Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica

120[„LUCRAREA DIN CARE MAI JOS PUBLICĂM..."]Lucrarea din care mai jos publicăm o parte este veche în privirea timpului, scrisă fiind în anul 1839, în urmaînsărcinărei ce i se dedese d-lui Mihailic de Hodocin de a face cercetări geognostice în munţii Moldovei. Totuşi nu ştimca pân' acum să se fi utilizat sfaturile pe cari le dă autorul sau să se fi folosit cineva de descoperirele sale. Din acestpunct de vedere lucrarea are valoarea actualităţii, căci atât foloasele în perspectivă pe care le-ar prezenta lucrareaminelor, cât şi locurile în care autorul au descoperit straturi de metal nu sunt azi mai mult cunoscute decât la 1839.Afară de aceea scrierea mai e vrednică de însemnat prin împrejurarea că e desigur una din cele dintâi scrieri româneşticuprinzând vederi de economie politică într-o vreme în care nimeni nici visa la asemenea lucruri. Despre limbă nu maivorbim. Ea este mai bună decât limba tuturor jurnalelor politice din ziua de astăzi.[25 iunie 1876]RĂZBOIUL ORIENTAL [„ŞTIRILE ADUSE..."]Ştirile aduse de ziarele din Viena sunt cu mult mai clare decât cele aduse de ziarele noastre, şi stau în legăturălămurită. De aceea, spre a da înţeles telegramelor din n-rul trecut, adaogem următoarele: La o telegramă a înaltei Porţi,prin care se lăuda rezerva prinţului Nicolae de Montenegru, aceasta a răspuns abia după opt zile, adică la 20 iunie (2iulie), mulţămind Porţei că recunoaşte ţinuta sa leală dar declarând că blocarea Muntenegrului de trupe turceşti îl sileştesă ieie armele împrotiva Porţii, prin urmare războiul a fost declarat. Scena mişcătoare a plecării la război a fost descrisăîn n-rul trecut şi s-au spus că armia a plecat spre Podgoriţa. La acest punct a avut loc în 21 iunie (3 iulie) cea dentâiciocnire, unde montenegrinii se zice c-au fost respinşi. Ei au fost în număr de 80 00 sub comanda lui Plamenaţ. Luptaau durat cinci ore şi au fost mai înverşunată lângă Fundina *. Montenegrinii retrăgându - se să fi lăsat 1 400 morţi şirăniţi.Lupta între sârbi şi turci au început, după cum presupuneam, la trei puncte deodată: la Vidin, la Drina în punctulBielina şi în dreptul lagărului de la Niş, la Babina Glava.La Vidin, trupele sârbeşti , trecând peste frontiere, au fost respinse de Osman Paşa, care au şi intrat în Serbia şiau luat toate poziţiile întărite, tăbărând acuma lângă Zaiţar. Sârbii ar fi pierdut la aceste ciocniri 2 000 de oameni.Această luptă au fost asemenea crâncenă . Se zice că turcii cu câştigat poziţii atât de bune încât stăpânescdefileul, care formează linia de unire al corpului acestuia de pe râul Timok cu corpul lui Cernaieff de pe Morava.Aceste pierderi au produs un efect foarte rău în Belgrad.În 20 iunie (2 iulie) la 4 ore dimineaţa trupele sârbeşti au trecut frontierele la Suppovaţ pe Morava. Trupa luiMiliutin Ioanovici au ocupat Seceniţa şi Daduliţ, trupa lui Gheorghievici a luat Topolniţa, în fine generalul Cernaief aluat cu asalt după o luptă crâncenă de trei ore lagărul întărit al turcilor de la Babina Glava. La aceasta din urmă luptăsârbii au avut 800 de morţi şi 1 800 răniţi, turcii 3 000 morţi şi răniţi, prin urmare pierderile în oameni sunt aproapeegale. Dar consecuenţele acestei victorii sunt însemnate. Lagărul întărit de la Niş, cea mai însemnată poziţie a turcilorîmprotiva sârbilor , e blocat şi se bombărdează întruna.În fine a treia ciocnire s-au iscat din trecerea corpului lui Rauko Alimpici peste Drina. O luptă de focuri măruntes-au început lângă Bielina (4 1/2 mile de la frontiera austriacă), luptă care-a durat 10 ore neîntrerupt. Sârbii erau înnumăr de 12 000, turcii 20 000. După ce Alimpici luase până şi valurile oraşului Bielina, se vede că în urmă a fost silita se retrage. De pe marginea slavono - sîrbă a Austriei au privit oameni cu telescopul la această luptă. Amândouă părţiles-au luptat cu desperare, pierderile din amândouă părţile sunt foarte însemnate. Lupta s-a sfârşit prin retragerea îndeplină regulă a corpului lui Alimpici peste Drina.După ştirile ce le-am adus în n-rul de vineri (18 iunie) se putea uşor şti care corp sîrbesc va învinge, care va fifost învins. De aceea nu e de mirare dacă şi corpul lui Rauko Alimpici va fi fost respins. Dar, în punctul principal almişcărilor, sârbii au repurtat pân' acuma o victorie plină de urmări fertile.Pân' - acuma însă ştirile aduse de telegraf sunt atât de contrazicătoare şi poartă aşa de mult pecetea originei lor,încât e greu de-a constata adevărul. Turcii de ex. spun că Alimpici a fost respins de 1 1/2 batalion de otomani — unu şiunu se vede, când a fost în stare să bată un corp. În genere e admirabilă naivitatea telegramelor turceşti.Poarta au îndreptat cătră puteri o circulară prin care declară că va respecta integritatea Serbiei, dar îl priveşte peprinţul Milan de rebel.În Londra contele Russel, aducând aminte de tractatul din 6 iulie 1872, încheiat între Anglia, Rusia şi Franţapentru statornicirea neatârnărei Greciei, propune încheierea unui tractat analog pentru păzirea autonomiei Serbiei.În 24 iunie (6 iulie) au părăsit Constantinopolul agentul sîrbesc Magazinovici şi 600 de montenegreni carilocuiau în acel oraş.[27 iunie 1876]AUSTRO-UNGARIA[„ÎN 26 IUNIE (8 IULIE) A AVUT LOC..."]În 26 iunie (8 iulie) a avut loc întâlnirea împăratului Austriei cu împăratul Rusiei la Reichstadt, lângă