Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica
Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica
120[„LUCRAREA DIN CARE MAI JOS PUBLICĂM..."]Lucrarea din care mai jos publicăm o parte este veche în privirea timpului, scrisă fiind în anul 1839, în urmaînsărcinărei ce i se dedese d-lui Mihailic de Hodocin de a face cercetări geognostice în munţii Moldovei. Totuşi nu ştimca pân' acum să se fi utilizat sfaturile pe cari le dă autorul sau să se fi folosit cineva de descoperirele sale. Din acestpunct de vedere lucrarea are valoarea actualităţii, căci atât foloasele în perspectivă pe care le-ar prezenta lucrareaminelor, cât şi locurile în care autorul au descoperit straturi de metal nu sunt azi mai mult cunoscute decât la 1839.Afară de aceea scrierea mai e vrednică de însemnat prin împrejurarea că e desigur una din cele dintâi scrieri româneşticuprinzând vederi de economie politică într-o vreme în care nimeni nici visa la asemenea lucruri. Despre limbă nu maivorbim. Ea este mai bună decât limba tuturor jurnalelor politice din ziua de astăzi.[25 iunie 1876]RĂZBOIUL ORIENTAL [„ŞTIRILE ADUSE..."]Ştirile aduse de ziarele din Viena sunt cu mult mai clare decât cele aduse de ziarele noastre, şi stau în legăturălămurită. De aceea, spre a da înţeles telegramelor din n-rul trecut, adaogem următoarele: La o telegramă a înaltei Porţi,prin care se lăuda rezerva prinţului Nicolae de Montenegru, aceasta a răspuns abia după opt zile, adică la 20 iunie (2iulie), mulţămind Porţei că recunoaşte ţinuta sa leală dar declarând că blocarea Muntenegrului de trupe turceşti îl sileştesă ieie armele împrotiva Porţii, prin urmare războiul a fost declarat. Scena mişcătoare a plecării la război a fost descrisăîn n-rul trecut şi s-au spus că armia a plecat spre Podgoriţa. La acest punct a avut loc în 21 iunie (3 iulie) cea dentâiciocnire, unde montenegrinii se zice c-au fost respinşi. Ei au fost în număr de 80 00 sub comanda lui Plamenaţ. Luptaau durat cinci ore şi au fost mai înverşunată lângă Fundina *. Montenegrinii retrăgându - se să fi lăsat 1 400 morţi şirăniţi.Lupta între sârbi şi turci au început, după cum presupuneam, la trei puncte deodată: la Vidin, la Drina în punctulBielina şi în dreptul lagărului de la Niş, la Babina Glava.La Vidin, trupele sârbeşti , trecând peste frontiere, au fost respinse de Osman Paşa, care au şi intrat în Serbia şiau luat toate poziţiile întărite, tăbărând acuma lângă Zaiţar. Sârbii ar fi pierdut la aceste ciocniri 2 000 de oameni.Această luptă au fost asemenea crâncenă . Se zice că turcii cu câştigat poziţii atât de bune încât stăpânescdefileul, care formează linia de unire al corpului acestuia de pe râul Timok cu corpul lui Cernaieff de pe Morava.Aceste pierderi au produs un efect foarte rău în Belgrad.În 20 iunie (2 iulie) la 4 ore dimineaţa trupele sârbeşti au trecut frontierele la Suppovaţ pe Morava. Trupa luiMiliutin Ioanovici au ocupat Seceniţa şi Daduliţ, trupa lui Gheorghievici a luat Topolniţa, în fine generalul Cernaief aluat cu asalt după o luptă crâncenă de trei ore lagărul întărit al turcilor de la Babina Glava. La aceasta din urmă luptăsârbii au avut 800 de morţi şi 1 800 răniţi, turcii 3 000 morţi şi răniţi, prin urmare pierderile în oameni sunt aproapeegale. Dar consecuenţele acestei victorii sunt însemnate. Lagărul întărit de la Niş, cea mai însemnată poziţie a turcilorîmprotiva sârbilor , e blocat şi se bombărdează întruna.În fine a treia ciocnire s-au iscat din trecerea corpului lui Rauko Alimpici peste Drina. O luptă de focuri măruntes-au început lângă Bielina (4 1/2 mile de la frontiera austriacă), luptă care-a durat 10 ore neîntrerupt. Sârbii erau înnumăr de 12 000, turcii 20 000. După ce Alimpici luase până şi valurile oraşului Bielina, se vede că în urmă a fost silita se retrage. De pe marginea slavono - sîrbă a Austriei au privit oameni cu telescopul la această luptă. Amândouă părţiles-au luptat cu desperare, pierderile din amândouă părţile sunt foarte însemnate. Lupta s-a sfârşit prin retragerea îndeplină regulă a corpului lui Alimpici peste Drina.După ştirile ce le-am adus în n-rul de vineri (18 iunie) se putea uşor şti care corp sîrbesc va învinge, care va fifost învins. De aceea nu e de mirare dacă şi corpul lui Rauko Alimpici va fi fost respins. Dar, în punctul principal almişcărilor, sârbii au repurtat pân' acuma o victorie plină de urmări fertile.Pân' - acuma însă ştirile aduse de telegraf sunt atât de contrazicătoare şi poartă aşa de mult pecetea originei lor,încât e greu de-a constata adevărul. Turcii de ex. spun că Alimpici a fost respins de 1 1/2 batalion de otomani — unu şiunu se vede, când a fost în stare să bată un corp. În genere e admirabilă naivitatea telegramelor turceşti.Poarta au îndreptat cătră puteri o circulară prin care declară că va respecta integritatea Serbiei, dar îl priveşte peprinţul Milan de rebel.În Londra contele Russel, aducând aminte de tractatul din 6 iulie 1872, încheiat între Anglia, Rusia şi Franţapentru statornicirea neatârnărei Greciei, propune încheierea unui tractat analog pentru păzirea autonomiei Serbiei.În 24 iunie (6 iulie) au părăsit Constantinopolul agentul sîrbesc Magazinovici şi 600 de montenegreni carilocuiau în acel oraş.[27 iunie 1876]AUSTRO-UNGARIA[„ÎN 26 IUNIE (8 IULIE) A AVUT LOC..."]În 26 iunie (8 iulie) a avut loc întâlnirea împăratului Austriei cu împăratul Rusiei la Reichstadt, lângă
121Rodenvach în Boemia. Amândoi împăraţii a fost însoţiţi de cătră cancelarii lor, contele Andrassy şi principeleGorciacoff. Împăraţii au avut o conferinţă care a durat o oară. Ce se va fi hotărît în acea conferenţa rămâne deocamdatănecunoscut publicului mare. Destul numai că împăratul Austriei, cu ocazia primirei ce i-aufăcut-o reprezentanţa comunală a oraşului Aussig, au pronunţat următoarele cuvinte: ,,Mă 'ntorc bucuros şi foartemulţămit şi pot linişti pe domni". Unele foi oficioase par a vedea într - această asigurare că puterile au hotărît a lăsa calucrurile în Orient să se dezvoalte în deplină libertate, iar amestecul lor eventual să aibă de scop ajutorarea statelorcreştine existente şi a acelora cari s-ar forma. Astfel ele zic că Herzegovina ar fi să se cedeze Muntenegrului, BosniaSerbiei, iar Bulgaria ar forma un regat de sine stătătoriu, stăpânit de viitoriul rege Vladimir, un mare duce din casaimperială a Rusiei. Toate acestea nu se pot comunica decât sub rezerva cuvenită şi pot fi fantazii jurnalistice, ca multealtele. Deocamdată simpatiile guvernului austro-ungar nu par a încuraja mult entuziasmul slavilor din sudul Ungariei.Arestarea d-rului Svietozar Miletici, capul partidei sârbeşti din Ungaria, a produs o mare mişcare în omladinişti.Miletici au fost condus sub escortă la Pesta, pentru a fi tras înaintea justiţiei şi nu pentru delict de presă — după cum secredea — ci pentru crimă de înaltă trădare. Deşi locuinţa răcoroasă care i s-a pus la dispoziţie este destul deconfortabilă, totuşi îi este oprit de a corespunde cu cineva fie verbal, fie în scris, are însă voie să citească jurnale şi săscrie metafizică. Prin urmare, deşi numiţii împăraţi s-au sărutat de trei ori la întâlnire şi de trei ori la despărţire, astatotuşi nu opreşte sentimentele.[2 iulie 1876]RĂZBOIUL ORIENTAL[„DEPEŞELE DE PE CÂMPUL RĂZBOIULUI..."]Depeşele de pe câmpul războiului sunt şi acuma contrazicătoare, cele de sorginte sârbească înregistrează numaivictoriile sârbilor , cele din sorginte turcească numai victorii turceşti. După cât vedem însă sârbii se află pretutindene pepământul turcesc (afară de Zajţar), trupele turceşti nicăieri pe pământ sîrbesc. Din asta nu se pot deduce victorii sârbeşti, dar cel puţin atâta că amândouă puterile beligerante se freacă întruna, dar îşi mănţin poziţiile. Mai jos vom reproducecele mai nouă telegrame ale ziarelor din Bucureşti, iar cititorul le va sorta în trei părţi, după cum am însemnat în n-riitrecuţi, mişcările armatei de pe Ibar sub generalul (cehesc) Zach, al armatei de pe Morava sub generalul (rusesc)Cernaieff, în fine a armatei de pe Drina sub Ranko Alimpici. Despre cea dentâi notăm ştirea că ar fi ocupat oraşul Ak-Palanka, despre a doua că ar fi ocupat Bielina, despre armia lui Zach în fine că, trecând pe la Isvor, în Turcia, au avut oluptă care a durat 5 ore, că turcii n-au putut fi dizlocaţi şi că trupele de amândouă părţile şi-au păstrat poziţiile. În fine,trupa comandată de Ciolac Antici, intrând în Turcia pe la Raşga, ar fi învins trupele turceşti contrarie, cari s-au retras înoraşul Novi Bazar, lăsând astfel o mare parte a paşalâcului cu acelaşi nume în stăpânirea trupei sârbeşti .Constantinopole, 8 iulie . Trupele sârbeşti atăcând anteguarda turcească, lângă Belgrajik între Niş şi Vidin, au fost respinse,lăsând 100 morţi. Turcii se concentrează pentru o acţiune otărâtoare . Se asigură că softalele, după a lor cerere, vor fi armate şi trimisela răzbel.Belgrad, 9 iulie (oficială) — Al patrulea atac al turcilor asupra pasului Zaiţar a fost respins cu mari pierderi: trupele sârbeştiau trecut fruntaria aproape de Negotin ş-au atacat pe turci în coaste; de cealaltă parte a Vidinului, armata sîrbă a trecut peste râulTimok ş-a intrat pe teritoriul turcesc.Belgrad, 9 iulie (oficial) — Sârbii au luat lângă Novavaroşi două redute, însă au fost nevoiţi să le părăsească în urma marilorîntăriri ce a primit inimicul, care a tăbărit în faţă cu Novavaroşi.Novibazar e înconjurat de sârbi . Trupele sârbeşti au trecut râul Iabor pe lângă laringe, au luat cu asalt întăririle turcilor,luându - le şi vitele şi proviziunile.Sârbii ameninţă Mitroviţa, ultima staţiune a drumului de fier ce merge la Salonic.Reproducînd aceste depeşe după „Telegraful" aducem aminte cetitorilor noştri despre cele notate în no. 68 alCurierului asupra poziţiei strategice a trupelor sîrbeşti. Mai toate mişcările relatate prin depeşele de mai sus se petrec pelîngă frontierele de nord-vest ale Serbiei şi sînt executate de divizia comandată de generalul Zach. Deci pe la marginelede nord-vest au trecut sîrbii la patru puncte în ţara turcească, şi anume: a Nova-varoş arhimandritul Duşici cu corpul săude voluntari, care se vede c-a înaintat victorios dar în urmă a fost nevoit să se retragă, la Isvor generalul Zach, care însăa fost respins în poziţiile sale de mai înainte, la Novi-Bazar căpitanul Ciolac Antici, care s-a oprit înaintea întăriturilororaşului Novi-Bazar, în fine pe la Iarinie a trecut căpitanul Ilici, care atacă Mitroviţa, staţie din urmă a drumului de fierspre Salonic, încît garnizona din Salonic a fost grabnic chemată în ajutorul turcilor de lîngă Mitroviţa. După depeşe dinBelgrad sîrbii ar fi învins pretutindeni afară de punctul Isvor.[2 iulie 1876]MEDALIA BENE-MERENTIMedalia Bene-Merenti cl. I s-au acordat prin decret domnesc No. 1.109 d-lor Timotei Cipariu, canonic prepozit
- Page 70 and 71: 70franţuzeşte ..."], Revista teat
- Page 72 and 73: 72educaţie, limbă. În Note se co
- Page 74 and 75: 74cutezat-o) merită de la mai mult
- Page 76 and 77: 76Pentru că e vorba de-o persoană
- Page 78 and 79: 78mi va răspunde unul încrezut î
- Page 80 and 81: 80Dar mi va replica cineva cumcă p
- Page 82 and 83: 82Un altul ni spune cumcă am face
- Page 84 and 85: 84otate pretensiunile noastre comun
- Page 86 and 87: 86pentru scopuri de o altă natură
- Page 88 and 89: 88prin semnătura Domnitorului pre
- Page 90 and 91: 90Însă unul din cele mai mari def
- Page 92 and 93: 92De ce unda tot curge şi iarba de
- Page 94 and 95: 94Ş-apoi mâni om fi cuminte.Prân
- Page 96 and 97: 96Cu tată-tău de 'mpreună de hur
- Page 98 and 99: 98colorată, de sticlă sau de lut
- Page 100 and 101: 100insurecţiei, chiar în poziţii
- Page 102 and 103: 102Recomandăm această carte cu to
- Page 104 and 105: 104Corpul cel mai tare va trece pes
- Page 106 and 107: 106Paul Ditia este un rol dificil,
- Page 108 and 109: 108Bocche di Cattaro.IV) Regatul Ro
- Page 110 and 111: 110SERBIA [„LA ÎNTREBĂRILE POR
- Page 112 and 113: 112de atacuri care i-ar veni de din
- Page 114 and 115: 114interesele monarhiei.Altfel şi
- Page 116 and 117: 116clasică în oraşul său natal.
- Page 118 and 119: 118C-un cuvânt , toate lucrările
- Page 122 and 123: 122al Sf. Mitropolii din Blaş, G.
- Page 124 and 125: 124întăriturilor de la Babina-Gla
- Page 126 and 127: 126aceasta din limba românească,
- Page 128 and 129: 128Turcia.Ca situaţie geografică,
- Page 130 and 131: 130cutremur mulţimea vitează a ur
- Page 132 and 133: 132(bazată adică pe liberul schim
- Page 134 and 135: 134Prin împrejurarea că a trecut
- Page 136 and 137: 136Din Constantinopole să depeşaz
- Page 138 and 139: 138Austria prin susţinerea dreptur
- Page 140 and 141: 140stabilităţii. În 33 de ani el
- Page 142 and 143: 142Tot în această vreme se exterm
- Page 144 and 145: 144foarte multe puşti; iar corpul
- Page 146 and 147: 146[4 august 1876]TURCIA [„TURCIA
- Page 148 and 149: 148[6 august 1876]PENSIONATUL FAJAR
- Page 150 and 151: 150tractat de comerţ între admini
- Page 152 and 153: 152Cînd am aflat că d-nii Luchian
- Page 154 and 155: 154întâmpinarea oaspeţilor la Gr
- Page 156 and 157: 156O greşală gramaticală de care
- Page 158 and 159: 158NERESPECTAREA REGULAMENTULUINoi
- Page 160 and 161: 160Veţi proclama în public avenir
- Page 162 and 163: 162Dr. Hermann Rohling care, după
- Page 164 and 165: 164publicitate din Constantinopole.
- Page 166 and 167: 166În foaia d-voastră No. 100, di
- Page 168 and 169: 168DE PE CÂMPUL DE RĂZBOI[,,SUSPE
121Rodenvach în Boemia. Amândoi împăraţii a fost însoţiţi de cătră cancelarii lor, contele Andrassy şi principeleGorciacoff. Împăraţii au avut o conferinţă care a durat o oară. Ce se va fi hotărît în acea conferenţa rămâne deocamdatănecunoscut publicului mare. Destul numai că împăratul Austriei, cu ocazia primirei ce i-aufăcut-o reprezentanţa comunală a oraşului Aussig, au pronunţat următoarele cuvinte: ,,Mă 'ntorc bucuros şi foartemulţămit şi pot linişti pe domni". Unele foi oficioase par a vedea într - această asigurare că puterile au hotărît a lăsa calucrurile în Orient să se dezvoalte în deplină libertate, iar amestecul lor eventual să aibă de scop ajutorarea statelorcreştine existente şi a acelora cari s-ar forma. Astfel ele zic că Herzegovina ar fi să se cedeze Muntenegrului, BosniaSerbiei, iar Bulgaria ar forma un regat de sine stătătoriu, stăpânit de viitoriul rege Vladimir, un mare duce din casaimperială a Rusiei. Toate acestea nu se pot comunica decât sub rezerva cuvenită şi pot fi fantazii jurnalistice, ca multealtele. Deocamdată simpatiile guvernului austro-ungar nu par a încuraja mult entuziasmul slavilor din sudul Ungariei.Arestarea d-rului Svietozar Miletici, capul partidei sârbeşti din Ungaria, a produs o mare mişcare în omladinişti.Miletici au fost condus sub escortă la Pesta, pentru a fi tras înaintea justiţiei şi nu pentru delict de presă — după cum secredea — ci pentru crimă de înaltă trădare. Deşi locuinţa răcoroasă care i s-a pus la dispoziţie este destul deconfortabilă, totuşi îi este oprit de a corespunde cu cineva fie verbal, fie în scris, are însă voie să citească jurnale şi săscrie metafizică. Prin urmare, deşi numiţii împăraţi s-au sărutat de trei ori la întâlnire şi de trei ori la despărţire, astatotuşi nu opreşte sentimentele.[2 iulie 1876]RĂZBOIUL ORIENTAL[„DEPEŞELE DE PE CÂMPUL RĂZBOIULUI..."]Depeşele de pe câmpul războiului sunt şi acuma contrazicătoare, cele de sorginte sârbească înregistrează numaivictoriile sârbilor , cele din sorginte turcească numai victorii turceşti. După cât vedem însă sârbii se află pretutindene pepământul turcesc (afară de Zajţar), trupele turceşti nicăieri pe pământ sîrbesc. Din asta nu se pot deduce victorii sârbeşti, dar cel puţin atâta că amândouă puterile beligerante se freacă întruna, dar îşi mănţin poziţiile. Mai jos vom reproducecele mai nouă telegrame ale ziarelor din Bucureşti, iar cititorul le va sorta în trei părţi, după cum am însemnat în n-riitrecuţi, mişcările armatei de pe Ibar sub generalul (cehesc) Zach, al armatei de pe Morava sub generalul (rusesc)Cernaieff, în fine a armatei de pe Drina sub Ranko Alimpici. Despre cea dentâi notăm ştirea că ar fi ocupat oraşul Ak-Palanka, despre a doua că ar fi ocupat Bielina, despre armia lui Zach în fine că, trecând pe la Isvor, în Turcia, au avut oluptă care a durat 5 ore, că turcii n-au putut fi dizlocaţi şi că trupele de amândouă părţile şi-au păstrat poziţiile. În fine,trupa comandată de Ciolac Antici, intrând în Turcia pe la Raşga, ar fi învins trupele turceşti contrarie, cari s-au retras înoraşul Novi Bazar, lăsând astfel o mare parte a paşalâcului cu acelaşi nume în stăpânirea trupei sârbeşti .Constantinopole, 8 iulie . Trupele sârbeşti atăcând anteguarda turcească, lângă Belgrajik între Niş şi Vidin, au fost respinse,lăsând 100 morţi. Turcii se concentrează pentru o acţiune otărâtoare . Se asigură că softalele, după a lor cerere, vor fi armate şi trimisela răzbel.Belgrad, 9 iulie (oficială) — Al patrulea atac al turcilor asupra pasului Zaiţar a fost respins cu mari pierderi: trupele sârbeştiau trecut fruntaria aproape de Negotin ş-au atacat pe turci în coaste; de cealaltă parte a Vidinului, armata sîrbă a trecut peste râulTimok ş-a intrat pe teritoriul turcesc.Belgrad, 9 iulie (oficial) — Sârbii au luat lângă Novavaroşi două redute, însă au fost nevoiţi să le părăsească în urma marilorîntăriri ce a primit inimicul, care a tăbărit în faţă cu Novavaroşi.Novibazar e înconjurat de sârbi . Trupele sârbeşti au trecut râul Iabor pe lângă laringe, au luat cu asalt întăririle turcilor,luându - le şi vitele şi proviziunile.Sârbii ameninţă Mitroviţa, ultima staţiune a drumului de fier ce merge la Salonic.Reproducînd aceste depeşe după „Telegraful" aducem aminte cetitorilor noştri despre cele notate în no. 68 alCurierului asupra poziţiei strategice a trupelor sîrbeşti. Mai toate mişcările relatate prin depeşele de mai sus se petrec pelîngă frontierele de nord-vest ale Serbiei şi sînt executate de divizia comandată de generalul Zach. Deci pe la marginelede nord-vest au trecut sîrbii la patru puncte în ţara turcească, şi anume: a Nova-varoş arhimandritul Duşici cu corpul săude <strong>vol</strong>untari, care se vede c-a înaintat victorios dar în urmă a fost nevoit să se retragă, la Isvor generalul Zach, care însăa fost respins în poziţiile sale de mai înainte, la Novi-Bazar căpitanul Ciolac Antici, care s-a oprit înaintea întăriturilororaşului Novi-Bazar, în fine pe la Iarinie a trecut căpitanul Ilici, care atacă Mitroviţa, staţie din urmă a drumului de fierspre Salonic, încît garnizona din Salonic a fost grabnic chemată în ajutorul turcilor de lîngă Mitroviţa. După depeşe dinBelgrad sîrbii ar fi învins pretutindeni afară de punctul Isvor.[2 iulie 1876]MEDALIA BENE-MERENTIMedalia Bene-Merenti cl. I s-au acordat prin decret domnesc No. 1.109 d-lor Timotei Cipariu, canonic prepozit