Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica

115cumcă va apărea de două ori. Spre caracterizare, următoarele din apelul cătră cetăţeni: „Câţiva juni, modeşti poateprin cunoştinţă, dar forţi prin tăria principiului şi caracterului care-i uneşte, asociându - se într-un comitet, şi-au propusideea de a redacta un ziar stabil şi cu totul independent". Deşi aceşti juni sunt modeşti poate prin cunoştinţe, totuşi,,înmulţirea ziarelor este un pas mai răpede spre lumină, o piatră mai mult ce se adaogă la temelia edificiului social".Poate ! Mai ştii? Dar umilita noastră părere este că ar fi fost mai bine ca mai întâi să se dezmodestifice cunoştinţelerespectabililor câţiva juni, căci ceea ce ne desperează nu sunt pe atâta bătrânii pe cât tinerimea noastră.[18 iunie 1876]SERBIA [„LIPSA UNUI BIUROU TELEGRAFIC..."]Lipsa unui biurou telegrafic de corespondenţă şi greutatea cu care ziarele noastre îşi procură noutăţile dinstrăinătate ne face ca mai întotdeauna să înregistrăm ştiri publicate cu două, trei zile înainte în jurnalistica vieneză. Întradevărromânii învecinaţi cu Serbia, având comunicaţie telegrafică cu această ţară, primesc totuşi ştirile ce o privesc dinPesta şi din Viena. Ce se va fi întâmplând în momentul de faţă în Serbia ni este deci necunoscut şi, crainici întârzieţi amişcărilor din Orient, jurnalele româneşti trebuie să se mulţămească cu ştiri relativ vechi şi răsuflate de trei, patru zile.O telegramă din Paris cu data de 27 iunie vesteşte că, cu toate subsidiile ruseşti şi cu tot succesul ce se zice c-arfi avut împrumutul silit, guvernul sîrbesc caută sub auspiciile d-lui Schuwaloff să împrumute în Londra un milion delivre sterline. La 26 c. agentul sîrbesc a avut o conferenţă cu doi* bancheri. Întrebat fiind asupra prospectivelorîntreprinderei în contra turcilor, agentul a răspuns că toate-s gata pentru u ca în termin de o lună să se cureţe de turcitoate provinciile din nordul Balcanului. După aceea s-ar constitui o confederaţie bulgaro - sîrbo - montenegrină subprotectoratul ţarului. Serbia au căpătat de la amici mijloace trebuitoare pentru campanie; numai bani îi trebuiesc.Conflicte cu Austria sunt cu putinţă, dar sârbii sunt pregătiţi şi-n această privire. În fine o telegramă din Belgrad subdata de 28 iunie vesteşte că principele păstrează comanda supremă asupra întregei armate, având cuartierul său generalla Cupelja lângă Morava. Pentru o eventuală retragere, sunt destinate punctele întărite Ruzady* şi Deligrad. De-a lungulmalului sîrbesc al Dunărei s-au săpat şanţuri întărite prin artilerie suficientă. S-au dat ordin ca rezerviştii de clasa a II-asă culeagă grabnic recolta de pe câmp . Princesa s-a pus în fruntea femeilor din Belgrad cari 'şi vor pune serviciile lor ladispoziţia ambulanţelor şi a spitalelor. Corpul medical consistă din 110 medici militari şi 200 civili, dintre cari 70 suntmedicinişti de origine slavă din Austria, mai cu samă cehi. — În Pesta se fac cumpărături pe faţă pentru guvernulsîrbesc. Agenţii dispun de bani îndestui.[20 iunie 1876]AUSTRO-UNGARIA [„MĂSURI JUDECĂTOREŞTI..."]Măsuri judecătoreşti, administrative şi militare se iau pentru a preveni turburări eventuale în părţile de sud aleUngariei. Mareşalul - locotenent de Scudier şi comandantul ţărei, Edelsheim-Gyulai au dat ordinele necesareautorităţilor militare. S-au hotărâtca provinciile slave din sudul Ungariei să fie ocupate de armata regulară şi nu de honvezi. Ziarulunguresc Kelet-Nepe vesteşte cumcă Rusia ar fi concentrat repede trupe în dreptul Bolgradului dinRomânia şi că guvernul acestei ţări ar fi oarecum îngrijit de aceasta. Noi nu ştim nimic.[20 iunie 1876]FRIEDERICH DIEZDeşi cam târziu , totuşi ne îndeplinim datoria de a înştiinţa pe cetitorii noştri despre moartea renumitului filologal limbilor romanice, Friedrich Christian Diez. Născut la Giessen la 15 mart 1794, şi-au făcut studiile sale de literatură