12.07.2015 Views

Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica

Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica

Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica

SHOW MORE
SHOW LESS
  • No tags were found...

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

147al tronului. Pronia dumnezeiască au voit ca tunurile să vestească naşterea moştenitorului în aceiaşi vreme în caretunurile părintelui său răsună în toate părţile graniţelor noastre, spre dobândirea renaşterei scumpei noastre patrii şiliberarea poporului sîrbesc. În acest fericit eveniment, pe care Dumnezeu ni-l trimite în zile grele, noi salutăm gagiul debiruinţă a sfintei noastre cauze, care se află în hotărâtoare luptă cu cei mai aprinşi ai noştri protivnici. Fie deci cea dintâiurare pe care închinăm scumpului coborâtor ca să trăiască cu sănătate şi ca D-zeul neamurilor Niemana şi Obrenovicisă ajute părintelui său de a săvîrşi lucrarea mare, cu noroc începută, spre a lăsa de moştenire fiului său o Serbie tare şiliberată, pentru ca acesta să rămâie în urmă apărător sârbismului întinerit, a luminatei sale case şi a întregului şiviteazului popor sîrbesc. La naşterea luminatului moştenitor au fost faţă Prea Sfinţia Sa Mitropolitul <strong>Mihai</strong>l şi d-niiminiştri Stevcia <strong>Mihai</strong>lovici şi Iovan Ristici. Luminata leuză, princesa şi doamna noastră Natalia, precum şi născutulmoştenitor al tronului se află în dorita sănătate.Această întâmplare au schimbat din nou faţa lucrurilor. Perspectiva păstrărei dinastiei sale au înlăturatdiferenţele de opinii dintre principe şi ministrul de esterne Ristici, încât în ziua evenimentului acest din urmă şi partidulsău au obţinut maioritatea în consiliul de miniştri. Cernaief, despre care se făcuse vorbă că e în Belgrad ş-ar fi asistat laconsiliu, au trimis printr-un delegat al său o espunere în care arată că situaţia militară nu e defel atât de compromisăpentru a da loc la solicitări de pace. Tot în acest sens a pledat şi Ristici, încât criza ministerială, acută c-o zi înainte, sepoate privi ca înlăturată, până la o recidivă a sârbilor , care poate ar face necesară căderea preţ entului ministru.Prin urmare misiunea lui Germani e amânată . Principele au luat alte gânduri şi va porni în curând la armia de pe Drina.[6 august 1876]DE PE CÂMPUL DE RĂZBOI[,DE LA ARMIA DE PE DRINA..."]De la armia de pe Drina (sub Alimpici) se vesteşte că un detaşament sîrbesc, compus din două batalioane cudouă tunuri, au fost trimis sub comanda lui Cismici Iovanovici spre a face recunoaşteri mai în jos de Bielina şi a tăiacomunicaţia între Bircika şi Tuzla. Acest detaşament au ocupat o poziţie bună la Tobut. La 10 august dimineaţă a fostatacat de başibuzuci şi de două batalioane de redifi, la amiazăzi de două batalioane de redifi din Tuzla şi două de nizamidin Bielina. Lupta a fost îndărătnică, a durat treisprezece oare necontenit până târziu noaptea şi s-a sfârşit curespingerea turcilor. În aceeaşi zi artileria sârbească din Lieşniţa a avut o luptă şi a luat întăriturile inimicilor de la Iania.De la armia de pe Ibar (sub Ciolac Antici) se vesteşte că un batalion turcesc a pătruns pe-un drum îngust demunte până aproape de Isvor. Sârbii îl observară, dar îl lăsară să ajungă până la Cutcii, unde, încunjurându - l , îlnimiciră. Sârbii mănţin întăriturile de la Isvor.Din ştirile de mai sus rezultă că Ciolac Antici şi Alimpici nu sunt în retragere, după cum susţinuseră unele ziarestrăine, ci-şi mănţin poziţiile.Din Bucureşti se vesteşte că generalul rusesc Kaufmann, în călătoria sa spre Serbia, au trecut prin acest oraş.[6 august 1876]TURCIA[„UN NUMĂR DE COMUNITĂŢI SÂRBEŞTI ..."]Un număr de comunităţi sârbeşti de la margine, în apropierea Vidinului, a trimis o delegaţiune la Belgradcik,cerând să fie puse sub jurisdicţiunea guvernului împărătesc. Cererea li s-a acordat. În urmarea acestora 1 800 locuitorisăteni au trecut graniţa şi au fost primiţi pe teritoriul turcesc, iar aşezarea lor se va face cu cheltuiala guvernuluiotoman. Din Zaiţar se scrie că acest oraş curat, împodobit şi graţios, a cărei case şi grădini dovedesc avuţie şi oadministraţie îngrijitoare şi cuminte, orăşel cum în zădar l-ai căuta în toată Turcia europeană, e astăzi o ruină. Turcii austricat tot ce nu puteau transporta. Oglinzi sparte, lustruri bucăţite, scrinuri hăcuite şi cuprinsul lor risipit, oalele cu floriaruncate prin ogrăzi, în fine mărfurile din magazii aruncate pe uliţă, iată aspectul micului oraş, în care vandalii şi alaniin-ar fi putut să se poarte mai rău decât trupele turceşti, cu talentul lor de ruinare şi furia de nimicire.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!