Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica
Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica
104Corpul cel mai tare va trece peste Drina. Grăbirea acţiunei i se atribuie Rusiei. Numai puţine zile ne mai despart derăzboi, zice numita foaie. O corespondenţă din Belgrad a ziarului Pesther Lloyd constată că oamenii de stat ai Serbieicred c-a sosit momentul cel mai propriu pentru începerea războiului. Corespondentul cunoaşte numai un singur mijlocde a-l preveni, acesta ar fi realizarea planului vechi al voievodului Mihail Obrenovici, adică cesiunea Bosniei cătreSerbia contra plăţii unui tribut oarecare. Atunci Serbia s-ar însărcina cu pacificarea.Ziarul Politische Cor[r]espondenz reproduce din foaia oficială a Serbiei o proclamaţie a consiliului municipaldin Belgrad. Acest act nu are nevoie de nici un comentariu.[26 mai 1876]FRANŢA [„O TELEGRAMĂ DIN BERLIN..."]O telegramă din Berlin a ziarului Times au produs nelinişte în publicul francez. Acea telegramă spune căguvernorul Dalmaţiei, baronul Rodici, ar fi fost însărcinat de principele Nikita de-a notifica guvernului său încheiereaunui tractat de alianţă ofensivă şi defensivă între Serbia, Muntenegru, România şi Grecia. Ministrul de esterne alRomâniei au dezminţit pe cale telegrafică această ştire întru cât ea se atinge de România şi declară că aceasta vacontinua de a sta în cele mai bune relaţii cu Poarta. Aceastăştire au bucurat cu atât mai mult cabinetele din, Londra şi din Paris, cu cât se crezuse că România nu va mai recunoaştesuzeranitatea sultanului Murad. Ministrul de interne au anunţat Consiliul de miniştri că împăratul Alexandru ar fi fostfoarte iritat de schimbările de la Constantinopole. — Camera au verificat alegerea prinţului Napoleon.[26 mai 1876]GERMANIA [„CAMERA DEPUTAŢILOR PRUSIEI..."]Camera deputaţilor Prusiei luase oarecare hotărâri liberale cu ocazia votărei legei organice a comunelor urbane.Prin aceste hotărâri se mărginea mai cu samă dreptul guvernului de a confirma primarii. La a treia citire a legei n-aurămas însă mai nimic din acele hotărâri , căci ministrul de interne au declarat de-a dreptul că ele sunt inadmisibile. Prinaceastă declarare liberalii - naţionali au văzut periclitată legea însăşi şi au retras propunerile de modificaţie câte lefăcuse, mai ales cea pomenită sus. La votul final proiectul s-a primit în mare parte astfel după cum îl redactase comisia.Schimbările din Constantinopole au făcut impresie bună asupra publicului.[26 mai 1876][„MINISTERIUL INSTRUCŢIUNEI PUBLICE DIN UNGARIA..."]Ministeriul instrucţiunei publice din Ungaria prin ord. no. 7576 adresat inspectorului şcolar din Buda-Pestadispune că, pe terenul cărţilor didactice existând concurenţă liberă, se poate folosi orişice carte scolastică, numai să nufie în contrazicere cu legile statului. Drept care o aprobare specială nici nu mai este de nevoie. Această dispoziţie,înlătură şi urmele monopolului de cărţi care exista până acuma în Ungaria. Aviz tuturor autorilor buni din România.[26 mai 1876]UN ZIAR NOUUn ziar nou au apărut cu numele „Bacăul". E de prisos a spune locul unde a apărut. Oricine poate să-l găsească.[26 mai 1876]
105[„AU IEŞIT DE SUB TIPARI «DAREA DE SAMĂ»..."]Au ieşit de sub tipari ,,Darea de samă a direcţiei generale a poştelor şi telegrafelor pe anii 1874 — 1875". Poatecă în această ramură a administraţiei România au ajuns statele vecine, căci într-adevăr mare deosebire între poştanoastră de astăzi şi olăcarii de căi şchiopi cari reprezentau la noi comunicaţia înainte de 25 de ani.[26 mai 1876]SERBIA [„ZIARUL MAGHIAR..."]Ziarul maghiar Nemzeti Hirlap află din Belgrad că corpul de oştire de la Drina se ocupă de vreo câteva zile cuclădirea mai multor pontoane. Guvernul îşi va schimba reşedinţa din Belgrad la Kraguievaţ. Între Panciova şi Semlin s-a ordonat întărirea cordonului austriac. Consulul austriac şi cel german au protestat în contra moratoriului sîrbesc. Dinaceastă cauză principele Wreda, consul austriac la Belgrad, ar fi plecat deja la Pesta, spre a lua informaţiuni orale.[28 mai 1876]FLORI STILISTICE DIN ZIARELE ROMÂNEŞTICOMENTARII LA OPUL MANUSCRIS INTITULAT GEOGRAPHIA MARIUM PERITIONISLa redacţia Românului se află, un manuscript, de un autor necunoscut, care tratează mai pre larg despre mări şiţărmuri necunoscute încă. Taina cu care redacţia cearcă a învălui descoperirile, făcute desigur de unul din colaboratoriisăi, răsuflă totuşi din când în când prin articolele numitei foi, încât se vede că membrii biuroului de redacţie se adapădin acest manuscris plin de descoperiri nouă. Aşa de ex. d. C. Arion, despre care lumea credea că-i la Văcăreşti, e mortde mult — el s-au înecat. Au fost îmbrâncit în oceanul celei mai triste pieiri. Din această notiţă a Românului istoriacritică a viitorului va deduce: încă în anul 1876 esista, după relaţii acreditate din acea vreme, trei mări numite ale pieiriişi anume mare tristis, mare tristioris şi mare tristissimae peritionis. Ţărmurii acestora par a fi fost refugiul depredilecţie al casierilor celor doritori de răcoare şi singurătate; dar vai! periculos refugiu, căci locuitorii ţărmuriloraveau obiceiul de a pune mâna pe ei şi a-i arunca în cea din urmă din aceste trei mări, în oceanus tristissimae peritionis.Învăţatul chinezesc d. Iang-Keh-Tiang s-au arătat atât de interesat de articolul de fond din no. 5 al SalvăreiPiteştilor încât doreşte a intra în corespondenţă cu redactorii acelui ziar. Iată ce spune acel articol:Dacă omenirea în genere de secole nu face alt decât a continua o luptă infinită, aceasta nu e decât numai ca săatingă un scop oarecare celor mai mulţi necunoscut. Acest scop este cel mai sublim, pentru că el este fericirea şiperfecţiunea omului, unicile condiţiuni cari-l pot apropia de creatorul său.Iang-Keh-Tiang a tresărit de bucurie la citirea acestor cuvinte şi au esclamat: iată un om. Apocaliptica claritateal acelui articol, stilul cel corect şi uşor al iluminatului necunoscut l-au făcut pe învăţatul chinezesc să creadă că acestromân este o nouă întrupare a lui Budha. Se aude chiar că mai mulţi budhaişti din Honolulu au hotărît să facă ocălătorie până la Piteşti, ca să afle în sfârşit acel scop oarecare, celor mai mulţi necunoscut şi pe care redactorulSalvărei îl cunoaşte atât de bine.Tot în ziarul Salvarea se află o dare de samă asupra unei reprezentaţii teatrale. Iată câteva floricele stilistice alescriitoriului piteştean.Durerea ce încearcă o mumă despărţindu - se de fructul ei nu putea să fie mai bine reprezentată.Publicul bucureştean şi iaşan au încoronat totdeauna pe acest artist cu laurii aplaudelor.
- Page 54 and 55: 54îndeplinit, reprezintă exigenţ
- Page 56 and 57: 5671 FED ,,Federaţiunea", Pesta, 1
- Page 58 and 59: 58„Archives israelites", 1876 „
- Page 60 and 61: 60Cuprinde: [,,Schema cursului natu
- Page 62 and 63: 62Calendar pe anul 1878, [,,Bukovin
- Page 64 and 65: 64Vezi descrierea ediţiei în Oper
- Page 66 and 67: 66[„Şi-au pierdut sărita..."],
- Page 68 and 69: 68pe care le dă editorul în ediţ
- Page 70 and 71: 70franţuzeşte ..."], Revista teat
- Page 72 and 73: 72educaţie, limbă. În Note se co
- Page 74 and 75: 74cutezat-o) merită de la mai mult
- Page 76 and 77: 76Pentru că e vorba de-o persoană
- Page 78 and 79: 78mi va răspunde unul încrezut î
- Page 80 and 81: 80Dar mi va replica cineva cumcă p
- Page 82 and 83: 82Un altul ni spune cumcă am face
- Page 84 and 85: 84otate pretensiunile noastre comun
- Page 86 and 87: 86pentru scopuri de o altă natură
- Page 88 and 89: 88prin semnătura Domnitorului pre
- Page 90 and 91: 90Însă unul din cele mai mari def
- Page 92 and 93: 92De ce unda tot curge şi iarba de
- Page 94 and 95: 94Ş-apoi mâni om fi cuminte.Prân
- Page 96 and 97: 96Cu tată-tău de 'mpreună de hur
- Page 98 and 99: 98colorată, de sticlă sau de lut
- Page 100 and 101: 100insurecţiei, chiar în poziţii
- Page 102 and 103: 102Recomandăm această carte cu to
- Page 106 and 107: 106Paul Ditia este un rol dificil,
- Page 108 and 109: 108Bocche di Cattaro.IV) Regatul Ro
- Page 110 and 111: 110SERBIA [„LA ÎNTREBĂRILE POR
- Page 112 and 113: 112de atacuri care i-ar veni de din
- Page 114 and 115: 114interesele monarhiei.Altfel şi
- Page 116 and 117: 116clasică în oraşul său natal.
- Page 118 and 119: 118C-un cuvânt , toate lucrările
- Page 120 and 121: 120[„LUCRAREA DIN CARE MAI JOS PU
- Page 122 and 123: 122al Sf. Mitropolii din Blaş, G.
- Page 124 and 125: 124întăriturilor de la Babina-Gla
- Page 126 and 127: 126aceasta din limba românească,
- Page 128 and 129: 128Turcia.Ca situaţie geografică,
- Page 130 and 131: 130cutremur mulţimea vitează a ur
- Page 132 and 133: 132(bazată adică pe liberul schim
- Page 134 and 135: 134Prin împrejurarea că a trecut
- Page 136 and 137: 136Din Constantinopole să depeşaz
- Page 138 and 139: 138Austria prin susţinerea dreptur
- Page 140 and 141: 140stabilităţii. În 33 de ani el
- Page 142 and 143: 142Tot în această vreme se exterm
- Page 144 and 145: 144foarte multe puşti; iar corpul
- Page 146 and 147: 146[4 august 1876]TURCIA [„TURCIA
- Page 148 and 149: 148[6 august 1876]PENSIONATUL FAJAR
- Page 150 and 151: 150tractat de comerţ între admini
- Page 152 and 153: 152Cînd am aflat că d-nii Luchian
104Corpul cel mai tare va trece peste Drina. Grăbirea acţiunei i se atribuie Rusiei. Numai puţine zile ne mai despart derăzboi, zice numita foaie. O corespondenţă din Belgrad a ziarului Pesther Lloyd constată că oamenii de stat ai Serbieicred c-a sosit momentul cel mai propriu pentru începerea războiului. Corespondentul cunoaşte numai un singur mijlocde a-l preveni, acesta ar fi realizarea planului vechi al voievodului <strong>Mihai</strong>l Obrenovici, adică cesiunea Bosniei cătreSerbia contra plăţii unui tribut oarecare. Atunci Serbia s-ar însărcina cu pacificarea.Ziarul Politische Cor[r]espondenz reproduce din foaia oficială a Serbiei o proclamaţie a consiliului municipaldin Belgrad. Acest act nu are nevoie de nici un comentariu.[26 mai 1876]FRANŢA [„O TELEGRAMĂ DIN BERLIN..."]O telegramă din Berlin a ziarului Times au produs nelinişte în publicul francez. Acea telegramă spune căguvernorul Dalmaţiei, baronul Rodici, ar fi fost însărcinat de principele Nikita de-a notifica guvernului său încheiereaunui tractat de alianţă ofensivă şi defensivă între Serbia, Muntenegru, România şi Grecia. Ministrul de esterne alRomâniei au dezminţit pe cale telegrafică această ştire întru cât ea se atinge de România şi declară că aceasta vacontinua de a sta în cele mai bune relaţii cu Poarta. Aceastăştire au bucurat cu atât mai mult cabinetele din, Londra şi din Paris, cu cât se crezuse că România nu va mai recunoaştesuzeranitatea sultanului Murad. Ministrul de interne au anunţat Consiliul de miniştri că împăratul Alexandru ar fi fostfoarte iritat de schimbările de la Constantinopole. — Camera au verificat alegerea prinţului Napoleon.[26 mai 1876]GERMANIA [„CAMERA DEPUTAŢILOR PRUSIEI..."]Camera deputaţilor Prusiei luase oarecare hotărâri liberale cu ocazia votărei legei organice a comunelor urbane.Prin aceste hotărâri se mărginea mai cu samă dreptul guvernului de a confirma primarii. La a treia citire a legei n-aurămas însă mai nimic din acele hotărâri , căci ministrul de interne au declarat de-a dreptul că ele sunt inadmisibile. Prinaceastă declarare liberalii - naţionali au văzut periclitată legea însăşi şi au retras propunerile de modificaţie câte lefăcuse, mai ales cea pomenită sus. La votul final proiectul s-a primit în mare parte astfel după cum îl redactase comisia.Schimbările din Constantinopole au făcut impresie bună asupra publicului.[26 mai 1876][„MINISTERIUL INSTRUCŢIUNEI PUBLICE DIN UNGARIA..."]Ministeriul instrucţiunei publice din Ungaria prin ord. no. 7576 adresat inspectorului şcolar din Buda-Pestadispune că, pe terenul cărţilor didactice existând concurenţă liberă, se poate folosi orişice carte scolastică, numai să nufie în contrazicere cu legile statului. Drept care o aprobare specială nici nu mai este de nevoie. Această dispoziţie,înlătură şi urmele monopolului de cărţi care exista până acuma în Ungaria. Aviz tuturor autorilor buni din România.[26 mai 1876]UN ZIAR NOUUn ziar nou au apărut cu numele „Bacăul". E de prisos a spune locul unde a apărut. Oricine poate să-l găsească.[26 mai 1876]