Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica

113Vă răcomand a cugeta bine că aceia care m-au pus în această situaţiune sunt soldaţii pe care i-am armat cu mâna mea proprie. Şifiindcă eu am arătat întotdeauna o calitate, aceea de a ajuta pe cei oprimaţi de umanitate, vă rog să, mă scăpaţi de locul strâmt şisupărător în care mă aflu, destinându-mi o reşedinţă. mai cuviincioasă. Vă felicit pentru faptul că coroana a trecut în familia lui Abdul-Medjid Khan.Abdul-Aziz.Poarta a primit notificarea oficială că în curând d. Kristici va sosi la Constantinopoli, spre a felicita pe sultan înnumele prinţului Serbiei. Ziarul „Phare du Bosphor[e]" anunţă formarea a două corpuri de oştire şi anume unul laBeikos de 80 000 oameni, celalt la Smyrna de 60 000 oameni.[13 iunie 1876]TESTAMENTUL LUI IOAN OTETELIŞANUOtetelişenii sunt cunoscuţi ca patrioţi ai Ţărei Româneşti şi de-aceea nu ne prinde mirarea de-a vedea la cefrumoase scopuri au destinat acest boier bătrân averea sa. Încă pe la anul 1830 vedem figurând un Otetelişanu înSocietatea filarmonică, vedem cum începătorul teatru românesc tipăreşte repertoriul său, nepretenţios şi cu toate acesteaales, dintr-un fond al căminarului Otetelişanu. Uzufructul averei răposatului Ioan Otetelişanu, reprezentând o rentă de150 până la 200 de mii de lei noi, rămâne după testament la dispoziţia soţiei sale. Iar după moartea acesteia, avereaaceasta va forma un fond pentru crearea unui institut de fete cărora — zice testamentul — li se va da învăţătura şicreşterea ce se cuvine unor mame de familie fără pretenţii şi fără lux. Escedentul eventual al averei se va capitaliza şiva constitui pentru elevele acelui institut un fond de zestri, cari însă nu vor putea fi nici mai mari nici mai mici decât dedouă sute de galbeni.D-nii Ioan Cîmpineanu şi Ioan Calinder sunt numiţi prin testament administratorii bunurilor lui Otetelişanu. Eivor avea a stabili programul de studii al institutului, repartiţia veniturilor, constituirea zestrilor. Vor putea să delege dinparte - li persoane care să, perpetueze dreptul de administraţie şi să mănţie unitatea de direcţie a fondaţiuneiOtetelişanului. În acest bărbat recunoaştem generaţia trecută a Ţărei Româneşti; binevoitoarea, patriotica generaţie careforma floarea Ţărei Româneşti înainte de 1848. De la anul acesta începând , românii au pierdut simţul istoric. Cuvintenouă fără cuprins, oameni noi fără trecut şi fără valoare, o limbă păsărească în locul vrednicei limbe a strămoşilor,instituţii nepotrivite cu trebuinţele modeste ale ţăranului dunărean au înăbuşit frumoasele şi spornicele începuturi aleunei literaturi într-adevăr româneşti, ale unui naţionalism nu de fraze banale, ci d-un cuprins real, Nu-i minune dacă înmij-locul unei dezvoltări care, cu suflarea sa nelegiuită, au rupt fir cu fir toate tradiţiile istorice, au risipit piatră cu piatrăvechea comoară a averei sufleteşti şi materiale a poporului românesc, oamenii mai vechi s-au dat uitării, încât abia semai auzea de ei, şi că vin a reîmprospăta numele lor în memoria unor urmaşi nedemni prin tristul şi ultimul act de iubirecătre neamul lor, prin testament. Fie-i ţărâna uşoară şi amintirea neuitată.[16 iunie 1876]AUSTRO-UNGARIA[„ÎN URMA ŞTIRILOR ALARMANTE..."]În urma ştirilor alarmante din Belgrad, slavii din sudul Ungariei (graniţele militare) sunt foarte agitaţi. Dingraniţa militară croată se vesteşte că la Plasko 400 de insurgenţi herţegovineni, stârniţi prin preoţi, s-au hotărît a mergeîn luptă pentru sfânta cauză. La fruntarie aveau să primească din partea unui comitet secret arme; dar, fiindcă acestease confiscaseră, ei n-au cutezat a trece frontiera. Îmblând fără ţintă, o patrulă care-i întâlni i-au invitat să se supuie, iarei au împuşcat. Atunci patrula au răspuns asemenea cu focuri, de care doi herţegovineni au fost greu răniţi. În Plasko,vatra agitaţiunilor, sârbii au depărtat portretul împăratului Austriei din sala consiliului comunal şi au atârnat în locu-iicoana St. Lazăr. Deasupra turnului bisericei au înfipt o flamură cu inscripţia: Zivio Serbia. Mulţi lucrători de ladrumul de fier au trecut la insurgenţii din Herzegovina. Ziarele oficioase ungureşti susţin cumcă guvernul nu e de locsurprins de întâmplările de la Dunăre, ci le-a prevăzut pe toate şi au luat toate măsurile de precauţiune întrucât priveşte