Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica

129recunoştinţă.[7 iulie 1876]C. CH.REFLECTARE„Curierul intereselor generale" în unul din numerele sale insinuă foii noastre voinţa de a apăra pe evrei.Abstrăgând cu totul de la confuzia de idei şi de la reua credinţă, dezvoltate în notiţa respectivă, declarăm că niciapărăm, nici am apărat vreodată direct sau indirect pe evrei, ţinta noastră este de a spune adevărul, pe care iată-l. Laîntrebarea dacă evreii pot pleda sau nu înaintea judecătorilor de pace, criteriul discuţiunei nu e nici legea advocaţilor,nici art. 7 din constituţie, ci art. 18 din pr. civilă.Legea avoc. e promulgată la 64, procedura la 75. Dacă autorul procedurei ar fi voit ca şi înaintea judecătorilor depace să pledeze numai avocaţi, ar fi zis: „Părţile se vor înfăţoşa în persoană sau prin avocat". Însă în realitate zice:,,Părţile se vor înfăţoşa în persoana sau prin vechil". El evitează terminul de avocat, pe care-l cunoaşte şi pe care-lînscrie mai jos la art. 94, unde cere ca înaintea tribunalelor părţile să se înfăţoşeze sau înşile sau prin avocaţi.Intenţia legiuitorului a fost de a nu sili pe justiţiabili să cheltuiască cu avocaţi sume mai mari decât valoareaproceselor ce sunt de competinţa judecătorilor de pace. El întrebuinţază deci cuvântul de vechil tocmai pentru că nuvrea să întrebuinţeze cuvântul de avocat.Curierul intereselor generale nu e tocmai tare în deosebirea terminilor.La a doua întrebare: dacă evreii pot fi vechili? Trebuie să conceadă „Curierul intereselor generale" că nici o legenu-i opreşte până acuma de la aceasta. Legea avocaţilorzice: nime nu poate fi avocat de nu e român sau naturalizat român; nu se zice însă nicăiri: nime nu poate fi vechil de nue român sau naturalizat român.Unii judecători au respins pe evrei sub cuvânt ca, art. 7 din Const. împiedicându-i de a fi naturalizaţi, ei nu potexercita avocatura, prin urmare nu pot nici să apere înaintea instanţei de pace.Contra acestei interpretări Ministeriul de justiţie din anul 1868 (iar nu Ministeriul trecut, precum o spuneCurierul intereselor generale) prin mai multe circulare au esplicat judecătorilor de pace spiritul articolului 18. Una dinaceste circulări, sub No. 9174, spune anume că nu este a se face vreo distincţiune de religiunea ce ar avea persoanele cese prezintă ca vechili înaintea judecătorilor de pace.Nedemnă mi se pare asemenea apucătura ,,Curierului int[ereselor] gen[erale]" de a cita o persoană onorabilăîntr-un articol intitulat ,,Escrocherii jidoveşti". Poate fi cineva duşman cât de mare al evreilor ca atari, poate să combatăorice luptă pentru drept ce ar întreprinde - o ei, fără ca să, bleseze persoanele în parte.De aceea să ni se permită de a nu confunda pe d. Brociner, om cu ştiinţă de carte, nici chiar cu redactorulCurierului intereselor generale.[7 iulie 1876]DE PE CÂMPUL DE RĂZBOI[„TELEGRAME DIN CONSTANTINOPOLE..,"]Telegrame din Constantinopole sub data 5/17 iulie cuprind veşti rele pentru divizia sârbească de sub generalulCernaieff. Devizia turcească de sub Hafiz Paşa, care staţiona lângă Ak-Palanka să fi atacat pe sârbi , cari după o luptăde şase ore s-au retras dincolo de linia de demarcaţiune a frontierilor. Poziţiile întărite turcii să le fi luat cu baioneta.Suleiman Paşa au luat aproape fără luptă din mâna sârbilor întăriturile de la Babina-Glava. Aceste ştiri, de vor fiadevărate, însemnează respingerea celei mai însemnate şi mai numeroasă divizii sârbeşti , dizlocarea generaluluiCernaieff, şi ar avea urmări grave.— Se vesteşte deja ca trupele turceşti de la Niş, Chehirkany şi Belgradcik au luatdrumul cătră Alexinaţ, vor începe ofenziva şi vor intra pe teritoriu sîrbesc. Intrarea trupelor turceşti în Serbia ar fi ocalamitate cumplită pentru această ţară. Başibuzucii şi redifii mai cu samă omoară persoane inofensive, bătrâni , femeişi copii. — Muntenegrenii au ajuns la Blagai aproape de Mostar. Se aşteaptă că vor ataca în curând acest oraş.[9 iulie 1876]AUSTRO-UNGARIA[„LA 5/17 IULIE S-AU ÎNTÂMPLAT ..."]La 5/17* iulie s-au întâmplat în Viena un cutremur de pământ . Mai întâi o zguduitură tare, după aceea douăvibrări mai slabe au făcut să se scuture casele şi uliţele, încât oamenii de pe uliţă s-au oprit deodată cu mirare. Cerul erafoarte puţin înnourat.O scenă desigur comică s-a întâmplat cu această ocazie în localul provizoriu al bursei, construit din lemn. La