Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica

151desfiinţat poliţia morală pe care o exercita aceasta în alte vremi; trebuinţele exagerate ale franţuzitei plebe de sus audrept corelat munca inzecită a poporului rural, fără însă ca măcar să se fi îndoit puterile sale fizice şi intelectuale; dărilemari aşezate pentru plata unor drumuri de fier pe care n-avem ce căra şi pentru susţinerea unui ignorant proletariat alcondeiului angajează munca ţăranului pe ani întregi. Astfel organizaţia socială a României are două părţi caracteristice,una reprezentată prin o droaie de fraze goale în zecile de foi şi foiţe ale ţării, alta în sărăcirea şi mortalitatea reală apopulaţiei. Generaţia viitoare care, după umbrele ce le aruncă, va fi şi mai seacă şi mai înfumurată decât cea de astăzine arată de pe acuma______________________1În ziar, urmează transcrierea, cu minime intervenţii din partea lui Eminescu, a volumului Cercetări demografice asuprapopulaţiei României şi în special a districtului şi oraşului Iaşi de dr. V. I. Agappi, Bucureşti, 1876 (v. infra, p. 599 — 610).cauza României că o cauză pierdută. Când vom ajunge la realizarea corectă a formulelor metafizice din J.J. Rousseau,atuncea ne vom trezi că nu mai există popor românesc şi acele formule nu vor fi, credem, suficiente pentru a hrăniiluzia greco - bulgarilor din Bucureşti că trăiesc într-un mic Paris. Fiecare cap ,,qui a fait ses etudes en France" dormindpe biliardurile din cafenele, ne costă sute de ţărani morţi prin mizerie, prin supra - exploatarea puterilor lor fizice, prinabsoluta lipsă de bucurie şi de dulceaţă a traiului. Ca medic, autorul nu vorbeşte decât de cauzele fiziologice ale acesteipieiri continue a poporului românesc. Dar aceste cauze nu sunt totdeauna decât efectele altor cauze şi mai generale,efectele presiunii sociale asupra claselor de jos, a lipsei de cruţare, a barbariei cu care plebs scribax tratează la noipoporul. Ea a subminat orice autoritate dumnezeiască şi omenească, a sleit în douăzeci de ani toate izvoarele de puteriale ţării, a deschis porţile tuturor vagabonzilor din câteşi patru unghiurile lumii, pentru ca să aibă în aceştia avizi aliaţipentru esploatarea ţăranului. Apoi prin sute de mii de coli de hârtie tipărite au corupt definitiv bunul simţ atât decaracteristic al românului, făcând , din oameni cuminţi şi aşezaţi, oameni cari nu mai pot înţelege nimic din câte - iîncunjură, nici legi, nici limbă, nici obiceiuri. Espresia cristalizată a acelor epidemii spirituale şi fizice sunt temniţa şispitalul. În caracterele degenerate ale celei dintâi vezi lipsa de religie, lipsa de conştiinţă de drept, născute prinsubminarea bisericei;în organismele decrepite ce ni se prezintă 'n spital, ni se arată jărtfele presiunii economice.[15 şi 22 august 1876]DE PE CÂMPUL DE RĂZBOI[„DUPĂ ŞASE ZILE DE LUPTE..."]După şase zile de lupte cumplite în preajma întăriturilor de la Alexinaţ, în cari turcii au fost respinşi, deşi nu fărămari pierderi de amândouă părţile, după ce trupele sârbeşti au fost atât de ostenite în ziua a şasa încât nici n-au putut săurmărească pe duşmani s-au născut un fel de stagnaţiune, cauzată prin slăbiciunea şi ameţala amândoror părţilor.Aceste din urmă lupte însă au avut un singur efect: au arătat zădărnicia războiului între puteri egale, au dovedit căaceste ciocniri vecinice n-au alt efect decât uciderea de oameni şi risipirea averilor publice şi private a amândororstatelor. Atât turcii cât şi sârbii par a se fi convins că prin continuarea ostilităţilor nu vor ajunge la nici un rezultatpozitiv, ci numai la ucideri fără scop, la risipirea oraşelor şi satelor, la jertfirea elementelor de civilizaţie şi de înaintarematerială. În vederea acestora, principele Milan a convocat în 12/24 august pe reprezentanţii diplomatici ai puterilorgarante arătând că este gata a primi serviciile de mediaţiune pe care i le propusese altădată, că voieşte să se conformezecu dorinţele şi consiliile Europei spre restabilirea păcii şi a bunei înţelegeri între Serbia şi Înalta Poartă şi sprecontenirea ostilităţilor. Se 'nţelege că reprezentanţii puterilor s-au grăbit de-a înştiinţa pe cale telegrafică guvernele lorrespective şi de a li face propunerile ce li s-au părut convenabile. Consulii să fi dorit un memoriu înscris, în care să li seceară anume intervenţiunea. Cu această dorinţă s-a conformat d. Ristici. Paşii puterilor în sensul pacificării se vor faceîn comun. Poarta va fi întrebată dacă şi sub ce condiţii voieşte pacea, iar condiţiile definitive se vor stabili de cătrăputerile garante, fără ca Serbia, ca stat suzeran, să aibă vot la formarea lor. Congresul pentru rezolvirea CestiuneiOrientului se va ţinea la Brusella.[18 august 1876]TEATRU [„CÎND AM AFLAT..."]