actori care aleargă pe la toţi directorii spre a fi angajaţi, sînt alţii însă care aşteaptă să vină a li se propune, şiaceştia sînt tocmai cei principali. Sînt două soiuri de actori, unul care primeşte condiţiuni şi altul care impune condiţiunidirectorului. În interesul teatrului nostru noi am dori cît mai mulţi din aceşti din urmă; pe cînd direcţiunea actuală, prinanunţul său, pare a ţinea la cei de categoria întîia. Am dori dar să ştim carii sînt artiştii la care s-au adresat direcţiuneaactuală căci ştim că pe lîngă cei principali ai scenei noastre nu s-a făcut nici o încercare spre a-i putea avea. Chestiuneateatrului fiind de un interes public, făgăduim actualului triumvirat că vom reveni asupra ei foarte adeseori.[18 august 1876]DE PE CÎMPUL DE RĂZBOI[„DUPĂ O TELEGRAMĂ..."]După, o telegramă a „Românului" armata de sub Cernaieff a luat în 14/26 august ofensiva, atacînd pe turci întreDobruievaţ şi Catun. La amiazăzi a sosit în ajutoru-i armata col. Horvatovici după un marş plin de greutăţi. Lupta adurat toată ziua, dar rezultatul nu se indică. Această telegramă, combinată cu ştiri din alte izvoare, ni dă următorulrezultat: în 12/24 diviziunea lui Fazly Paşa au ocupat pe dealurile de la Ozren un fel de poziţie de rezervă spre răsărit dela Dobrinevaţ. Ziua următoare de dimineaţa a început focul tunurilor cu multă vehemenţă şi în flancul drept al turcilor,pe înălţimile despre miazănoapte de Lipovaţ, s-au arătat detaşamente puternice sîrbeşti, cari-au intrat în luptă. La douăoare după amiazăzi au ieşit alte detaşamente de sîrbi în spatele turcilor lui Fazly Paşa şi anume spre apus de Rzavţi *, la3 oare în fine au început iarăşi un foc vehement, care se vede că a durat pînă-n noapte, căci a treia zi în 14/26 lupta areînceput din nou şi turcii erau atacaţi deodată în front, la spate şi în flancul drept. La o oră după amiazăzi a începutlupta şi pe malul stîng al Moravei.În asemenea împrejurări pierderile corpului Fazly Paşa trebuie să fi fost mari. Cum se va fi sfîrşit această luptănu putem spune cu siguranţă; turcii susţin că au respins pe sîrbi şi şi-au mănţinut poziţiile, sîrbii că au nimicit pe turci.Pîn-acuma ne-au obicinuit a vedea în aceste lupte o zadarnică irosire de putere şi sînge omenesc, care nu stă în nici unraport cu succesele dobîndite.Paralel cu vuietul armelor decurge acuma campania diplomatică a mediaţiunei. În prosceniul acestei campaniivom întîlni desigur pe Rusia şi de-aceea credem că sînt interesantecombinaţiile făcute de jurnalistică asupra ţinutei acestui stat. Rusia nu are perspectiva de a câştiga în viitoareletractări de pace foloasele acelea pentru Serbia pe care aceasta le sperase la începutul războiului şi chiar Muntenegrul vatrebui să se mulţămească cu o neînsemnată compenzaţie teritorială. Cu toate. acestea Rusia nu poate să renunţe prin oprea mare rezervă la simpatiile slavilor de sud, câştigate cu atâtea sacrificii. Deci în conferenţele ce se vor ţinea ea vaapăra mai cu samă aspiraţiile insurgenţilor din Bosnia şi Herzegovina. Forma în care Rusia îşi va face propunerile sale,nu este încă cunoscută. Cât despre Austria, ea se 'nţelege că va lucra în sens contrariu, căci doreşte ca provinţiilerăsculate să capete cât se poate de puţină autonomie şi s-ar bucura să vadă Serbia umilită.La propunerile făcute în sensul mediaţiunei de reprezentanţii puterilor, Marele Vizir n-au răspuns încă, aupromis însă de a li face cunoscut cât de curând condiţiile pe care le va pune Turcia şi al căror proiect e supus dezbatereiConsiliului de Stat. Se zice însă, că Turcia nu va încheia un armistiţiu care să nu asigureze mai dinainte închierea păciişi că nu va suferi nici o formă de propunere care să atingă câtuşi de puţin drepturile sale de suzerană faţă cu statelevasale. În aceste împrejurări se aşteaptă sosirea cât de 'ncurândă a generalului Ignatieff.Rusia s-au încercat a angaja pentru înscenarea mediaţiunei mai Întâi pe Francia apoi pe Italia, şi într-adevăr cuaceastă din urmă putere succesul diplomatic era aproape asigurat, căci mijlocirile era să le facă însuşi principele