Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica
Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica
128Turcia.Ca situaţie geografică, România se învecineşte: la nord şi la vest cu Austro-Ungaria, la vest cu Rusia şi cu Turcia şi la sud cuO Vest al României, regiune infernală,În care ruşi şi unguri cu turci amestecaţiPândesc să treacă Prutul, în oarde adunaţi,De doctorul Vlădescu de n-ar avea sfială.Săracul Ştefan Vodă ! Crişu el, la răsărit avea tatari, la miazănoapte ţara leşască, la apus Ardealul, la miazăziUngro-Vlahia. Acuma ce ar face când ar vedea la apus turci, ruşi şi unguri uniţi, râvnind toţi buluc asupra lui? Ce arface? Ia, ar face, c-ar avea pe doftorul nostru, care ştie să mute mările şi ţările de la apus la răsărit. Deodată te-aipomeni numai cu Dunărea 'n vârful munţilor şi cu pădurile de brad în albia Dunărei. Şi iacă aşa ar scrie Nistor Urechi:„La satul Stuhăria-lupului, ţinutul Nicăiri, unde-i biserica într-un vârf de plop şi Dunărea curge la deal, întâlnitu-s-auoştirea moldovinească cu urdii turceşti, moschiceşti şi ungureşti şi, dând război bărbăteşte de ambe părţile, mare mult s-au oştit până au biruit oastea moldovinească, iar limbele străine s-au ascuns toate într-o căpăţină de sîrb, pe care panVlădescul, biv-vel vraci Sadagorski o adusese din ţara franţozească. Şi astfel am biruit noi limbele străine cu milaDomnului, cu vitejia Vlădescului şi cu norocul lui Ştefan Voevoda."I - aşa ar scrie Nistor Urechi, bată-l norocul, ş-ar merge vestea Vlădescului nevoie - mare !Păcat că-n vremea când domnea strălucita roadă Muşatin neamul Vlăduţilor şi Drăganilor se 'ndeletnicea cucreşterea bostanilor în ţara bolgărească.Iară după noi, cronist rătăcit în veacul al nouăsprezecelea, cauzele crizei financiare sunt aceste:1) Pentru că doctorul în medicină, doctorul în drept a uitat se vede a învăţa acea ramură a filozofiei de stat careîn limba vulgară se numeşte gramatică, pentru care pricină îl sfătuim să mai intre în clasa a doua a universităţii dinHârlău ca să studieze profunda teorie despre acordarea subiectului cu predicatul şi ad[i]ectivelor şi verbilor cusubstantivele la cari se referă. Cumcă această preţioasă teorie îi lipseşte dovedim prin următoarele citate:Pag. 1: Este cinci ani de când ...Pag. 4: Vitele cornute discreşte la noi... 1Pag. 5: A doua condiţiune sau putere producătoare pentru agricultură este vitele.Pag. 6: A treia condiţiune este băncile agricole.Pag. 10: • • • Contra acelora care voieşte să ni le hrăpească.Pag. 11: Atâtea forţi de producţiune cari se răsfrânge ...Ibidem: Popoarele civilizate antici ca şi moderni.O altă preţioasă regulă dincolo de sfera cunoştinţelor d-rului este că numele proprii se scriu cu iniţiale mari.____________1Susţinem că ele discreşte pentru că se face doctori.Iată - le :Pag. 1: râul dunărea.Ibidem: Seria munţilor carpaţii.,, Bariera nestrămutată a dunări.Pag. 3: Rezbelul crimei (citeşte Crimeei) ş.a., ş.a.Apoi d-rul să nu uite că nu-i destul ca un bulgăraş ori un grecuşor să se frizeze trei ani în Paris pentru a sentoarcede acolo român neaoş. Ex.:„Populaţia noastră agricolă a discrescut în cei din urmă" cinci ani de uă manieră spăimântătoare "2) A doua cauză a crizei financiare este că mulţime de oameni de teapa doctorului, cam târziori la minte, în locsă se ocupe cu lucruri folositoare, precum punerea în stare normală a ciubotelor vechi, revenirea asupra căilor acului dealungul pantalonilor sau eventual înlăturarea constipulaţiunilor, din contra, pun la cale lumea toată, croiesc irigaţiuni şiscriu reţete pentru popoare întregi. Mulţimea acestor individe reformatoare ale universului trăieşte toată direct sauindirect din sudoarea claselor pozitive, fără să li deie nici o compenzaţie prin măg...ulirile ei.De aceea vom face un serviciu naţiei arătând adevăratul teren pe care d-rul este mare. Cu acest scop publicămdin nou următoarea mulţămită publică:TîrgovişteSubsemnatul suferind de constipaţie, după o căutare de (8) zile cu medicamente, eram ameninţat cu pierderea vieţei. Dinîntâmplare d-nul doctor Alexandru I. Vlădescu, trecând prin acest oraş la băile Pucioasa, m-a reîntors la viaţă după o căutare de 4 zile.În urma unei aseminea grabnice însănătoşiri, vin a mărturisi în public că viaţa mea astăzi este dată din noii de d-nul Vlădescu, după oserioasă stăruinţă ce are în căutarea bolnavului, pe lângă medicamentele date; căruia-i esprim mulţumirile mele, păstrându - i eternă
129recunoştinţă.[7 iulie 1876]C. CH.REFLECTARE„Curierul intereselor generale" în unul din numerele sale insinuă foii noastre voinţa de a apăra pe evrei.Abstrăgând cu totul de la confuzia de idei şi de la reua credinţă, dezvoltate în notiţa respectivă, declarăm că niciapărăm, nici am apărat vreodată direct sau indirect pe evrei, ţinta noastră este de a spune adevărul, pe care iată-l. Laîntrebarea dacă evreii pot pleda sau nu înaintea judecătorilor de pace, criteriul discuţiunei nu e nici legea advocaţilor,nici art. 7 din constituţie, ci art. 18 din pr. civilă.Legea avoc. e promulgată la 64, procedura la 75. Dacă autorul procedurei ar fi voit ca şi înaintea judecătorilor depace să pledeze numai avocaţi, ar fi zis: „Părţile se vor înfăţoşa în persoană sau prin avocat". Însă în realitate zice:,,Părţile se vor înfăţoşa în persoana sau prin vechil". El evitează terminul de avocat, pe care-l cunoaşte şi pe care-lînscrie mai jos la art. 94, unde cere ca înaintea tribunalelor părţile să se înfăţoşeze sau înşile sau prin avocaţi.Intenţia legiuitorului a fost de a nu sili pe justiţiabili să cheltuiască cu avocaţi sume mai mari decât valoareaproceselor ce sunt de competinţa judecătorilor de pace. El întrebuinţază deci cuvântul de vechil tocmai pentru că nuvrea să întrebuinţeze cuvântul de avocat.Curierul intereselor generale nu e tocmai tare în deosebirea terminilor.La a doua întrebare: dacă evreii pot fi vechili? Trebuie să conceadă „Curierul intereselor generale" că nici o legenu-i opreşte până acuma de la aceasta. Legea avocaţilorzice: nime nu poate fi avocat de nu e român sau naturalizat român; nu se zice însă nicăiri: nime nu poate fi vechil de nue român sau naturalizat român.Unii judecători au respins pe evrei sub cuvânt ca, art. 7 din Const. împiedicându-i de a fi naturalizaţi, ei nu potexercita avocatura, prin urmare nu pot nici să apere înaintea instanţei de pace.Contra acestei interpretări Ministeriul de justiţie din anul 1868 (iar nu Ministeriul trecut, precum o spuneCurierul intereselor generale) prin mai multe circulare au esplicat judecătorilor de pace spiritul articolului 18. Una dinaceste circulări, sub No. 9174, spune anume că nu este a se face vreo distincţiune de religiunea ce ar avea persoanele cese prezintă ca vechili înaintea judecătorilor de pace.Nedemnă mi se pare asemenea apucătura ,,Curierului int[ereselor] gen[erale]" de a cita o persoană onorabilăîntr-un articol intitulat ,,Escrocherii jidoveşti". Poate fi cineva duşman cât de mare al evreilor ca atari, poate să combatăorice luptă pentru drept ce ar întreprinde - o ei, fără ca să, bleseze persoanele în parte.De aceea să ni se permită de a nu confunda pe d. Brociner, om cu ştiinţă de carte, nici chiar cu redactorulCurierului intereselor generale.[7 iulie 1876]DE PE CÂMPUL DE RĂZBOI[„TELEGRAME DIN CONSTANTINOPOLE..,"]Telegrame din Constantinopole sub data 5/17 iulie cuprind veşti rele pentru divizia sârbească de sub generalulCernaieff. Devizia turcească de sub Hafiz Paşa, care staţiona lângă Ak-Palanka să fi atacat pe sârbi , cari după o luptăde şase ore s-au retras dincolo de linia de demarcaţiune a frontierilor. Poziţiile întărite turcii să le fi luat cu baioneta.Suleiman Paşa au luat aproape fără luptă din mâna sârbilor întăriturile de la Babina-Glava. Aceste ştiri, de vor fiadevărate, însemnează respingerea celei mai însemnate şi mai numeroasă divizii sârbeşti , dizlocarea generaluluiCernaieff, şi ar avea urmări grave.— Se vesteşte deja ca trupele turceşti de la Niş, Chehirkany şi Belgradcik au luatdrumul cătră Alexinaţ, vor începe ofenziva şi vor intra pe teritoriu sîrbesc. Intrarea trupelor turceşti în Serbia ar fi ocalamitate cumplită pentru această ţară. Başibuzucii şi redifii mai cu samă omoară persoane inofensive, bătrâni , femeişi copii. — Muntenegrenii au ajuns la Blagai aproape de Mostar. Se aşteaptă că vor ataca în curând acest oraş.[9 iulie 1876]AUSTRO-UNGARIA[„LA 5/17 IULIE S-AU ÎNTÂMPLAT ..."]La 5/17* iulie s-au întâmplat în Viena un cutremur de pământ . Mai întâi o zguduitură tare, după aceea douăvibrări mai slabe au făcut să se scuture casele şi uliţele, încât oamenii de pe uliţă s-au oprit deodată cu mirare. Cerul erafoarte puţin înnourat.O scenă desigur comică s-a întâmplat cu această ocazie în localul provizoriu al bursei, construit din lemn. La
- Page 78 and 79: 78mi va răspunde unul încrezut î
- Page 80 and 81: 80Dar mi va replica cineva cumcă p
- Page 82 and 83: 82Un altul ni spune cumcă am face
- Page 84 and 85: 84otate pretensiunile noastre comun
- Page 86 and 87: 86pentru scopuri de o altă natură
- Page 88 and 89: 88prin semnătura Domnitorului pre
- Page 90 and 91: 90Însă unul din cele mai mari def
- Page 92 and 93: 92De ce unda tot curge şi iarba de
- Page 94 and 95: 94Ş-apoi mâni om fi cuminte.Prân
- Page 96 and 97: 96Cu tată-tău de 'mpreună de hur
- Page 98 and 99: 98colorată, de sticlă sau de lut
- Page 100 and 101: 100insurecţiei, chiar în poziţii
- Page 102 and 103: 102Recomandăm această carte cu to
- Page 104 and 105: 104Corpul cel mai tare va trece pes
- Page 106 and 107: 106Paul Ditia este un rol dificil,
- Page 108 and 109: 108Bocche di Cattaro.IV) Regatul Ro
- Page 110 and 111: 110SERBIA [„LA ÎNTREBĂRILE POR
- Page 112 and 113: 112de atacuri care i-ar veni de din
- Page 114 and 115: 114interesele monarhiei.Altfel şi
- Page 116 and 117: 116clasică în oraşul său natal.
- Page 118 and 119: 118C-un cuvânt , toate lucrările
- Page 120 and 121: 120[„LUCRAREA DIN CARE MAI JOS PU
- Page 122 and 123: 122al Sf. Mitropolii din Blaş, G.
- Page 124 and 125: 124întăriturilor de la Babina-Gla
- Page 126 and 127: 126aceasta din limba românească,
- Page 130 and 131: 130cutremur mulţimea vitează a ur
- Page 132 and 133: 132(bazată adică pe liberul schim
- Page 134 and 135: 134Prin împrejurarea că a trecut
- Page 136 and 137: 136Din Constantinopole să depeşaz
- Page 138 and 139: 138Austria prin susţinerea dreptur
- Page 140 and 141: 140stabilităţii. În 33 de ani el
- Page 142 and 143: 142Tot în această vreme se exterm
- Page 144 and 145: 144foarte multe puşti; iar corpul
- Page 146 and 147: 146[4 august 1876]TURCIA [„TURCIA
- Page 148 and 149: 148[6 august 1876]PENSIONATUL FAJAR
- Page 150 and 151: 150tractat de comerţ între admini
- Page 152 and 153: 152Cînd am aflat că d-nii Luchian
- Page 154 and 155: 154întâmpinarea oaspeţilor la Gr
- Page 156 and 157: 156O greşală gramaticală de care
- Page 158 and 159: 158NERESPECTAREA REGULAMENTULUINoi
- Page 160 and 161: 160Veţi proclama în public avenir
- Page 162 and 163: 162Dr. Hermann Rohling care, după
- Page 164 and 165: 164publicitate din Constantinopole.
- Page 166 and 167: 166În foaia d-voastră No. 100, di
- Page 168 and 169: 168DE PE CÂMPUL DE RĂZBOI[,,SUSPE
- Page 170 and 171: 170AUSTRO-UNGARIA [„ZILELE ACESTE
- Page 172 and 173: 172pentru suirea pe tron a sultanul
- Page 174 and 175: 174concedierile soldaţilor din arm
- Page 176 and 177: 176l-a creat universităţii falsif
128Turcia.Ca situaţie geografică, România se învecineşte: la nord şi la vest cu Austro-Ungaria, la vest cu Rusia şi cu Turcia şi la sud cuO Vest al României, regiune infernală,În care ruşi şi unguri cu turci amestecaţiPândesc să treacă Prutul, în oarde adunaţi,De doctorul Vlădescu de n-ar avea sfială.Săracul Ştefan Vodă ! Crişu el, la răsărit avea tatari, la miazănoapte ţara leşască, la apus Ardealul, la miazăziUngro-Vlahia. Acuma ce ar face când ar vedea la apus turci, ruşi şi unguri uniţi, râvnind toţi buluc asupra lui? Ce arface? Ia, ar face, c-ar avea pe doftorul nostru, care ştie să mute mările şi ţările de la apus la răsărit. Deodată te-aipomeni numai cu Dunărea 'n vârful munţilor şi cu pădurile de brad în albia Dunărei. Şi iacă aşa ar scrie Nistor Urechi:„La satul Stuhăria-lupului, ţinutul Nicăiri, unde-i biserica într-un vârf de plop şi Dunărea curge la deal, întâlnitu-s-auoştirea moldovinească cu urdii turceşti, moschiceşti şi ungureşti şi, dând război bărbăteşte de ambe părţile, mare mult s-au oştit până au biruit oastea moldovinească, iar limbele străine s-au ascuns toate într-o căpăţină de sîrb, pe care panVlădescul, biv-vel vraci Sadagorski o adusese din ţara franţozească. Şi astfel am biruit noi limbele străine cu milaDomnului, cu vitejia Vlădescului şi cu norocul lui Ştefan Voevoda."I - aşa ar scrie Nistor Urechi, bată-l norocul, ş-ar merge vestea Vlădescului nevoie - mare !Păcat că-n vremea când domnea strălucita roadă Muşatin neamul Vlăduţilor şi Drăganilor se 'ndeletnicea cucreşterea bostanilor în ţara bolgărească.Iară după noi, cronist rătăcit în veacul al nouăsprezecelea, cauzele crizei financiare sunt aceste:1) Pentru că doctorul în medicină, doctorul în drept a uitat se vede a învăţa acea ramură a filozofiei de stat careîn limba vulgară se numeşte gramatică, pentru care pricină îl sfătuim să mai intre în clasa a doua a universităţii dinHârlău ca să studieze profunda teorie despre acordarea subiectului cu predicatul şi ad[i]ectivelor şi verbilor cusubstantivele la cari se referă. Cumcă această preţioasă teorie îi lipseşte dovedim prin următoarele citate:Pag. 1: Este cinci ani de când ...Pag. 4: Vitele cornute discreşte la noi... 1Pag. 5: A doua condiţiune sau putere producătoare pentru agricultură este vitele.Pag. 6: A treia condiţiune este băncile agricole.Pag. 10: • • • Contra acelora care voieşte să ni le hrăpească.Pag. 11: Atâtea forţi de producţiune cari se răsfrânge ...Ibidem: Popoarele civilizate antici ca şi moderni.O altă preţioasă regulă dincolo de sfera cunoştinţelor d-rului este că numele proprii se scriu cu iniţiale mari.____________1Susţinem că ele discreşte pentru că se face doctori.Iată - le :Pag. 1: râul dunărea.Ibidem: Seria munţilor carpaţii.,, Bariera nestrămutată a dunări.Pag. 3: Rezbelul crimei (citeşte Crimeei) ş.a., ş.a.Apoi d-rul să nu uite că nu-i destul ca un bulgăraş ori un grecuşor să se frizeze trei ani în Paris pentru a sentoarcede acolo român neaoş. Ex.:„Populaţia noastră agricolă a discrescut în cei din urmă" cinci ani de uă manieră spăimântătoare "2) A doua cauză a crizei financiare este că mulţime de oameni de teapa doctorului, cam târziori la minte, în locsă se ocupe cu lucruri folositoare, precum punerea în stare normală a ciubotelor vechi, revenirea asupra căilor acului dealungul pantalonilor sau eventual înlăturarea constipulaţiunilor, din contra, pun la cale lumea toată, croiesc irigaţiuni şiscriu reţete pentru popoare întregi. Mulţimea acestor individe reformatoare ale universului trăieşte toată direct sauindirect din sudoarea claselor pozitive, fără să li deie nici o compenzaţie prin măg...ulirile ei.De aceea vom face un serviciu naţiei arătând adevăratul teren pe care d-rul este mare. Cu acest scop publicămdin nou următoarea mulţămită publică:TîrgovişteSubsemnatul suferind de constipaţie, după o căutare de (8) zile cu medicamente, eram ameninţat cu pierderea vieţei. Dinîntâmplare d-nul doctor Alexandru I. Vlădescu, trecând prin acest oraş la băile Pucioasa, m-a reîntors la viaţă după o căutare de 4 zile.În urma unei aseminea grabnice însănătoşiri, vin a mărturisi în public că viaţa mea astăzi este dată din noii de d-nul Vlădescu, după oserioasă stăruinţă ce are în căutarea bolnavului, pe lângă medicamentele date; căruia-i esprim mulţumirile mele, păstrându - i eternă