Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica

134Prin împrejurarea că a trecut mai multă vreme de la moartea — întâmplată în străinătate — a princeseiObrenovici şi fiindcă nu s-a publicat nici un program pentru înmormântare , numărul nostru de vineri a conţinut notiţacă avea să fie înmormântată încă joi. Rectificăm aceasta. Sicriul dublu a fost depus la biserica Sf. Spiridon pentr-unpriveghi de trei zile. Sub placa de sticlă a coşciugului de metal alb se vede faţa îngălbenită a moartei, încunjurată cuflori. Împrejurul catafalcului sunt aşezate glastre cu flori şi arbori cu frunzele negre verzi. Înmormântarea va avea locabia astăzi.[18 iulie 1876][„CONVENŢIUNEA DE COMERCIU..."]Convenţiunea de comerciu închiată de guvernul trecut, pentru onoarea sa şi a ţărei, cu Rusia a primit zileleacestea ratificarea Camerei române, după două zile de discuţiune.Această convenţiune, ca şi cea încheiată cu Austro-Ungaria, cu foarte puţine escepţiuni, împacă pe deplininteresele noastre comerciale. Egoiştii stăruiesc şi astăzi a face să cadă meritul acestor două mari acte, care creezprivilegii şi avantage reciproce pentru fiecare parte contractantă, care coprind dispoziţiuni de o mare utilitate practicărelativ la importaţiune, la esportaţiune, la vămi, la navigaţiune, la tranzit, în fine la poziţiunea comercianţilor străini înţară , la dreptul şi libertatea lor de a comercia, egoiştii, zicem, par, cel puţin în formă, a nu recunoaşte nici însemnătateapolitică a acestor acte. Vericari vor fi însă vederile lor, este constatat şi probat că, dacă România a continuat a esercitadreptul său suveran de a tracta în ceea ce privesc interesele sale de ordine politică, n-a fost tot astfel şi în ceea ceprivesc interesele sale de ordină economică. Sunt trei secoli de când ea nu a esercitat dreptul său de a încheia cu alteputeri convenţiuni sau tractate de comerciu. Astăzi după trei secoli ea intră în esercitarea acestui mare drept, astăzi,după trei secoli, un domn român şi doi mari împăraţi fac să reînvieze acest drept, să obţie recunoaşterea sa, şi ţara săînceapă din nou a-l esercita în toată suveranitatea ei !Convenţiunea de comerciu încheiată zilele acestea cu Rusia este al doilea mare act de felul acesta ce ţara salutăcu căldură astăzi. Concepută pe aceleaşi baze ca Convenţiuneaaustro-ungară, ea promite un viitor destul de prosper comerciului şi industriei noastre. Aceia care a studiat deaproape aceste două acte au putut remarca desigur că ele nu sînt nici prea liberale nici prea despotice , că ele nu reposnici pe liberul schimb în adevăratul înţeles al cuvîntului, nici pe protecţionism pînă la prohibiţiune. Adevăratele bazeasupra cărora repos aceste acte sînt: liberul schimb combinat cu protecţionismul, de unde rezultă că industriile noastreîncă slabe sau în ajun de a se întemeia sînt protegiate şi acele întemeiate şi care nu se mai tem de nici o concurenţăstrăină, asigurate printr-o deplină libertate de comerciu, cu un cuvînt, cerealele noastre de esemplu care nu se tem denici o concurenţă în ţara noastră sînt regulate prin menţionatele tratate pe baza liberului schimb, şi zaharul, sau mai bineindustria zaharină care e încă în ajunul naşterii ei, pe haza protecţionismului. Zaharul, care, după tarifele turceşti pînămai alaltăieri în vigoare, plătea o vamă de 7 1/4 la sută, la import sau 5 franci 25 centime de suta de kilo, astăzi dupăconvenţiunea rusă si austro-ungară plăteşte 28 57 */ 100 la sută sau 20 de franci de sută de kilo, adică o taxă de patru orimai mare, mai mult decît suficientă pentru a protege industria noastră zaharină, pentru a o încuragia şi a o face săprospere.[23 iulie 1876][„O ALTĂ ŞTIRE..."]O altă ştire de cea mai mare gravitate este aceea pre care ne-o comunică jurnalele din Viena şi Pesta.Situaţiunea politică, după aceste foi, a intrat în o nouă fază, mai serioasă şi mai ameninţătoare decît toatecomplicările de pînă acum.Majestatea Sa Ţarul a făcut zilele aceste noului ambasador al Porţii, Kabuli Paşa, o primire cum nu se face decîtnumai unui ambasador al unui stat inamic. În diplomaţie, ambasadorii nu sînt primiţi cu reproşuri de cătră monarhidecît numai atunci cînd e decisă declararea de război.Ce va fi vorbit tarul nu se ştie încă; diplomaţia n-a lăsat pînă astăzi să se strecoare în public mai mult decît atîtcă ,,a apostrofat cu termini foarte gravi atitudinea Porţei".Dar atîta este de ajuns. Gravitatea consistă în însăşi petrecerea faptului, nu în forma sub care s-a petrecut!Acest fapt, negreşit foarte important, are multă asemănare cu conflictul diplomatic din Berlin, care precedaserăzboiul franco-german.[23 iulie 1876]DE PE CÎMPUL DE RĂZBEL[„ZIARUL «GOLOS» NE ADUCE..."]Ziarul ,,Golos" ne aduce oarecare lămuriri asupra operaţiunelor de pe cîmpul luptei în Herzegovina, arătînd căprinţul Nekita, după catastrofa de la Nevesinje, s-a retras spre Roriţa spre a-şi organiza cetele sale. Cu ocazia retragerei,Mukhtar Paşa