12.07.2015 Views

Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica

Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica

Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica

SHOW MORE
SHOW LESS
  • No tags were found...

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

108Bocche di Cattaro.IV) Regatul României, cuprinzând România actuală.V) Regatul Greciei, consistând din Grecia actuală, partea de sud a Tessaliei şi insulele europene şi asiatice alearhipelului turcesc inclusiv Candia.Regatul Bulgariei va avea suveran pe un principe din casa imperială rusască şi va forma un stat de 6 1/4milioane locuitori. Regatul Albaniei va primi suveran pe un arhiduce din casa de Austria şi va forma un stat de 1 1/2locuitori. Regatul Serbiei se cuvine de drept principelui Nichita de Muntenegru, care astfel ar dispune de o populaţie depeste 3 milioane. În regatele României şi Greciei se mănţin suveranii actuali. Partea din Tracia esclusă din regatulBulgariei, adică Constantinopolul cu Bosforul şi Dardanelele, cu ţărmurii asiatici împreună, intră în posesiunea Rusiei.Constantinopolul devine centrul şi avangarda unei nouă confederaţiuni slave, la care pot lua parte şi regatele Românieişi Greciei, însă sub condiţia cu totul specială de a se supune unei conduceri militare şi diplomatice comune.Tot în privirea Cestiunei Orientului N. Fr. Pr. mai publică următoarea scrisoare:Schimbarea din Constantinopoli a pus în mare încurcătură diplomaţia puterilor de nord, mai ales însă pe ceaaustriacă şi pe cea rusească. Diplomaţia acestor puteri se văzu în faţa unui factor a cărui greutate şi putere fuseserăignorate şi ea recunoscu că nu numai nu are ţeluri cu perspectivă vastă, ci că n-are nici măcar bază pentru măsurimomentane; că ea, care-şi închipuia a dirije Europa, era însăşi împinsă şi stăpânită de întâmplarea oarbă. Urmareanemijlocită a acestei cunoştinţe a fost o pripire ciudată, o neregulată îmbulzire spre a se scutura de nesiguranţa penibilăa situaţiei. Reprezentanţii puterilor de nord se pusese cu furtunoasă grabă în relaţii oficioase cu noul regim de la Cornul- de - aur , fără, a ţine samă, nici măcar de formalităţile obicinuite. Când reprezentanţii puterilor continentale primirăcele Întâi ordine urgente ca să deie relaţii asupra intenţiilor noilor stăpânitori (în 1 iunie) ei erau mai toţi de acord,întrebauîn mod confidenţial ce intenţii are guvernul turcesc, spre a sonda dacă e consult de a aplica Porţii renumitele propuneri.Răspunsul Porţii nu prea era încurajator. Ea promise a-şi îndrepta starea ei şi că va da libertăţi tuturor supuşilor ei fărădeosebire de confesie. A uşura pe creştini fără a lăsa să participe la aceste avantagie şi stoarsa popula ţie musulmană arfi o nedreptate vădită şi greşală politică. Tot concursul moral pe care Europa l-ar da Turciei întru împlinire acestei grelemisiuni a guvernului său acesta îl va primi cu mulţămire. În orice caz însă trebuie timp. Guvernul turcesc nu vroieşte afi negligent, dar nici pripit. Acest limbagiu, plin de conştiinţă de sine, lăsa să ghicească că noua stăpânire are planuribine răzgândite şi voieşte să le urmărească. Dar nu fu aprobată de toţi reprezentanţii. Între diplomaţii de la Bosfor seformară două tabere. Una primea rezoluţia Porţii ş-o încuraja, cealaltă păstra o rece rezervă. Dar cu câtă pripă se lucradin toate părţile putem judeca din împrejurarea că la 1 iunie se 'ncepuse jocul de întrebări şi răspunsuri schiţat mai sus,iar la 8 iunie retragerea puterilor de nord era un fapt împlinit deja.Drept că, în vremea aceasta multe s-au întâmplat . Au fost un moment în care principele Gorciacoff au voit sărişte tot pe o carte. În 4 iunie el spunea unui diplomat că în decursul a opt zile se va fi întâmplat cea dentâi ciocnireîntre turci şi sârbi . Noul sultan era să nu fie recunoscut de către puterile de nord chiar dacă celelalte trei puteri mari l-ar fi recunoscut. Austria avea să ieie iarăşi o poziţie binevoitoare faţă cu insurgenţii, adică să nu-şi prea păzeascăgraniţele şi să, închidă portul de la Klek, pe când Muntenegrul şi Serbia aveau să înceapă campania. Nu mai era vorbădespre aşa numitele garanţii, ci sultanul ar fi trebuit să primească în mod solemn memorandul din Berlin, care admiteaintervenţia armată din partea puterilor. Gorciacoff voia să-şi pregătească o bază de drept pentru ceea ce voia săîntreprindă mai târziu . Deci Rusia ţinea la planurile ci încă şi atunci când toată lumea le credea căzute, şi Gorciacoff arfi stăruit asupra memorandului din Berlin dacă nu s-ar fi făcut grave objecţiuni din partea Austriei şi a Germanei. Ţariulîi spusese cancelariului său că Rusia i destul de tare pentru a putea ceda, că el doreşte pacea şi concordia. Cancelariulobservă că el va urma consiliile suveranului său, dar că Rusia trebuie să ţie pace de bunăvoie, că nu trebuie să, se lesesilită la pace, că trebuie să o mănţie memorandul din Berlin. — Când sultanul îl va fi acceptat, atunci autocratultuturor Rusielor poate să-şi manifesteze înaltele sale intenţii, să fie element şi îngăduitor.Gorciacoff ar fi paralizat poate dorinţa lui Alexandru de a face concesii dacă celelalte două împărăţii n-ar fi venitîn ajutorul ţarului împrotiva propriului său ministru. Din Viena şi Berlin i s-au făcut la Ems comunicate limpezi, cari nupomeneau cu nici un cuvânt despre amânarea alianţei, dar spuneau fără rezervă că în aceste două oraşe ar fi venitdeclaraţii peremptorii cumcă dacă dorinţele lui Gorciacoff s-ar împlini, pacea europeană nu se mai poate mănţinea.Acestea avură efect asupra ţariului, căci în 7 iunie el spune unui diplomat italian cuvinte care-l vor face pe Gorciacoffsă înceapă retragerea dacă nu voieşte să piardă încrederea suveranului său.Aşadar se poale spune lumei că alianţa între cele trei împărăţii stă, adică vegetează mai departe, şi acţiunea lor

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!