Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica

136Din Constantinopole să depeşază cu data 1 august (oficial) că, după cum glăsuieşte o telegramă. de la Niş, EjubPaşa, înaintând spre Gurgusovac (Cnjazevac) s-a întâlnit cu un corp de armată sârbesc. După o luptă de 7 ceasuri, turciiau bătut pe sârbi, luând poziţiile lor strategice. Tot prin acea telegramă se spune că armata comandată de Suleiman Paşas-a unit, pe pământul sârbesc, cu armata condusă de Ejub Paşa.Armata sârbească comandată de generalul Tschernajeff stă pe loc la Gurgusovac şi aşteaptă ocazia binevenită spre arespinge atacurile turcilor.Din Belgrad să depeşază că turcii care au năvălit pe la Gramada în mai multe localităţi a departamentuluiCnjazevac, fac toate cruzimile pe unde străbat şi aprind cu petroleu sate şi biserici fără nici o cruţare. Asupra celor depe urmă evenemente de pe câmpul de răzbel n-avem nici o ştire din izvor sârbesc, de unde conchidem că cauza sârbilornu stă tocmai bine pe câtă vreme nu mai au timp a-şi publica izbânzile, după cum obicinuiau la începutul campaniei defaţă. Se vorbeşte că generalul rusesc Kauffmann a sosit la Belgrad ca să ieie comanda armatelor sârbeşti. Se ştie căaceasta este unul din cei mai buni generali ai Rusiei.[25 iulie 1876]DE PE CÂMPUL DE RĂZBOI[„PÂNĂ ÎN MOMENTUL DE FAŢĂ ..."]Până în momentul de faţă nu putem şti sigur ce succes au avut mişcările cele mai nouă ale turcilor. Deocamdatăpare a se fi născut o stagnaţiune a operaţiunelor. Nemijlocit înaintea oraşului Kniazevaţ, ocupând ţărmurul drept alrâului Timok stă armata sârbească în loc întărit cu şanţuri, de la luarea căruia atârnă posesiunea oraşului. în dreptul lor,sârbii au armata turcească de la Niş în mărime de 70000 oameni în şepte divizii, comandaţi de generalisimul Abdul-Kerim. Aceeaşi stagnaţie domneşte la Zaiţar - unde Osman Paşa, deşi anunţase că l-a învins pe Liesanin, stă înnelucrare în dreptul, oraşului şi trupelor sârbeşti. După unele telegrame de origine nesigură bătălia hotărâtoare să se fiînceput, ba chiar sârbii să fie în plină retragere; dar aceste ştiri nu sânt confirmate prin telegrame de Constantinopole,prin urmare pot fi fantazii ale turcilor din Pesta şi Viena.Spre caracterizarea situaţiei i se scriu ziarului Pol. Corr. următoarele:De când turcii stau pe teritoriu sârbesc, oamenii au devenit (în Belgrad) foarte modeşti. Toţi au renunţat aproape laaşteptarea de a vedea. Serbia întinzându - şi marginele peste cele actuale. Preocupaţia de căpetenie este acumamănţinerea principatului statu quo ante. Liberali şi conservativi sânt uniţi în părerea că trebuiesc să facă orice sacrificii,să - şi încordeze toate puterile pentru a lupta mai departe până ce vor respinge pe turci de pe teritoriul sârbesc. Nu esteexact că s-ar fi format o opoziţie care cere imediata încheiere a păcii. Deocamdată sârbii au ajuns a aduce în stagnaţieofenziva turcilor lângă Timok. Trupele sârbeşti au primit ordin de a se retrage spre Kniazevaţ; iar prinţul Milan au avutla Alexinaţ o conferenţă cu generalul Cernaief în care s-a hotărât încordarea puterilor pentru a se împotrivi turcilorlângă râul Timok.Mult mai succese par a fi mişcările muntenegrenilor. Sfărâmarea lui Muktar Paşa la Verbiţa (Vrbica), bătălie în care aucăzut mai mulţi paşi şi s-au luat muniţii, stindarde şi prizonieri, retragerile maiestre ale Voievodului, care căuta prin elea atrage pe turci de pe şes la locuri muntoase unde ei să nu fie în stare a dezvolta armată, o tactică asemănătoare cu ceaa domnilor noştri vechi, sânt atâtea semne că muntenegrinii pricep mai bine lupta cu mulţimea covârşitoare a turcilordecât sârbii.[28 iulie 1876]CESTIUNEA ORIENTULUI[„DE MAI MULTĂ VREME..."]De mai multă vreme diplomaţia rusească caută a se înţelege cu cea engleză asupra modului pacificării Orientului şiasupra încheierei păcii şi a consecuenţelor ei. Astfel principele Gorciacof să fi însărcinat pe ambasadorul din Londra, d.Şuvalof, de a face propuneri cari să dovedească că Rusia nu doreşte decât restabilirea liniştei şi ameliorarea poziţieicreştinilor din Orient.Se zice că propunerile făcute au cam următorul cuprins. Pentru a realiza reformele propuse prin memoriul conteluiAndrassy, să i se deie Porţii concursul Europei şi anume în provinţii cu populaţie mixtă să se trimeată comisii mixte,compuse din reprezentanţi ai Porţii şi împuterniciţi ai statelor europene. Dacă Anglia se învoieşte cu această propunere,atuncea puterile în acord comun ar avea sa stătorească competenţa acestor comisii. Cabinetul englez n-a răspuns îndatăla aceasta invitare, se vedecă temându-se ca răspunsul său să nu-i mărginească libertatea de acţiune faţă cu mulţimea de probabilităţi a CestiuneiOrientului. Sultanul Murad e încă tot bolnav, deşi se sperează ca boala sa e cronică şi nu va avea urmare letală. Pentru ase feri de orice iritaţie ce ar putea deveni periculoasă în starea de estremă nervozitate în care se află, el nu primeşte penici un ambasador străin şi chiar conferirea cu miniştrii săi e redusă la minimul posibil.[28 iulie 1876]DE PE CÂMPUL DE RĂZBOI[„STAGNAŢIUNEA MIŞCĂRILOR..."]Stagnaţiunea, mişcărilor pe care-o anunţasem în n-rul trecut a fost reală în partea turcilor, aparentă din partea