Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica

127sacrificiile stoarse populaţiilor rurale, nenumărata plebe a scribilor netrebnici,nu compensază defel sărăcirea şi mortalitatea poporului nostru. Dar la ce să mai vorbim noi, când cifrele vorbesc clar,când ele ni arată deosebirea între noi, cum suntem (mai fără deosebire), şi cum erau ei.[4 iulie 1876]DE PE CÂMPUL DE RĂZBOI[„UN CORESPONDENT AL ZIARULUI..."]Un corespondent al ziarului ,,Pesther Lloyd" care vizitează în prezent Serbia spune că aproape a şasa parte alocuitorilor, şi anume 127.545, sunt români şi că locuiesc în partea răsăriteană a ţării. Lor nu li e permis a avea şcoale,ba nici în biserică nu e permisă liturgia în româneşte. În armata a treia, condusă de generalul Leşianin, şi care-şi arerazimul său în întăriturile de la Zaiţar, se află cei mai mulţi români, cari pari a exista numai ca să poarte vina bătăilor pecare le mănâncă vitejii sârbi . A da vine pe români la pierderi şi a pune învingerile numai în socoteala sârbilor ni se parenedemn din partea onorabililor turcofagi de preste Dunăre. Desele agresiuni şi desele respingeri ale corpului Leşianindin partea lui Osman Paşa au drept rezultat împuşcarea a patru ostaşi români; bătaia ce o capătă renumitul Cernaieff laNis are acelaş rezultat: zecimarea unui regiment românesc. Într-adevăr multă cauză de a se 'nsufleţi pentru gloriasârbească n-or fi având românii. Cea mai nouă agresiune a lui Leşeanin pe la Veliki-Izvor a fost asemenea respinsăpeste Timok, şi Osman Paşa ar fi intrat în Serbia dacă n-ar avea ordin espres de la Constantinopole de a se ţine numai îndefenzivă. Mai norocite par operaţiile Muntenegrului. Prin bătălia de la Lipnic să fi câştigat întregul tăpşan aldistrictului Gaţko. Ceea ce rămâne neesplicabil este însă atitudinea Muntenegrului faţă cu Serbia. Foaia oficilă aprincipatului mic, ,,Glas Cernogorca", arată că nu există nici o solidaritate între Serbia şi Muntenegru şi că acesta nupoate încheia tractate cu Serbia, care are relaţii cu totul speciale cu Poarta, de la care mi se poate face cu totulabstracţiune. Deşi foaia doreşte succes armelor sârbeşti , declară totuşi că Muntenegrul se luptă pe socoteală proprie. —O parte a trupelor egiptene a sosit în Constantinopole. Altă parte se va transporta cu drumul de fier de la Salonic laMitroviţa.[7 iulie 1876]FRANŢA [„O DEPUTAŢIUNE..."]O deputaţiune a consistorului evreiesc din Franţa au dat în 8 iulie o petiţiune ministrului de externe, duceluiDécazes, prin care se cere ca guvernul francez să nu încheie cu România convenţiune comercială până ce evreiiindigeni nu vor căpăta drepturi egale cu românii. Lasciate ogni speranza![7 iulie 1876]ECONOMIA NAŢIONALĂ ŞI D. A. VLĂDESCUDoctor în drept, doctor în medicinăAcest domn, doctor în medicină, doctor în drept, a publicat mai zilele trecute o cărţulie intitulată ,,Cauzele crizeifinanciare în România", în care dezvoltă o nemaipomenită bogăţie de planuri teoretice şi istorii pe apă, care vor faceplăcere tuturor comis-voiajorilor însărcinaţi cu vînzare de indigo, fie 'n Spania, fie la poluri.O probă din această preţioasă operă nu strică:România ocupă pe continent o poziţiune strategică naturală. Ea este protegiată în lungul ei pe de o parte de seria munţilorcarpaţii, santinela fidelă, de veacuri, a poporului român, pe de alta de râul dunărea, bariera nestrămutată a naţionalităţei noastre. Acestşir de munţi şi această albie a dunări fac din statul român o fortereţă naturală, contra căria s-au sfărâmat în trecut, deseori, armateleinimicilor noştri.