Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica

122al Sf. Mitropolii din Blaş, G. Bariţ, membru al Societăţii Academice, şi I. C. Maxim, profesor. Părintele canonicCipariu este autorul multor scrieri cunoscute, din care cităm numa vro cîteva din memorie: Gramatica (etimologică) alimbei româneşti; Analectele literare, reproducere diplomatică de modele de limbă din secolii trecuţi; o culegere dedocumente privitoare la istoria bisericei române din Transilvania (atingătoare mai cu samă de mitropolia Albei-Iulii); oistorie bisericească; Organul luminării (foaie politică dar în mare parte şi literară); ,,Archivul" culegere de documenteistorice. O traducere a compendiului de filozofie de W. Krug (3 volume), un manual de metrică şi versificaţie, ogramatică latină pentru licee, disertaţii istorice ţinute la adunările generale ale Asociaţiunei Transilvane ş.a. — D-nulGheorghe Bariţ a înfiinţat cea dentîi foaie politică peste Carpaţi, „Gazeta Transilvaniei", şi cea dentîi foaie literară,,,Foaia pentru minte, inimă şi literatură". Afară de aceea a compus în companie cu Munteanu un dicţionar germanoromânşi a revăzut (şi editat poate) dicţionarul româno-german a lui Polizo; apoi mai este, dacă nu ne înşelăm, autorulmai multor cărţi didactice pentru şcoalele primare. Mult mai puţin cunoscut, poate şi mai puţin însemnat, este d. I. C.Maxim.[2 iulie 1876]ÎMPĂRŢIREA PREMIILORÎmpărţirea premiilor la Institutul Academic s-a făcut, după cum anunţasem în numărul trecut, duminică în 27iunie. Pe la oara 1 a început esamenul de muzică, care a ţinut pînă după, 2 oare. Publicul, foarte numeros, în care multedame, a rămas pedeplin mulţămit de succesul elevilor. Două coruri, unul la început şi altul la sfârşit , au fost cu deosebire gustate şiaplaudate. În urmă d. director al cursului superior, Şt. Vîrgolici, a rostit un discurs în care, făcând pe scurt istoriculînfiinţării Institutului Academic, a arătat cum această scoală, care răspundea unei trebuinţi neapărat simţite în societateanoastră, a mers de la început tot progresând , mulţămită pe de o parte zelului neobosit al asociaţilor şi a corpuluididactic, iar pe de alta încurajării ce i-a venit de pretutindenea. Înfiinţat la 1866, Institutul Academic intră acum în al11-lea an al esistenţei sale, dată pe care consiliul de administraţie o va consacra printr-o sărbare ce se va face ladeschiderea anului şcolar viitor 1876 — 77 (la 8 septemvrie). A doua parte, cea mai întinsă a discursului ţinut de d.Vîrgolici, s-a adresat întreagă elevilor, celor buni pentru a-i felicita pentru izbânda lor şi a-i încuraja pe viitor, celorslabi şi nepăsători, pentru a deştepta ambiţia în inima lor, puindu - le înainte spectacolul camarazilor lor încoronaţi şipremiaţi şi arătându - le cât e de preţios acest timp al copilăriei şi al tinereţei, a căruia pierdere nu se poate cu nimicaînlocui. — După sfârşirea discursului s-a făcut cetirea premiaţilor şi a promovaţilor, în sunetul muzicei militare.[2 iulie 1876]ŞCOALA TEHNICĂ DIN IAŞIExamenele teoretice şi practice la şcoala tecnică din Iaşi au avut loc în zilele anunţate prin n-rul 69 alCurierului. La examenul practic, elevii au pus maşinele în mişcare şi au executat lucrări de strugărie şi fierărie înainteaochilor persoanelor cari asistau. Cu această ocazie am putut constata cu plăcere că nu aversiunea naturală, nu lipsa detalent îi face pe români să nu se ocupe cu lucrări industriale, oricât de grele, ci împrejurările economice în care trăiesc şimai ales concurenţa omorîtoare a statelor vecine, cari pe lângă avantagiul capitalielor mari mai au şi pe acela că-şiprocură adesa materiile brute pe loc, pe când noi ni procurăm fierul din Siberia, de ex. Am văzut espuse mai multeteascuri pentru tescuit vinul, de o soliditate rară, şurubul gros de fier al unui asemenea teasc se lucra înaintea ochilornoştri. Un alt elev a lucrat dintr-o singură bucată un păhăruţ de lemn sus şi jos larg iar la mijloc subţiet, la mijloc însăavea un inel de lemn cu totul liber, deşi nu destul de larg pentru ca să se poată scoate pe vro parte a păhăruţului. Acestinel era lucrat din aceeaşi bucată cu păharul întreg.Se ştie că la inspecţiile făcute în trecut de către înalţii funcţionari ai statului, aceştia au fost satisfăcuţi deprogresele şcoalei. Aceste rezultate bune dătorindu - se în mare parte d-lui director, credem a face un serviciu lectorilorfăcându - li cunoscute unele antecedente din viaţa sa. Directorul d. Gheorghe Constantinescu au absolvit la a. 1851