Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica
Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica
114interesele monarhiei.Altfel şi în privirea României Austro-Ungaria pare a lua măsuri de precauţiune — cel puţin ziarele din Ardealvestesc că o comisie specială va inspecta în decursul lunei iulie obiectele de fortificaţie, iar mai cu samă trecătorilemunţilor Carpaţi dintre România şi Transilvania, şi va hotărâ cari din aceste trecători ar fi cu cale să se fortifice. N-aibăfrică! Vavilonienii au alte treburi.[18 iunie 1876]SERBIA [„DESPRE POZIŢIA STRATEGICĂ..."]Despre poziţia strategică a oştirilor sârbeşti se vestesc următoarele. Ele sunt împărţite în trei divizii. Cea dentâi ,divizia Ciacika se compune din brigadele Studniţ, Ciacik şi Uziz şi dintr-un corp de voluntari sub arhimandritul Duşici.Tăria acelei divizii, comandată de generalul Zach, e de 22 000 oameni, ea este aşezată la frontaria de sud-vest. Corp dearmată şi mai tare este cel ce stă lângă râul Drina şi e comandat de Rauko Alimpici. Consistă din două divizii de câtetrei brigade. Efectivulacestui corp (fără rezervă şi voluntari) e de 26 000 oameni, cu voluntari de 30 000. Acolo sunt şi 50 de pontoane. În faţaacestui corp se pregătesc şi turcii şi se adună acolo în mare număr. Zwornicul-mare, Zwornicul-mic şi Sokar au primitgarnizoane tari. În Zwornicul-mic sunt 3 000 sedifi, în cel mare 11 000. Dar punctul de gravitaţie a operaţiunilorsârbeşti este în valea Moravei. De la mersul întâmplărilor în acest punct vor atârna toate. Alexinaţ e cartierul general alarmiei de sud, pe care o comandează generalul rusesc Cernaieff. Această armie consistă din mica oştire permanentă şidin clasa I-a a miliţienilor. Tăria ei e de la 45 Pân' la 50 de mii de oameni. Avangardele ei sunt postate pe liniilefruntarielor. Oştirea turcească dimprotiva acestui corp se razimă pe lagărul fortificat de la Niş.După ştiri telegrafice din 27 iunie st.n., astăzi în 18/30 principele Milan ar fi trebuit să plece la armie, după ce vafi publicat un manifest de război; iar mâni , în 1 iulie avea să se proclame Serbia întreagă în stare de asediu.[18 iunie 1876]SERBIA [„ÎN NUMĂRUL TRECUT..."]În numărul trecut am arătat că ziarul oficios al ministeriului unguresc, desigur bine informat, crede că războiulîntre Serbia şi Turcia e inevitabil. După Coresp. politică s-ar fi luat toate dispoziţiile ca oştirea sârbească să poată intrala 27 iunie în poziţie strategică. Dacă se va face ruptură cu Poarta — foarte probabil, dar nu inevitabil — acţiuneamilitară va începe abia în întâile zile ale lui iulie . Principele Milan va pleca din capitală la armată, dând o proclamaţieecuivalentă c-un manifest de război. Misiunea ce se dedese lui Kristici pentru curtea din Constantinopole, pusă deja înexecutare, au fost suprimată. Toate aceste ştiri Cor. pol. le - aduce sub data de 24 iunie; iar astăzi avem în 30. La noicirculează zgomotul — pân - acuma neadeverit — că Serbia ar fi şi declarat război Turciei. Deşi Cor. pol. este un ziarslavofil, totuşi ştirile ce le aduce nu sunt lipsite de fundament. Va să zică înainte de 3 zile armata sârbească s-au dispusa începe şi poate că de acum peste trei zile vom auzi cele Întâi veşti de război de preste Dunăre. Dar Vavilonul ce vaface? Exerciţii stilistice. Greco - bulgarii din Vavilon vor mai aprinde câte trei masalele (jurnalistice) în fiecare judeţ,vor pune Mexicul şi Indostanul la cale, vor da sfaturi lui Gorciacof şi lui Bismarck şi vor spune minciuni unii de alţii —până ce Prutul se va revărsa în urma ploilor. Atunci, care cum va scrie, acolo i va îngheţa mucul condeiului. Ştiut este:satul arde baba ...[18 iunie 1876]ZIAR NOU [„CA TOATE CELELALTE..."]Ca toate celelalte — politic, literar, comercial şi agricol — este şi cel nou, apărut sub numele ,,Craiova".Politica, literatura, comerciul şi agricultura sa apar deocamdată numai o dată pe săptămână , dar ni se promite fericirea
115cumcă va apărea de două ori. Spre caracterizare, următoarele din apelul cătră cetăţeni: „Câţiva juni, modeşti poateprin cunoştinţă, dar forţi prin tăria principiului şi caracterului care-i uneşte, asociându - se într-un comitet, şi-au propusideea de a redacta un ziar stabil şi cu totul independent". Deşi aceşti juni sunt modeşti poate prin cunoştinţe, totuşi,,înmulţirea ziarelor este un pas mai răpede spre lumină, o piatră mai mult ce se adaogă la temelia edificiului social".Poate ! Mai ştii? Dar umilita noastră părere este că ar fi fost mai bine ca mai întâi să se dezmodestifice cunoştinţelerespectabililor câţiva juni, căci ceea ce ne desperează nu sunt pe atâta bătrânii pe cât tinerimea noastră.[18 iunie 1876]SERBIA [„LIPSA UNUI BIUROU TELEGRAFIC..."]Lipsa unui biurou telegrafic de corespondenţă şi greutatea cu care ziarele noastre îşi procură noutăţile dinstrăinătate ne face ca mai întotdeauna să înregistrăm ştiri publicate cu două, trei zile înainte în jurnalistica vieneză. Întradevărromânii învecinaţi cu Serbia, având comunicaţie telegrafică cu această ţară, primesc totuşi ştirile ce o privesc dinPesta şi din Viena. Ce se va fi întâmplând în momentul de faţă în Serbia ni este deci necunoscut şi, crainici întârzieţi amişcărilor din Orient, jurnalele româneşti trebuie să se mulţămească cu ştiri relativ vechi şi răsuflate de trei, patru zile.O telegramă din Paris cu data de 27 iunie vesteşte că, cu toate subsidiile ruseşti şi cu tot succesul ce se zice c-arfi avut împrumutul silit, guvernul sîrbesc caută sub auspiciile d-lui Schuwaloff să împrumute în Londra un milion delivre sterline. La 26 c. agentul sîrbesc a avut o conferenţă cu doi* bancheri. Întrebat fiind asupra prospectivelorîntreprinderei în contra turcilor, agentul a răspuns că toate-s gata pentru u ca în termin de o lună să se cureţe de turcitoate provinciile din nordul Balcanului. După aceea s-ar constitui o confederaţie bulgaro - sîrbo - montenegrină subprotectoratul ţarului. Serbia au căpătat de la amici mijloace trebuitoare pentru campanie; numai bani îi trebuiesc.Conflicte cu Austria sunt cu putinţă, dar sârbii sunt pregătiţi şi-n această privire. În fine o telegramă din Belgrad subdata de 28 iunie vesteşte că principele păstrează comanda supremă asupra întregei armate, având cuartierul său generalla Cupelja lângă Morava. Pentru o eventuală retragere, sunt destinate punctele întărite Ruzady* şi Deligrad. De-a lungulmalului sîrbesc al Dunărei s-au săpat şanţuri întărite prin artilerie suficientă. S-au dat ordin ca rezerviştii de clasa a II-asă culeagă grabnic recolta de pe câmp . Princesa s-a pus în fruntea femeilor din Belgrad cari 'şi vor pune serviciile lor ladispoziţia ambulanţelor şi a spitalelor. Corpul medical consistă din 110 medici militari şi 200 civili, dintre cari 70 suntmedicinişti de origine slavă din Austria, mai cu samă cehi. — În Pesta se fac cumpărături pe faţă pentru guvernulsîrbesc. Agenţii dispun de bani îndestui.[20 iunie 1876]AUSTRO-UNGARIA [„MĂSURI JUDECĂTOREŞTI..."]Măsuri judecătoreşti, administrative şi militare se iau pentru a preveni turburări eventuale în părţile de sud aleUngariei. Mareşalul - locotenent de Scudier şi comandantul ţărei, Edelsheim-Gyulai au dat ordinele necesareautorităţilor militare. S-au hotărâtca provinciile slave din sudul Ungariei să fie ocupate de armata regulară şi nu de honvezi. Ziarulunguresc Kelet-Nepe vesteşte cumcă Rusia ar fi concentrat repede trupe în dreptul Bolgradului dinRomânia şi că guvernul acestei ţări ar fi oarecum îngrijit de aceasta. Noi nu ştim nimic.[20 iunie 1876]FRIEDERICH DIEZDeşi cam târziu , totuşi ne îndeplinim datoria de a înştiinţa pe cetitorii noştri despre moartea renumitului filologal limbilor romanice, Friedrich Christian Diez. Născut la Giessen la 15 mart 1794, şi-au făcut studiile sale de literatură
- Page 64 and 65: 64Vezi descrierea ediţiei în Oper
- Page 66 and 67: 66[„Şi-au pierdut sărita..."],
- Page 68 and 69: 68pe care le dă editorul în ediţ
- Page 70 and 71: 70franţuzeşte ..."], Revista teat
- Page 72 and 73: 72educaţie, limbă. În Note se co
- Page 74 and 75: 74cutezat-o) merită de la mai mult
- Page 76 and 77: 76Pentru că e vorba de-o persoană
- Page 78 and 79: 78mi va răspunde unul încrezut î
- Page 80 and 81: 80Dar mi va replica cineva cumcă p
- Page 82 and 83: 82Un altul ni spune cumcă am face
- Page 84 and 85: 84otate pretensiunile noastre comun
- Page 86 and 87: 86pentru scopuri de o altă natură
- Page 88 and 89: 88prin semnătura Domnitorului pre
- Page 90 and 91: 90Însă unul din cele mai mari def
- Page 92 and 93: 92De ce unda tot curge şi iarba de
- Page 94 and 95: 94Ş-apoi mâni om fi cuminte.Prân
- Page 96 and 97: 96Cu tată-tău de 'mpreună de hur
- Page 98 and 99: 98colorată, de sticlă sau de lut
- Page 100 and 101: 100insurecţiei, chiar în poziţii
- Page 102 and 103: 102Recomandăm această carte cu to
- Page 104 and 105: 104Corpul cel mai tare va trece pes
- Page 106 and 107: 106Paul Ditia este un rol dificil,
- Page 108 and 109: 108Bocche di Cattaro.IV) Regatul Ro
- Page 110 and 111: 110SERBIA [„LA ÎNTREBĂRILE POR
- Page 112 and 113: 112de atacuri care i-ar veni de din
- Page 116 and 117: 116clasică în oraşul său natal.
- Page 118 and 119: 118C-un cuvânt , toate lucrările
- Page 120 and 121: 120[„LUCRAREA DIN CARE MAI JOS PU
- Page 122 and 123: 122al Sf. Mitropolii din Blaş, G.
- Page 124 and 125: 124întăriturilor de la Babina-Gla
- Page 126 and 127: 126aceasta din limba românească,
- Page 128 and 129: 128Turcia.Ca situaţie geografică,
- Page 130 and 131: 130cutremur mulţimea vitează a ur
- Page 132 and 133: 132(bazată adică pe liberul schim
- Page 134 and 135: 134Prin împrejurarea că a trecut
- Page 136 and 137: 136Din Constantinopole să depeşaz
- Page 138 and 139: 138Austria prin susţinerea dreptur
- Page 140 and 141: 140stabilităţii. În 33 de ani el
- Page 142 and 143: 142Tot în această vreme se exterm
- Page 144 and 145: 144foarte multe puşti; iar corpul
- Page 146 and 147: 146[4 august 1876]TURCIA [„TURCIA
- Page 148 and 149: 148[6 august 1876]PENSIONATUL FAJAR
- Page 150 and 151: 150tractat de comerţ între admini
- Page 152 and 153: 152Cînd am aflat că d-nii Luchian
- Page 154 and 155: 154întâmpinarea oaspeţilor la Gr
- Page 156 and 157: 156O greşală gramaticală de care
- Page 158 and 159: 158NERESPECTAREA REGULAMENTULUINoi
- Page 160 and 161: 160Veţi proclama în public avenir
- Page 162 and 163: 162Dr. Hermann Rohling care, după
114interesele monarhiei.Altfel şi în privirea României Austro-Ungaria pare a lua măsuri de precauţiune — cel puţin ziarele din Ardealvestesc că o comisie specială va inspecta în decursul lunei iulie obiectele de fortificaţie, iar mai cu samă trecătorilemunţilor Carpaţi dintre România şi Transilvania, şi va hotărâ cari din aceste trecători ar fi cu cale să se fortifice. N-aibăfrică! Vavilonienii au alte treburi.[18 iunie 1876]SERBIA [„DESPRE POZIŢIA STRATEGICĂ..."]Despre poziţia strategică a oştirilor sârbeşti se vestesc următoarele. Ele sunt împărţite în trei divizii. Cea dentâi ,divizia Ciacika se compune din brigadele Studniţ, Ciacik şi Uziz şi dintr-un corp de <strong>vol</strong>untari sub arhimandritul Duşici.Tăria acelei divizii, comandată de generalul Zach, e de 22 000 oameni, ea este aşezată la frontaria de sud-vest. Corp dearmată şi mai tare este cel ce stă lângă râul Drina şi e comandat de Rauko Alimpici. Consistă din două divizii de câtetrei brigade. Efectivulacestui corp (fără rezervă şi <strong>vol</strong>untari) e de 26 000 oameni, cu <strong>vol</strong>untari de 30 000. Acolo sunt şi 50 de pontoane. În faţaacestui corp se pregătesc şi turcii şi se adună acolo în mare număr. Zwornicul-mare, Zwornicul-mic şi Sokar au primitgarnizoane tari. În Zwornicul-mic sunt 3 000 sedifi, în cel mare 11 000. Dar punctul de gravitaţie a operaţiunilorsârbeşti este în valea Moravei. De la mersul întâmplărilor în acest punct vor atârna toate. Alexinaţ e cartierul general alarmiei de sud, pe care o comandează generalul rusesc Cernaieff. Această armie consistă din mica oştire permanentă şidin clasa I-a a miliţienilor. Tăria ei e de la 45 Pân' la 50 de mii de oameni. Avangardele ei sunt postate pe liniilefruntarielor. Oştirea turcească dimprotiva acestui corp se razimă pe lagărul fortificat de la Niş.După ştiri telegrafice din 27 iunie st.n., astăzi în 18/30 principele Milan ar fi trebuit să plece la armie, după ce vafi publicat un manifest de război; iar mâni , în 1 iulie avea să se proclame Serbia întreagă în stare de asediu.[18 iunie 1876]SERBIA [„ÎN NUMĂRUL TRECUT..."]În numărul trecut am arătat că ziarul oficios al ministeriului unguresc, desigur bine informat, crede că războiulîntre Serbia şi Turcia e inevitabil. După Coresp. politică s-ar fi luat toate dispoziţiile ca oştirea sârbească să poată intrala 27 iunie în poziţie strategică. Dacă se va face ruptură cu Poarta — foarte probabil, dar nu inevitabil — acţiuneamilitară va începe abia în întâile zile ale lui iulie . Principele Milan va pleca din capitală la armată, dând o proclamaţieecuivalentă c-un manifest de război. Misiunea ce se dedese lui Kristici pentru curtea din Constantinopole, pusă deja înexecutare, au fost suprimată. Toate aceste ştiri Cor. pol. le - aduce sub data de 24 iunie; iar astăzi avem în 30. La noicirculează zgomotul — pân - acuma neadeverit — că Serbia ar fi şi declarat război Turciei. Deşi Cor. pol. este un ziarslavofil, totuşi ştirile ce le aduce nu sunt lipsite de fundament. Va să zică înainte de 3 zile armata sârbească s-au dispusa începe şi poate că de acum peste trei zile vom auzi cele Întâi veşti de război de preste Dunăre. Dar Vavilonul ce vaface? Exerciţii stilistice. Greco - bulgarii din Vavilon vor mai aprinde câte trei masalele (jurnalistice) în fiecare judeţ,vor pune Mexicul şi Indostanul la cale, vor da sfaturi lui Gorciacof şi lui Bismarck şi vor spune minciuni unii de alţii —până ce Prutul se va revărsa în urma ploilor. Atunci, care cum va scrie, acolo i va îngheţa mucul condeiului. Ştiut este:satul arde baba ...[18 iunie 1876]ZIAR NOU [„CA TOATE CELELALTE..."]Ca toate celelalte — politic, literar, comercial şi agricol — este şi cel nou, apărut sub numele ,,Craiova".Politica, literatura, comerciul şi agricultura sa apar deocamdată numai o dată pe săptămână , dar ni se promite fericirea