Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica

Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica

invitatielaortodoxie.files.wordpress.com
from invitatielaortodoxie.files.wordpress.com More from this publisher
12.07.2015 Views

122al Sf. Mitropolii din Blaş, G. Bariţ, membru al Societăţii Academice, şi I. C. Maxim, profesor. Părintele canonicCipariu este autorul multor scrieri cunoscute, din care cităm numa vro cîteva din memorie: Gramatica (etimologică) alimbei româneşti; Analectele literare, reproducere diplomatică de modele de limbă din secolii trecuţi; o culegere dedocumente privitoare la istoria bisericei române din Transilvania (atingătoare mai cu samă de mitropolia Albei-Iulii); oistorie bisericească; Organul luminării (foaie politică dar în mare parte şi literară); ,,Archivul" culegere de documenteistorice. O traducere a compendiului de filozofie de W. Krug (3 volume), un manual de metrică şi versificaţie, ogramatică latină pentru licee, disertaţii istorice ţinute la adunările generale ale Asociaţiunei Transilvane ş.a. — D-nulGheorghe Bariţ a înfiinţat cea dentîi foaie politică peste Carpaţi, „Gazeta Transilvaniei", şi cea dentîi foaie literară,,,Foaia pentru minte, inimă şi literatură". Afară de aceea a compus în companie cu Munteanu un dicţionar germanoromânşi a revăzut (şi editat poate) dicţionarul româno-german a lui Polizo; apoi mai este, dacă nu ne înşelăm, autorulmai multor cărţi didactice pentru şcoalele primare. Mult mai puţin cunoscut, poate şi mai puţin însemnat, este d. I. C.Maxim.[2 iulie 1876]ÎMPĂRŢIREA PREMIILORÎmpărţirea premiilor la Institutul Academic s-a făcut, după cum anunţasem în numărul trecut, duminică în 27iunie. Pe la oara 1 a început esamenul de muzică, care a ţinut pînă după, 2 oare. Publicul, foarte numeros, în care multedame, a rămas pedeplin mulţămit de succesul elevilor. Două coruri, unul la început şi altul la sfârşit , au fost cu deosebire gustate şiaplaudate. În urmă d. director al cursului superior, Şt. Vîrgolici, a rostit un discurs în care, făcând pe scurt istoriculînfiinţării Institutului Academic, a arătat cum această scoală, care răspundea unei trebuinţi neapărat simţite în societateanoastră, a mers de la început tot progresând , mulţămită pe de o parte zelului neobosit al asociaţilor şi a corpuluididactic, iar pe de alta încurajării ce i-a venit de pretutindenea. Înfiinţat la 1866, Institutul Academic intră acum în al11-lea an al esistenţei sale, dată pe care consiliul de administraţie o va consacra printr-o sărbare ce se va face ladeschiderea anului şcolar viitor 1876 — 77 (la 8 septemvrie). A doua parte, cea mai întinsă a discursului ţinut de d.Vîrgolici, s-a adresat întreagă elevilor, celor buni pentru a-i felicita pentru izbânda lor şi a-i încuraja pe viitor, celorslabi şi nepăsători, pentru a deştepta ambiţia în inima lor, puindu - le înainte spectacolul camarazilor lor încoronaţi şipremiaţi şi arătându - le cât e de preţios acest timp al copilăriei şi al tinereţei, a căruia pierdere nu se poate cu nimicaînlocui. — După sfârşirea discursului s-a făcut cetirea premiaţilor şi a promovaţilor, în sunetul muzicei militare.[2 iulie 1876]ŞCOALA TEHNICĂ DIN IAŞIExamenele teoretice şi practice la şcoala tecnică din Iaşi au avut loc în zilele anunţate prin n-rul 69 alCurierului. La examenul practic, elevii au pus maşinele în mişcare şi au executat lucrări de strugărie şi fierărie înainteaochilor persoanelor cari asistau. Cu această ocazie am putut constata cu plăcere că nu aversiunea naturală, nu lipsa detalent îi face pe români să nu se ocupe cu lucrări industriale, oricât de grele, ci împrejurările economice în care trăiesc şimai ales concurenţa omorîtoare a statelor vecine, cari pe lângă avantagiul capitalielor mari mai au şi pe acela că-şiprocură adesa materiile brute pe loc, pe când noi ni procurăm fierul din Siberia, de ex. Am văzut espuse mai multeteascuri pentru tescuit vinul, de o soliditate rară, şurubul gros de fier al unui asemenea teasc se lucra înaintea ochilornoştri. Un alt elev a lucrat dintr-o singură bucată un păhăruţ de lemn sus şi jos larg iar la mijloc subţiet, la mijloc însăavea un inel de lemn cu totul liber, deşi nu destul de larg pentru ca să se poată scoate pe vro parte a păhăruţului. Acestinel era lucrat din aceeaşi bucată cu păharul întreg.Se ştie că la inspecţiile făcute în trecut de către înalţii funcţionari ai statului, aceştia au fost satisfăcuţi deprogresele şcoalei. Aceste rezultate bune dătorindu - se în mare parte d-lui director, credem a face un serviciu lectorilorfăcându - li cunoscute unele antecedente din viaţa sa. Directorul d. Gheorghe Constantinescu au absolvit la a. 1851

123şcoala de arte şi de agricultură din Bucureşti. La un concurs ţinut în 1859 ieşind cel dintâi , au fost trimis în Belgia laşcoala din Haine-Saint Pierre; la 1861 au fost strămutat la Paris, unde şi-au terminat studiile la conservatorul imperialde arte şi meserii, în care a fost unicul român ce în anii 1863 şi 1864 a fost medaliat ca premiant al doilea. În timpulstudiului a lucrat în fabrica d-lui I.F. Cail & Comp., unde, construind o maşină locomobilă în miniatură, a trimis-oguvernului român, pentru care la 1864 a fost premiat cu medalia de argint şi o recompensă bănească. Ieşind de la Cail, afost în Bretania la fabrica Jean Bodin, unde nouă luni au condus singur acele ateliere. La 1864 în octombrie, întorcându- se în ţară, guvernul l-a numit şef al atelierelor de la şcoala de agricultură de laPanteleimon; în fine la 1867 a fost numit director al şcoalei tecnice din Iaşi. La întrebarea noastră de ce lucrărileexamenului nu sunt conduse de director chiar ni s-a răspuns că de câtăva vreme el este suspendat din serviciu.[2 iulie 1876]MOBILIZARE IN AUSTRO-UNGARIATelegraful român (din Sibiu) aduce ştirea că ministeriul de răzbel al Austro-Ungariei a avizat prin ordin peofiţerii activi, pe cei de rezervă şi pe cei miliţieni (honvezi) ca fiecare din ei să-şi întregească armatura. Afară dearmatura obicinuită, fiecare ofiţer trebuie să-şi mai procure un revolver ,,Gasser" atârnat de o curea, o cartuşieră cu 40cartuşe, un portofoliu de lac negru, o ploscă de câmp , o traistă neagră pentru pachete, un cufăr de 75 centimetrilungime cu numele proprietarului, diviziei, regimentului şi companiei respective. Afară de acestea fiecare comandant decompanie trebuie să mai aibă şi câte - o ocheană. Trei regimente de cavalerie, întregite până la 18 escadroane, şi 11regimente de infanterie vor fi îndreptate spre Biserica Albă, Mitroviţ şi Semlin (graniţa militară spre Serbia). Dinmiliţiile austriace (Landwehr) se vor forma regimente aparte. Toate regimentele din Pesta au primit ordin să fie gata deplecare. Ministrul de război unguresc (al apărărei ţărei, cum îi zic) a comunicat autorităţilor conspect despreconscrierea cailor pe a. 1875, ordonând ca în caz de mobilizare autorităţile să ieie în primire acei cai. Conform celor demai sus, magistratul (primăria din Sibiu) a dispus ca, în termin de 48 oare de la data sosirei eventuale a acelui ordin,oamenii să fie gata de a presta 99 la sută din caii de trăsură, 36% din cei de călărie şi 10% din cei de cotingărie. Măsuraaceasta are nevoie de o esplicare, cel puţin pentru ţara noastră: ministeriul de război în Austro-Ungaria are se vede olistă de toţi caii buni pentru armată şi, în vreme de război, îi recrutează ca şi pe oameni, plătind se 'nţelege preţurile lor.În orice caz însă un om costă în Austro-Ungaria mai puţin decât un cal.[2 iulie 1876][„PE Câtă VREME CREDEAM..."]Pe câtă vreme credeam că Apărătoriul legii din parte 'şi sau vreun contribuabil comunal au atacat Tipografianaţională, ne credeam datori a reflecta acuzările aduse. Fiindcă însă contribuabilul comunal se descopere a fi d. HerşcuGoldner, care în 7 1/2 coloane ale mult ospitalierului Apărător al legii întâmpină notiţa noastră, credem a putea abstragecu totul de la o polemică cu renumitul autor al scrisorii către d-rul Tausig. Declarăm că interesul patologic ce ni-l poateinspira nu merge până acolo încât să continuăm cu d-sa o polemică cu totul de prisos.[2 iulie 1876]DE PE CÂMPUL DE RĂZBOI[„DIN BERLIN SE VESTEŞTE..."]Din Berlin se vesteşte că în cercurile bine informate de acolo părerea despre Cernaieff şi operaţiile sale nu estetocmai favorabilă, se crede chiar că divizia sa ar fi tăiată de restul armatei sârbeşti . Deşi poate această veste este camexagerată, sigur pare a fi însă că sârbii , atăcând lagărul de la Niş, a fost respinşi cu pierderi însemnate şi că ocuparea

122al Sf. Mitropolii din Blaş, G. Bariţ, membru al Societăţii Academice, şi I. C. Maxim, profesor. Părintele canonicCipariu este autorul multor scrieri cunoscute, din care cităm numa vro cîteva din memorie: Gramatica (etimologică) alimbei româneşti; Analectele literare, reproducere diplomatică de modele de limbă din secolii trecuţi; o culegere dedocumente privitoare la istoria bisericei române din Transilvania (atingătoare mai cu samă de mitropolia Albei-Iulii); oistorie bisericească; Organul luminării (foaie politică dar în mare parte şi literară); ,,Archivul" culegere de documenteistorice. O traducere a compendiului de filozofie de W. Krug (3 <strong>vol</strong>ume), un manual de metrică şi versificaţie, ogramatică latină pentru licee, disertaţii istorice ţinute la adunările generale ale Asociaţiunei Transilvane ş.a. — D-nulGheorghe Bariţ a înfiinţat cea dentîi foaie politică peste Carpaţi, „Gazeta Transilvaniei", şi cea dentîi foaie literară,,,Foaia pentru minte, inimă şi literatură". Afară de aceea a compus în companie cu Munteanu un dicţionar germanoromânşi a revăzut (şi editat poate) dicţionarul româno-german a lui Polizo; apoi mai este, dacă nu ne înşelăm, autorulmai multor cărţi didactice pentru şcoalele primare. Mult mai puţin cunoscut, poate şi mai puţin însemnat, este d. I. C.Maxim.[2 iulie 1876]ÎMPĂRŢIREA PREMIILORÎmpărţirea premiilor la Institutul Academic s-a făcut, după cum anunţasem în numărul trecut, duminică în 27iunie. Pe la oara 1 a început esamenul de muzică, care a ţinut pînă după, 2 oare. Publicul, foarte numeros, în care multedame, a rămas pedeplin mulţămit de succesul elevilor. Două coruri, unul la început şi altul la sfârşit , au fost cu deosebire gustate şiaplaudate. În urmă d. director al cursului superior, Şt. Vîrgolici, a rostit un discurs în care, făcând pe scurt istoriculînfiinţării Institutului Academic, a arătat cum această scoală, care răspundea unei trebuinţi neapărat simţite în societateanoastră, a mers de la început tot progresând , mulţămită pe de o parte zelului neobosit al asociaţilor şi a corpuluididactic, iar pe de alta încurajării ce i-a venit de pretutindenea. Înfiinţat la 1866, Institutul Academic intră acum în al11-lea an al esistenţei sale, dată pe care consiliul de administraţie o va consacra printr-o sărbare ce se va face ladeschiderea anului şcolar viitor 1876 — 77 (la 8 septemvrie). A doua parte, cea mai întinsă a discursului ţinut de d.Vîrgolici, s-a adresat întreagă elevilor, celor buni pentru a-i felicita pentru izbânda lor şi a-i încuraja pe viitor, celorslabi şi nepăsători, pentru a deştepta ambiţia în inima lor, puindu - le înainte spectacolul camarazilor lor încoronaţi şipremiaţi şi arătându - le cât e de preţios acest timp al copilăriei şi al tinereţei, a căruia pierdere nu se poate cu nimicaînlocui. — După sfârşirea discursului s-a făcut cetirea premiaţilor şi a promovaţilor, în sunetul muzicei militare.[2 iulie 1876]ŞCOALA TEHNICĂ DIN IAŞIExamenele teoretice şi practice la şcoala tecnică din Iaşi au avut loc în zilele anunţate prin n-rul 69 alCurierului. La examenul practic, elevii au pus maşinele în mişcare şi au executat lucrări de strugărie şi fierărie înainteaochilor persoanelor cari asistau. Cu această ocazie am putut constata cu plăcere că nu aversiunea naturală, nu lipsa detalent îi face pe români să nu se ocupe cu lucrări industriale, oricât de grele, ci împrejurările economice în care trăiesc şimai ales concurenţa omorîtoare a statelor vecine, cari pe lângă avantagiul capitalielor mari mai au şi pe acela că-şiprocură adesa materiile brute pe loc, pe când noi ni procurăm fierul din Siberia, de ex. Am văzut espuse mai multeteascuri pentru tescuit vinul, de o soliditate rară, şurubul gros de fier al unui asemenea teasc se lucra înaintea ochilornoştri. Un alt elev a lucrat dintr-o singură bucată un păhăruţ de lemn sus şi jos larg iar la mijloc subţiet, la mijloc însăavea un inel de lemn cu totul liber, deşi nu destul de larg pentru ca să se poată scoate pe vro parte a păhăruţului. Acestinel era lucrat din aceeaşi bucată cu păharul întreg.Se ştie că la inspecţiile făcute în trecut de către înalţii funcţionari ai statului, aceştia au fost satisfăcuţi deprogresele şcoalei. Aceste rezultate bune dătorindu - se în mare parte d-lui director, credem a face un serviciu lectorilorfăcându - li cunoscute unele antecedente din viaţa sa. Directorul d. Gheorghe Constantinescu au absolvit la a. 1851

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!