Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica

149[11 august 1876]TURCIA [„DE LA 7 AUGUST ST.N...."]De la 7 august st. n. au ajuns în Constantinopole profesorul dr. Leidersdorf din Viena spre a se consulta asuprastării sănătăţii sultanului cu medicul de curte al acestuia, d-rul Capoleone. În urmă, în înţelegere cu medicul de curte,profesorul a început să-l trateze pe sultan. Acesta suferea de o estremă superescitaţie nervoasă, cauzată prin o insomniede şase săptămâni ce l-au cuprins puţin după suirea sa pe tron. După căutarea profesorului, insomnia au încetat în parte,cu toate acestea iritabilitatea sa nervoasa, reclamă cea mai mare linişte şi cruţare.[11 august 1876]PENSIONATUL NORMAL DE DOMNIŞOARE [„ATRAGEM DEOSEBITĂ ATENŢIE..."]Atragem deosebită atenţie a cititorilor asupra anunţului din no. de astăzi privitor la încurânda deschidere apensionatului normal de domnişoare de sub direcţia d-nei Emilia Humpel. Din anuariele acelui institut, din proprieesperienţă publicul cunoaşte că acest pensionat este fără contestare cel mai bun din toată România şi că institutele dinstrăinătate nu prezintă din nici un punct de vedere mai mari garanţii pentru dezvoltarea intelectuală a copilelor decâtacesta.[11 august 1876]DE PE CÂMPUL DE RĂZBOI[„SUB DATA DE 8/20 AUGUST..."]Sub data de 8/20 august se vesteşte din Belgrad că cu o zi înainte 20.000 de turci de la Niş au atacat poziţiilesârbilor la Supovaţ, Gelesnica şi Tisika, dar fură respinşi după o luptă de 12 oare. — O telegramă oficială dinConstantinopole vesteşte că Achmed-Eiub Paşa a plecat din Dervent luând împreună cu Ali-Saib, cari a trecut pesteMorava, direcţia cătră lagărul sîrbesc de la Alexinaţ. Amândouă diviziile sunt deja foarte aproape de Alexinaţ. Ali Paşaau luat cu asalt întăriturile care se pot privi ca cheia acestui loc. Ziarul Tages-Presse i se telegrafiază că:generalul Ranko Alimpici e destituit şi va fi înlocuit prin colonelul Becker, care va lua comanda armiei de la vest. Sezice că principele e plecat de a primi serviciile Angliei şi de a încheia pacea încă înaintea unei ciocniri între turci şisârbi . După botezul principelui ereditar se aşteaptă căderea lui Ristici. După Corespondenţa politică, contrarietateaîntre tendenţele pacifice ale principelui şi între ideile războinice ale cabinetului Stevcia-Ristici-Gruici ar fi scăzut cumult. Ristici nu s-ar împotrivi nici măcar să înceapă însuşi trătările de pace. O telegramă din 9 august anunţă căreprezentanţii Austriei, Germaniei, Rusici, Franciei şi Italiei cari rezidează în Belgrad au făcut comunicări relative ladeschiderea tractărilor de pace. Ristici a promis a da deosebită atenţie acestor comunicări şi că va da un răspuns pozitiv.— Condiţiile verisimile ale încheierei păcii vor fi următoarele: Poarta să se mulţămească de a cere de la Serbia numai odespăgubire bănească şi garanţii că pacea nu va mai fi turburată.Ştirile despre victorii turceşti sunt dezminţite de cătră telegramele din Belgrad. După o luptă de 3 zile, 40.000turci n-a fost în stare de a se apropia de întăriturile de la Alexinaţ.,,Românul" primeşte ştirea telegrafică că corpul care este sub comanda colonelului Horvatovici (Ibar) ar fi luatiarăşi de la turci oraşul Kniajevaţ şi Tresi-baba.[13 august 1876]FIER ŞI OŢELConsulatele austro-ungare din Iaşi şi Bucureşti, pentru a face cu putinţă exportul de fier şi oţel din Austria înRomânia, solicitează pentru drumurile de fier o reducere a tarifului de transport. Aceşti consuli s-au adresat şi cătreadministraţiile drumurilorde fier austro-ungare, pentru a regula cu acestea cestiunea tarifului în aşa mod încât sortele de fier şi oţel din Carintia şiStiria să poată concura cu aceleaşi articole din Germania. Aceste tratări încă n-a avut un rezultat pozitiv, dar e verisimilcă drumurile de fier se vor învoi la o reducere a taxelor. Din parte - ne am întreba însă întrucât administraţia drumuluinostru de fier poate să-şi permită a protegui un product austriecesc şi întrucât aceşti onorabili consuli au dreptul de atrata direct cu administraţia unor bunuri care în sine aparţin statului român. Într-o zi ne-am putea pomeni cu un fel de