Gherman 1 fisier - Academia de Ştiinţe a Moldovei

Diomid GHERMANAa a fost sfi e ....Chiinu, 20081

CZU 616.6.8+929G 45Lucrarea dezvluie unele evenimente din activitatea Universitiide Medicin i Farmacie "Nicolae Testemianu" i din viaa personala academicianului Diomid Gherman, recunoscut savant nu numai înRepublica Moldova, dar i în afara hotarelor ei, autor a numeroasestudii i cercetri tiinifi ce unice în domeniul neurologiei, promotoral unei direcii i coli tiinifi ce noi – vertebroneurologia.Descrierea CIP a Camerei Naionale a CriiGherman, DiomidAa a fost sfi e ... / Diomid Gherman. – Ch. : S. n., 2008(Tipogr. A..M.). – 340 p.200 ex.ISBN 978-9975-62-228-8CZU 616.6.8+929G 45Autorul exprim gratitudine laborantului superior Nina Istrati,colaboratorilor Nicolae Luchianic i Mihai Crocimar, pentru sprijinulacordat la editarea lucrrii.ISBN 978-9975-62-228-8 © Diomid Gherman, 20082

CuprinsCuvânt înainte ....................................................................................6Capitolul I. TREPTE ÎN URCUCopilria .............................................................................................7Prinii ................................................................................................9Începutul rzboiului .........................................................................13Studiile în coala medie moldoveneasc nr. 1 din Bli ...................20Alegerea vieii – Universitatea de Medicin ....................................24Istoria unei fotografi i ........................................................................30Diomid-Doca ....................................................................................36Repartizarea postuniversitar. La Chirileni .....................................38Ordinatura clinic .............................................................................41Congaz – prima încercare ................................................................45Activitatea în societatea „Crucea Roie” .........................................50Pe Valea Prahovei.............................................................................55Destinul surorii Iulia ........................................................................60Capitolul II. ALMA MATER–CITADEL EDUCATIV I NUNUMAIAsistent la Catedra de Neurologie ...................................................64Înainte, spre gradul tiinifi c de doctor habilitat ..............................67Taine uitate sau ascunse ...................................................................69ef al Clinicii de Neurologie ............................................................94Repercusiuni creative ale relaiilor cu studenii .............................107tiina medical neurologic în anii ’80 ........................................110Capitolul III. CONTRIBUII LA DEZVOLTAREA TIINEINEUROLOGICEForuri tiinifi ce internaionale i unionale ....................................119Relaii tiinifi ce ale neurologilor din Iai i Chiinu. PrietenulGheorghe Pendefunda ....................................................................122Primul Simpozion al neurologilor Iai-Chiinu ...........................127Al II-lea Simpozion Chiinu-Iai .................................................130Simpozioanele III–V Iai-Chiinu-Iai.........................................1353

Ultimul Simpozion cu Gheorghe Pendefunda ...............................136Al VII-lea Simpozion Iai-Chiinu ..............................................139Al VIII-lea Simpozion Chiinu-Iai .............................................140Al IX-lea Simpozion Iai-Chiinu ................................................143Al X-lea Simpozion Chiinu-Iai .................................................143Conotaii ale fondrii Seciei de tiine Medicale A..M. .............147Capitolul IV. MOZAICUL ACTIVITII CURATIVEFaetele diagnosticului "par distance" ...........................................153Mila ................................................................................................155Un om cu dou viei .......................................................................157Discipolii nu au fost la înlimea ateptat ....................................169O consftuire cu arogan ..............................................................171„Banda” lui Gherman .....................................................................175Capitolul V. MARTIRI AI NEAMULUIIntrasigentul Nicolae Testemianu .................................................181Anatolie Corobceanu .....................................................................196Leonid Mursa .................................................................................201Gheorghe Malarciuc i eseul de la Boca ......................................204Preasfi nitul Dorimedont, episcop de Edine .................................214Capitolul VI. REPERE COMEMORATIVEOmagii Mentorului, Profesorului Universitar Boris arapov ........218Dipticul jubileelor de 70 i 75 de ani ale academicianuluiDiomid Gherman ...........................................................................222În glum i într-adins, am ajuns octogenar ....................................230Capitolul VII. DEDICAII PERSONALITILOR NOTORIIDIN REPUBLICHarul unui intelectual de marc... .................................................245Patriarhul psihiatriei moldave ........................................................247Un exemplu de patriot înflcrat ....................................................251Cresc biserici din temelie ...............................................................2564

Capitolul VIII. NEUROLOGUL DIOMID GHERMAN ÎNVIZIUNEA COMUNITII TIINIFICEUn arhitect al neurologiei “naionale” sau fi ecare este opera faptelorsale .................................................................................................261Un nerv al verticalitii noastre ......................................................265Dedicaia academicianului D. Matcovschi "Nervii".....................37175 de primveri ale academicianului D. Gherman .........................276Omagiu învtorului .....................................................................280Triplului academician Diomid Gherman – la jubileul de 75 ani ....282Academicianul Diomid Gherman – unul din fondatoriicolii neurologilor i promotor al medicinii tradiionale dinRepublica Moldova ........................................................................285Patriarhul neurologiei din Moldova ...............................................290coala de neurologie din Republica Moldova ...............................292Academicianul Diomid Gherman i discipolii si .........................294 (Înlimile lui) ...........................................................297 (o s v inemminte pân-n ultimele clipe ale vieii) ...........................................301Capitolul IX. BOCA – VATR STRMOEASCDespre geneza localitii ................................................................302Personaliti marcante ale satului Boca ........................................303Legturi "curative" .........................................................................309Capitolul X. FAMILIA – FORMULA SUCCESULUI .............312AA A FOST S FIE ...................................................................321Anexa I. Discipolii academicianului Diomid Gherman ............326Anexa II. Decoraiile i titlurile onorifi ce ale savantuluiDiomid Gherman .........................................................................3365

Cuvânt înainteManifestând o deosebit dragoste fa de medicin, dând ascultaredoleanelor tatlui meu, absolvind coal moldoveneasc nr. 1 dinBli, astzi liceul M. Eminescu, am fost primit în cursul I al Institutuluide Stat de Medicin din Chiinu împreun cu fotii colegi delucru N.Testemianu, A.Nacu, V.Negrescu, A.Secrieru (ulterior profesorila Universitatea de Medicin) i alii.Strbtând o cale de peste 57 de ani de activitate medical, didactico-tiinific i organizatoric, pot afi rma cu încredere, c la toateetapele de formare ca specialist în neurologie, am fost înconjurat deînvtori cu renume, colaboratori i prieteni, care m-au îndrumat im-au ajutat s urc treptele ascensiunii i s devin aceea ce sunt. Mmândresc, c am fcut studiile, de la liceu i pân la ultimele treptetiinifi co-pedagogice, cu acela, al crui nume poart astzi Universitateade Medicin din Chiinu - Nicolae Testemianu.Sunt contient c, dac astzi mi se atribuie unele merite în activitateaclinic, didactic i tiinifi c, iar unele realizri ale mele sunt recunoscutei apreciate în ar i peste hotare, un merit deosebit le revine iacelor personaliti evocate, de la care toat viaa am învat: profesoruli mentorul meu Boris arapov, profesorii universitari Anatolie Zubkov,Nicolae Starostenko, Nicolae Anestiadi, Nicolai Bogolepov (Moscova),Dmitrii Bogorodinski (Sanct-Petersburg) i alii. Mult au contribuit înformarea mea ca neurolog lucrrile excelente ale savanilor româniSt. Drgnescu, A. Kreindler, Th. Horne, C. Arseni, Vlad Voiculescu,Gh. Pendefunda etc., cu care am pstrat chiar i în timpurile dictaturiicomuniste, cele mai sincere i colegiale contacte, primind regulat de laDlor informaii preioase i ajutor colegial.Modestele memorii le închin vremurilor tumultuoase, pe care letrim astzi, cu încredere în ziua de mâine, în viitorul rii i al poporuluinostru.Unele din evenimente se public pentru prima dat, ele fi ind tinuiteîn adâncurile memoriei i stopate i a dori sfi e primite frscrupule, deoarece s-au descris aa cum au fost i n-a vrea ca sfi eperceptate cu emoii negative de unele persoane. Scriu pentru urmaiinotri i ei s ne aprecieze i s ne judece.Ideile i opiniile prezentate în lucrare pot fi discutabile, de aceeavoifi recunosctor cititorilor pentru sugestiile înaintate.Autorul6

Capitolul I. TREPTE ÎN URCUCopilriaTriete-i viaa, omule!Am avut o copilrie ca toi copiii de la sate de prin anii ‘30 ai sec.XX. De mic am fost deprins cu munca, care se obinuia într-o gospodrierneasc: 5-6 oi, o vac i o mânzat, o iap, apreciat în anul1942 la o sum de 12000 lei, care în timpul rzboiului a fost rechizi-ionat de regimentul 42. Plângeam toi, c ne-o iau pe frumoasa „iganc”,breaz în frunte. Tatl meu, care era cântre bisericesc, ne-apus la încercare, spunându-ne nou, copiilor: „Iaca, mai târziu, cânda înnopta i n-a vedea nimeni, m duc i-i scot un ochi”. Cu un astfelde defect n-ar fi luat-o nimeni. Noi, îns, toi am început s plângemi s-l rugm s nu fac o pozn ca asta. Mai bine sfi e sntoas is slujeasc armatei române.Cel mai mult în copilrie m-a impresionat satul. Satul Boca este,aezat pe o pant, la 14 km de Fleti, pe oseaua Bli-Sculeni-Iai.De pe prispa casei printeti priveai pdurea,fi indc satul era fa înfa (desprit de o râp adânc) cu pdurea. Când ne duceam la lucruîn câmp i când m întorceam, întotdeauna treceam prin pdure.Casa printeasc din satul Boca7

De mic copil mama m trimetea s pasc vaca la Lucceni, acoloaveam lotul de 5 hectare de pmânt, vie i ima, unde pteam vacai caii, când erau liberi. Acolo m întâlneam cu veriorii mei Nic iColea Butnaru. Mama mea, nscut Butnaru, era sora lui Ion Butnaru,tatl lui Nic i Colea, care mai aveau înc vre-o 6 frai i surori.Luându-ne cu joaca, mai scpam vaca în popuoi la vecini, la VasilePaciurc, la Ion Cenu, la Vasile Coliban i, dac eram denunat tatei,primeam numaidecât chelfneal.Duminica ne duceam la Biseric, mama ne îmbrca frumuel încustumae, pe mine i fratele Tolea, care era cu 1 an i 5 luni mai mareca mine. Am fost, vrând-nevrând, la diferite manifestri religioase,fi indc tatl meu era dascl bisericesc, cântre-diacon, aa scrie înjurnalul mitropoliei Basarabiei din 1936. Era nscut la 27 luna septembrie1897 i a terminat coala de cântrei în 1922, dar s-a încadratîn lucru în 1924, în parohia Boca-Risipeni, unde a activat pân lasfâritul vieii, adic 60 de ani a slujit. În familie am fost 2 frai i 2surori. Anatolie, fratele cel mai mare (1926), având 3 clase de liceu,a terminat, la fr frecven, coala Pedagogic, a lucrat muli aniînvtor în clasele primare, în diferite localiti i în satul natal, laCorneti i la Bli. Sora mai mare Iulia a absolvit Institutul Pedagogic“Ion Creang” din Chiinu i a lucrat învtoare. Sora mic aabsolvit Institutul de Medicin, facultatea sanitarie i igien, a activatconform specialitii.8

Prinii„Prinii mei, ce mândru suntc-s umbra voastr pe pmânt”Tatl meu s-a nscut în 1897 (94) într-o familie mare, de 7 fraii o sor, din satul Cucuieii-Vechi, raionul Râcani. Erau sraci i seocupau cu agricultura, îi slugreau pe cei mai înstrii. Curiozitateaacestei familii const în faptul c toi fraii purtau familia Mogoreanu,în timp ce tatl meu purta familia Gherman. Nu odat am încercat sclarifi c acest mister, îns pân la capt n-am ajuns. Tatl meu mi-a daturmtoarea explicaie: bunelul Eftimie purta dou nume de familieGherman-Mogoreanu i când el fi ind la studii la coala de cântreidin Chiinu (1919-1922), directorul colii, vestitul compozitor iconductor al corului catedralei din Chiinu, Berezovschi, l-a chemati întrebat: „Mi biete, de ce ai dou familii, hai s-i lsm una”. ii-a propus s o lase Gherman, „c-i mai frumoas”. Tatl meu i-a datacordul, îns, în acea perioad, în Basarabia avea loc recensmântul,i când a fost înregistrat familia tatlui în Cucuieii-Vechi, le-a tersnumele de Gherman i le-a lsatnumele de familie Mogoreanu.Exist i alt versiune.Bunelul Eftime slujea la preotulGherman – era un fel deargat, fi indc acel preot aveai gospodrie. Afl ând preotulc „Gugu” (aa-i spuneaului tata în familia preotului)înva bine, i-a propus bunelului,s-l trimit la coalade cântrei din Chiinu, cucondiia s-i schimbe numelede familie în Gherman. Muliani a încercat tata s schimbefamilia în Mogoreanu, înscare-i cauza c nu i-a reuite greu de spus, probabil, eradestul de complicat, i n-aTata Grigore la vârsta de 80 de ani fost prea insistent. N-a tiut,9

la care „u s bat”. Nu suntsigur, dar a fost ajutat i materials plece la Chiinu, sînvee la coala de cântrei,unica coal din perioada mitropolituluiGurie. În familieau fost 7 frai i o sor (Ioan,Grigore, Vasile, Toadre, Dumitru,Colea i Mia i soraElena). Toi fraii aveau pmântdup repartizarea loturilori se ocupau cu agricultura.Din toi opt, numaiGrigore a terminat coala decântrei din Chiinu i Vasile,care avea 7 clase i lucranotar la primrie, iar în timpulocupaiei sovietice erasecretar la sovietul stesc.Scria frumos în rusete i înromân.Mama Elena (Butnaru) GhermanVenind la Boca, tatl meuavea dou hectare de pmânt,proprietatea parohiei Boca-Risipeni i un lot de pmânt motenit,însurându-se cu Elena Butnaru, care era cu 9 ani mai tânr. Mama– Elena Butnaru, era fi ica unui ran, Toadre Butnaru, care a avut unfecior Ion Butnaru i patru fete (Maa, mritat la Izvoare, Catinca,cstorit la Coiceni i deportat, Nataa, mritat la Toxobeni).Elena a rmas motenitoare în casa printeasc i, mai târziu, adevenit “cucoana dscli” (aa-i spuneau în sat). Tatl meu era unom sever, dar bun la inim. Dac înclcai vre-o regul, o primeai numaidecât.Dac scrânea din dini, noi fugeam i ne ascundeam dup„chivnie”. Mult s-a strduit s ne învee s ajungem oameni cu carte.Dup ce am terminat 4 clase primare, împreun cu fratele meu, ne-adus la Bli, s dm examene de admitere la Liceul Seminarial, ca sdevenim preoi. Eu am susinut examenul, iar fratele a fost respins lavizita medical, i nu prea avea auz muzical. Urma ca la 1 septembrie10

Absolvenii colii de cântrei din Chiinu, 1922.Mitropolitul Gurie în rîndul sus-stânga, în centrul oval vestitul compozitori conductor al corului bisericesc M. BerezovschiMitropolitulBasarabiei, GurieDirectorul colii de cântrei– compozitor i dirijorM.Berezovschi11

Grigore Gherman, absolvental colii de cântrei din Chiinu121939 s m prezint în clasa întâila Liceul Seminarial, îns tatltrebuia, mai întâi, s strâng grâulde pe patru hectare de pmânt, i aterminat treieriul în a doua jumtatea lui septembrie. Când ne-amprezentat la liceu, locul meu eradeja ocupat. Ce era de fcut? Cas nu pierd anul de învmânt, cuchiu cu vai, s-a gsit un loc liberla Liceul Comercial, unde am ifost primit în clasa I cu examenulsusinut la Liceul Seminarial. Desigur,c studiile în liceu erau destulde difi cile, se simea diferenade pregtire dintre copiii, veniide la sate, i cei din ora. Dupclasa I, am rmas corigent la limbaromân. Îmi amintesc, c peatunci pedagog, care se ocup cueducaia extracolar, era viitorulsavant Vasile Coroban, i nu pot s uit „o palm dat la timp” de acestpedagog. Odat, la recreaie, fugeam ca un "apucat" pe coridor im-am pomenit cu capul în burta vestitului savant. M-a oprit, zicândumi:„Unde fugi, m mormolocule?” i, jap-jap, mi-o ars dou palme,dup care mi-a spus: „Mar în col”. Mai târziu, tatl meu „s-a îneles”cu el, i mi-a primit corigena la limba român.Nu tiam i nu presupuneam c pedagogul Vasile Coroban va ajungeun savant renumit al literaturii române postbelice, lucrând la Institutulde Limb i Literatur al Academiei de tiine din Moldova. Cred co palm dat la timp mi-a fost o bun îndrumare pentru viitor.***Invazia ruilor din 28 iunie 1940 mi-a întrerupt studiile la liceu,când tocmai eram în vacana de var, acas la prini. Acest tragiceveniment a fost interpretat în mod divers. Unii i-au încrcat avereaîn crua i au trecut cum au putut, Prutul. Acetia au fost de regulînvtorii, preoii, primarii, notarii, i ranii înstrii. Alii ateptaucu nelinite i cu sufl etul sfâiat s vad ce-o sfi e mai departe. Erau

i care se bucurau,maiales, evreii.Îmi amintesc,cândt a n c u r i l es o v i e t i c etreceau peleahul depe margineasatului sprePrut, copiiii curioiialergau s levad. Moi-a, un evreucare ineao prvlieîn sat, cuo coal dehârtie roieîn mân, fugeadin rsputerica sîntâmpinetancurile.Pân îniunie 1941În brae la bunica. Familia Gherman în 1928am învat în clasa a 5-a a colii medii „moldoveneti” din Fleti. Cemi s-a întiprit în memorie din aceast perioad? Ne-au fcut pe toipioneri-leniniti, adic pe cei mai buni elevi, i m-au învat s dansez„cazaciocul”, unde eu cu Nelea eram soliti. Îns aceast perioad n-afost sfi e lung. La 22 iunie 1941, afl ându-m acas în vacan, m-atrezit un bubuit care umplea valea Prutului.Începutul rzboiuluiÎn dimineaa de 22 iunie 1941 satul a fost trezit de avioane militaregermane, care zburau la o înlime joas i fceau un zgomot teribil.Ele se întorceau de la Bli, care fusese bombardat, prefcând tot cen-13

Licean, clasa III,Liceul Comercial Bli14trul oraului în ruine. Oameniisperiai fugeau de la vecin lavecin i întrebau unu pe altul,ce oare va fi ? Când colo, hopi românii, împreun cu nemiiau intrat în sat “clare” pe motociclete.Afl aser ei, c în satrmase un grnicer rus, rnit,i-l cutau. L-au chemat pe pre-edintele sovietului stesc IonArvinte i pe Senea Cenu, secretarul.L-au gsit pe grniceri l-au luat prizonier.Peste noapte, a sosit în satun regiment de soldai rui ii-au alungat pe nemi pân laSculeni. Au instalat tunuri pecolin, deasupra satului, i auînceput s trag spre Prut. Cândau tras prima salv de artileriedin 20 de tunuri, s-a cutremurattot satul; caii nechezau i se ridicau în dou picioare, câinii ltrau,ginile cotcodceau, oamenii stteau zpcii i nu tiau ce s fac.„Razvedca” rus cuta grnicerul rnit. I-au arestat pe preedintelesovietului stesc Ion Arvinte i Senea Cenu, i nu i-au mai vzutnimeni dintre steni. Se spunea c au fost împucai la marginea Bl-ului.Ruii au inut „frontul” o zi i o noapte, dar au fost alungai pândup Nistru i tot mai departe. Dup ce s-a îndeprtat frontul, oameniiau revenit la treburile lor. colarii i-au continuat învtura i eu amfost admis în cl. II a Liceului Comercial din Bli. Învam bine, fi indi bursier. Primeam burs vre-o 3000 de lei, iar banii acestea ajungeaupentru taxa de învtur a mea i a fratelui, care a fost admis în clasaI la acelai liceu.Nu toi profesorii liceului s-au întors din România. Fa de profesoriaveam o stim deosebit, dei, rar se întâmpla, ca unii profesoris nu aib „porecl”. De o deosebit stim se bucura directorul liceuluiIon tefnescu, care preda limba român, i, când a fost mobilizatpe front, toi liceenii l-au plâns.

Cu tatl i fratele Anatolie. Bli, Liceul Comercial, 1943Mi-a rmas în memorie profesorul de muzic Bandalac. A organizatun cor bun, mai ales c multe cântece erau compuse pe versurilelui M. Eminescu, i în afar de cântece de estrad, ne-a învat i cântecebisericeti. Dumnealui conducea i corul bisericesc la Catedraladin Bli, unde de multe ori eram prezent la slujbe bisericeti, participândîn cor. Pentru mine unele solfegii îmi erau cunoscute, deoareceparticipam în vacane în corul bisericii din sat, condus de tatl meu.Cântecele bisericeti mi s-au întiprit pentru toat viaa. Iar cântecelelui M. Eminescu „le-am adus acas” i prinii mei foarte uor le-auînvat. La o mas de întâlnire, de petrecere, când aveam musafi ri, celmai plcut repertoriu al familiei noastre erau din cântecele pe versurilelui Eminescu, mai ales, „De ce nu vii”, „Pe lâng plopii fr so”,„Mai am un singur dor”, „Vino în codru la izvorul”. Aceste cântece,mai pe urm, le-au preluat muli steni.***Studiile continuau, dar rzboiul nu se mai termina. Fiecare sim-ea o nelinite luntric: ce-o fi mai departe? Urmream, cum treptatarmata german suferea eec dup eec, btlia de la Stalingrad era15

pierdut, a urmat btlia de tancuri de la Kursk, dup aceea, în martie1944, ruii au ajuns la Nistru.Din nou s-au refugiat profesorii i elevii, care singuri, care cu prinii,în diferite localiti din România. Muli s-au retras acas. Sepregtea ofensiva Iai-Chiinu, care a continuat din martie pân înaugust 1944. Partea de nord a Basarabiei era ocupat de rui, în parteade sud dominau nemii i românii. Satul Boca era tocmai pe liniafrontului, i, din aceste considerente, satele de pe linia frontului aufost evacuate. Locuitorii satului nostru au fost evacuai la 25 de kmspre nord, în satul Logofteni. Ce putea sracul de tata cu 4 copii sia cu dânsul, a încrcat în cru fin, cartofi , fasole, oloi i ceva deîmbrcat. Desigur, un suport considerabil a fost vaca, care alimentafamilia. Covoarele i lucrurile mai preioase au fost îngropate în pmânt.În sat a fost organizat un spital militar pentru rnii uor, chiarla noi în cas tria un maior-medic.Dup o lun de zile de „exil”, am hotrât, împreun cu fratele i vecinulCondrat Moanu, s ne strecurm cumva i s vedem ce se face însat. Chiar la marginea Boci, ne-a prins o santinel i ne-a dus la „tab”.Ne-a scpat carnetul de licean, unde scria c-s nscut în satul Boca.Ne-au eliberat i ne-au prevenit s ne întoarcem înapoi, îns, drumulînapoi trecea prin sat. Ce am observat în sat? Soldai pansai, în cârje imuli bei turt. De unde butur spirtoas? Unii steni, înainte de a plecala Logofteni, au îngropat butoaiele cu vin în pmânt, iar pe de-asupraau semnat ceap, ptrunjel, mrar. Unul din soldai a dat de nad, a gsitun butoi de vin îngropat în pmânt, celelalte nu au mai fost dezgropate,fceau o “ferestruic” în butoi i cu cldrile, oalele - fi ecare sttea înrând i îi primea “poria”. Asta, desigur, nu era mare tragedie, mai marenecazul a fost când ne-am întors acas i am gsit hambarele, lsate plinecu popuoi – goale, podurile caselor pline cu grâu - mturate, nici cartofi ,nici fasole, toate au fost mturate i duse în Rusia, iar mai apoi, peste unan, când a venit i seceta, muli steni au murit de foame. În sfârit, la 23august, a început ofensiva Chiinu-Iai, ruii au spart frontul i nemiiau fost alungai de pe meleagurile noastre. Ne-am întors i noi din refugiui am început s ne “tmduim” rnile.Lucrurile în cas au fost pstrate, deoarece la noi în cas a fostcazat un maior-medic i el n-a permis soldailor s jefuiasc, aa cumse fcea în alte case. Deci, covorul esut de mama i lampa, cumpratla Iai prin anii treizeci, au fost pstrate.16

Lampa cumprat la Iai în anul 1930La vârsta juvenil de 13-17 ani, mi s-au întiprit multe evenimentetragice i mai puin tragice din timpul rzboiului germanorus.Multe au fost descrise în literatur, multe luate din via, multeimaginate, îns, din punct de vedere fi losofi c, rzboiul aduce multedistrugeri materiale i pierderi de viei omeneti. În acelai timp,dup rzboi, societatea se schimb, se observ progres în construc-iile moderne i mai puin moderne, se dezvolt tehnica, se observo migraie sporit a populaiei, se schimb în anumite direcii i cultura.17

Îmi amintesc de prima zi de rzboi, venisem de la coala din Fleti,i într-o duminic, de diminea, m-a trezit un vuiet extraordinar.Un cârd de avioane, zburând în formaie de lupt, în numr de 15, formândun unghi în centru i dou triunghiuri lateral, zburau spre Bli.S-au auzit bubuituri, iar peste 30-40 de minute se întorceau înapoi îndezordine la o înlime foarte joas, fcând un zgomot teribil. La începutni se prea amuzant, îns, când odat de asupra satului s-a iscato lupt aerian între avioanele ruseti i germane, i schijele zburauprin ograd, nu era de glum, ne-am ascuns în beciuri.Mai târziu, am vzut i o lupt între avioane i tancuri, când treiavioane de vântoare, în zbor razant, împucau într-un tanc, care seascundea într-o giread de paie, avioanele îl gseau dup urme, i dinnou rsunau bubuituri, pân l-au aprins. Când soldaii rui ajunseserîn sat, un singur scop aveau: s mnânce i s bea. Umblau prin satbei i, dac te întâlneau în drum, întrebau: “Vino esti?” Dac spuneaic n-ai, scoteau revolverul i i-l îndreptau în piept i atunci de fric,spuneai c nu tii, întreab de tata, pe drum spre cas întâlneau altstean, i întrebarea se repeta, i atunci gseai momentul potrivit, cas sai peste gard i s scapi de beivan.Când frontul se îndeprtase spre rsrit, i învam de acum laliceu, alturi era o cldire, acomodat ca spital militar. Uitându-neodat pe fereastra cldirii, am vzut o grmad de picioare, tiate maisus de genunchi. Cred c erau amputate de la soldai rnii.O impresie deosebit ne-a produs momentul, când într-un lagr deprizonieri rui, veneau oameni s-i hrneasc (soldaii români, care îipzeau, permiteau). Vedeam cum, printre sârma ghimpoas, întindeaumâinile, zgâriindu-se pân la sânge, rupeau pâinea, mmliga, tot celi se aducea.În vara anului 1944, dup operaia Chiinu – Iai, a fost rupt frontuli nemii fugrii pe teritoriul României. Pe oseaua Iai-Bli, cetrecea pe lâng satul Boca, mii de prizonieri, într-un hal fr de hal,erau cu totul istovii de foame i oboseal, cei care nu mai puteaumerge, erau împucai. S-a întâmplat, c un neam a fost împucat lamarginea satului, lâng osea, i nimeni din steni nu îndrznea s-lîngroape. Mult timp, cadavrul acestui prizonier a rmas neînmormântati rspândea un miros îngrozitor. Când veneam de la deal (adicde la câmp) cu crua, caii se opreau din drum i o apucau hisa din18

cauza mirosului rspândit. Pân la urm, l-au îngropat pe neam, pcatc nu se tie cine era, cci l-au îngropat pe furi, noaptea. Aceste evenimentemi s-au întiprit adânc în memorie, i uneori m gândesc câtenenorociri aduce rzboiul. Câte viei, câte familii distruse!Într-o bun zi, prin aprilie 1944, o consteanc vine la tatl meucu o rugminte. La dânsa, noaptea dormise un soldat german, cuun bieel rus de vreo 4 ani. Soldatul, care era ordonan la un ofi -er superior, avea porunca s vin din urma frontului, din cauz cmama copilului plecase înainte, cu acest ofier german. Consteanca,care n-avea copii, îl rug pe tata, s vorbeasc cu soldatul, (tatatia bine rusete), s-i lase copilul ei, s-l îngrijeasc i s-l creasc.Tatl a vorbit cu soldatul i el cu mare plcere l-a lsat pe copil, pecare îl chema Tolea. Peste trei zile, din nou vine aceast femeie ise plânge c, deoarece tria lâng osea, i mereu veneau soldaiirui i cereau de mâncare, ea nu vroia s le dea, spunea c n-are,îns Tolea o trda i le spunea la soldai, unde se afl au produsele.Ea ruga s-l lum pe copil la noi, pân s-a liniti situaia. L-am luat.Era un copil frumos, blan, mintios, i ne-a povestit c pe mama sao chema Sofi a, pe tatl - Serghei i el a plecat din Mariupol, Crimeea,unde a trit pân atunci. Noi ne-am împrietenit cu dânsul, i erabinevenit ca un membru al familiei. Am început s-l învm limbaromân, dar tatl se îngrijora c el nu tia s-i fac cruce i nu tianici o rugciune. A început s-l învee, dar, deoarece mergea camgreu aceast deprindere, îi punea noaptea sub pern bomboane, ou,zahr i-i spunea c asta Dumnezeu le-a trimis, ca el s învee rugciuni.Biatul se bucura i spunea: „Znaei, horoii tvoi bog”,- iînva cu plcere rugciunile i cu plcere îi fcea cruce. Femeia,în cauz, n-a mai venit dup copil, îns alt familie Rotaru (care eraînvtor, având numai 7 clase primare) a venit cu rugmintea s-lînfi eze. Tatl meu, având patru copii, l-a cedat cu plcere. Aa acestcopil s-a acomodat la viaa noastr, a învat la coala din Risipenii, când a împlinit 18 ani, l-au luat la armat. A slujit în Murmansk,marinar. Peste trei ani, a sosit tirea, c soldatul Rotaru a nimeritîntr-un accident i a decedat. Peste trei ani, a sosit tatl lui Tolea Rotarudin Mariupol, s-l caute. Cred c Tolea a scris în organizaiiledin Mariupol. Câte familii au rmas astfel nenorocite, în rezultatulacestui rzboi crunt.19

Studiile în coala medie moldoveneasc nr. 1 din BliNumai ce se „rupsese” frontul Chiinu-Iai, care a inut o jumtatede an, i nemii au fost alungai de pe teritoriul Basarabieii României, oamenii revenind la munca panic, tmduindu-irnile rmase dup rzboi, iar noi, fotii liceeni, ateptam s vedem,ce fel de învmânt ne vor propune ruii. Am afl at, c s-aformat pentru elevii cu 3-4-5 clase de liceu, o coal medie moldoveneasccu 10 clase Nr.1, la Bli, astzi Liceul român-francez„M. Eminescu”. Acolo s-a adunat o grup de liceeni, cei care aveau 5clase de liceu au fost primii în clasa 10-a. Printre ei au fost Constantinâbârn, Gavriil Carabulea, Vasile Sergentu, Victor Chicerman, VictorBelousov, Valea Chinciuc i alii, care apoi au absolvit Institutulde Medicin i unii au activat mult timp profesori la Universitatea deMedicin. În clasa IX (cu 4 clase de liceu) ne-am adunat de la diferitelicee Nicolae Testemianu, Alexandru Nacu, Diomid Gherman, AntonChiriac, Vasile Negrescu, Valeriu Ilvichi, Tamara Spânu, GrigoreBideac, Nadejda Pavliuc, Vasile Zaborot, Dionis Jmurcu, Anatol Secrierui alii (în total, 19 persoane). Majoritatea elevilor din clasa 9-aau absolvit ulterior Institutul de Medicin i unii sunt bine cunoscuiastzi ca profesori ai Universitii de Medicin.Dintre toi se evidenia Nicolae Testemianu prin seriozitatea icapacitatea lui de munc. Învtorii notri s-au nimerit din acei pedagogi,care au fost refugiai i s-au întors din Rusia. Majoritatea erauevrei,fi ind refugiai în Uzbekistan, ca s nu nimereasc sub fasciti.Mai erau i din acei care n-au fugit în România, neavând team cruii îi vor trimite în Siberia. Directorul colii se numea AlexandruIvanovici Molotkov – un rus românizat, care s-a refugiat din Rusia ipreda matematica în licee i pân la rzboi. Avea un accent rusesc învorbire i puin gângvea. Colegii mei îmi spuneau mai pe urm c „tegângâi, ca Alexandru Ivanovici, nu cumva eti rud cu dânsul”. AlexandruIvanovici era un pedagog bun i foarte binevoitor, îns, maimult conducea coala soia lui Vera Ivanovna, pedagog de geografi e,care era mai sever i în unele obligaiuni îl înlocuia pe director.Tamara Spânu a fost numit „starosta” clasei i raporta la fi ecarepedagog cine lipsea. Cel mai hazliu i mai nzbâtios era Dionis Jmur-20

cu (Duu). Anume el l-a numit pe Testemianu „badea Colea”, poreclcare s-a “lipit” întocmai, deoarece el era dup toate calitile ne erasuperior. Testemianu nu se supra când îl numeau aa, socotea glumaaceasta binevenit. Asta se simea prin, comportamentul serios. Totdeauna,când era nevoie, le da la toi o mân de ajutor, un sfat i, dactrebuia, chiar ne dojenea.La toate obiectele se pregtea serios, i când cineva nu tia binelecia, era completat de „badea Colea”. Îns cei mai puternici erau înmatematic el i Anton Chiriac. Dac noi nu puteam rezolva vre-o problemla matematic acas, atunci ne ajuta „badea Colea”. Se întâmplac chiar o copiam, dac n-aveam timp s ascultm explicaiile.Pe acele timpuri rzboiul înc continua în alte pri, iar satele ioraele noastre începeau s-i lecuiasc rnile s revin la normal.Eram plini de energie i luam parte la toate manifestrile colare iextracolare. Doar cum se tie anterior, liceele erau aparte de bieii de fete, dar la sovietici clasele erau mixte, i m rog, fi ecare vroias arate c-i cavaler. Eram veseli, principalele noastre distracii eraudansurile. Colegii notri oreni erau mai avansai în dansuri moderne,cei de la ar, mai mult tiam a învârti hora i sârba, tangoul ifoxtrotul pentru noi fi ind o problem.Noi, bieii, cei mai istei, organizam serate pe la domicilii, adicla colegele noastre, care triau în ora, mai ales, la Nadejda Pavliuc.De la un timp, cam le-am îndesit-o cu seratele i am început s chioptmcu învtura. Badea Colea a observat asta i s-a gândit cums ne pun la punct, ca s mai rrim petrecerile acestea, la care el nuparticipa. Într-o diminea, venim la coal i vedem lâng gazeta deperete, c se producea o mare învâlmeal. Toi priveau o caricaturfoarte piprat la adresa celor care se ineau numai de serate. Nu tianimeni, cine a desenat-o. Învtorii se certau, diriginta clasei, Esfi rDavâdovna, cerea ca sfi e scoas gazeta de pe perete, directorul, dincontra, era pentru aceea ca sfi e afiat. Noi toi cei în cauz, printrecare i eu, ne gândeam cine putea s fac aa o „capodoper” în versurii cu caricaturi atât de reuite. Pân când, la urm, i-am descoperit:“opera” era a lui „badea Colea” i a lui Vasile Negrescu, pe care îlmai porecleam „Schvarzman”.21

Miezul coaliiei era, c Nicolae Testemianu tria la gazd împreuncu Vasile Negrescu, care foarte bine desena – era un caricaturist defor, pcat c n-a continuat s-i dezvolte talentul. Dar „badea Colea”compunea versuri conform cântecului tiut „c nu e om s nu fi scris opoezie, mcar odat în viaa lui”. i poezia compus de Nicolae era idup coninut destul de piprat. Iat unele strofe: „Mai sunt la noi încoal nite haimanale” „Reaboapca cu cordonul, Chicerman cu patefonulînchide iragul”. Memorizasem atunci poezia, îns, mai tîrziuam uitat-o. Pân la urm, dup ce toi au citit-o i au reinut coninutul,gazeta a fost scoas de pe perete, ca s nu fi e coala declinat, ceducaia scolarilor nu este la nivel. Îns, „lecia”, dat nou de „badeaColea”, ne-a mers în folos, cci ne-am cuminit. Îns în noaptea deSfi ntele Pati ne-am dus la sobor i, deoarece majoritatea eram coriti,ne-am dus i am luat parte la corul bisericesc la slujba de Sfi ntelePati. Eu tiam toate cântecele bisericeti, deoarece mult timp am cântatîn corul bisericesc la tatl meu, care pe atunci era dascl la parohiaBoca-Risipeni, raionul Fleti, iar la Liceul Comercial ne-a maiînvat profesorul de muzic Bandalac. Nu degeaba m-a poreclit maitârziu „badea Colea” - drept „printele Ghermnu”, expresie luatde el dintr-un roman de-al lui Mihail Sadoveanu.Nicolae prietenea cu toi colegii, îns mai mult cu acei venii de laar. Fiind fecior de ran, preuia i munca, i bucica de pâine, caretia foarte bine cum i cu cât sudoare se produce. În luna noiembrie1944 a venit vremea s ni se propun s intrm în comsomol. Nu preatiam noi pe atunci ce organizaie este aceasta, îns, ne era fric s nuintrm, tiam noi c, dac nu vom accepta, ni se vor închide drumurile.Majoritatea elevilor din clasa a 9-a i a 10-a au intrat în comsomol,fr multe probleme. Secretarul organizaiei comsomoliste a fost alesConstantin âbârn din clasa 10-a, care era mai activ, înva bine iera meter de cuvântri.Profesorii notri, dup cerinele noi ale timpului îi numeam înv-tori, se strduiau s ne predea materia aproape sub dictare, deoarecen-aveam manuale din care s învm. Istoria ne-o preda DagubertSamoilovici Vagner, care vorbea într-o limb „moldoveneasc” pocit,de exemplu: „Oamenii bagai jupuiau norodu” sau „Podul pe carea trecut Napoleon era înalt, avea 7 fui” (de la cuvântul englez fut,adic 7 picioare).22

Primul din stânga, în ultimul rând, e Costic âbârn,al patrulea din dreapta e Nicolae Testemianu.În centru Alexandru Molotkov, eu cu Duu - culcaiLimba francez ne-o preda Azril Mendelevici Engler. Avea o pregtirebun, se vorbea c a fcut studiile la Sorbona, îns, soia lui,Roza Natanovna, care ne preda limba „moldoveneasc”, nu tia binenici limba “moldoveneasc”, nici rusa, nici româna, nici franceza.Vorbea cu accent evreiesc, i noi în timpul repaosului, deseori, fceambancuri pe socoteala diciei sale.Desenul ni-l preda Delaport, nu tiu de ce naionalitate era (sespunea c e grec), dar vorbea tare schimonosit. La leciile lui eleviifceau ce doreau, se ocupau fi ecare cu chestiunile lui. El ne observai ne fcea moral: „Unde uii tu? Una musca pe perete, o galina mergîn curte.”Desigur, c nu-i corect s-i critici învtorii, care te-au învat.Cu prere de ru, regimul sovietic pe atunci nu avea ali învtori.Dei Hartina Ivanovna, care ne preda chimia, o fcea cu mare dragostei se strduia s cunoatem obiectul. Esifi r Davâdovna ne predalimba rus, pe care majoritatea colarilor n-o cunoteam. Era o femeieîneleapt i ne dicta rezumate din operele lui Cehov, Tolstoi, Pukin,Lermontov, Gogol, Gorki, pe care noi le învam aproape pe de23

ost. Datorit acestui fapt, am susinut examenul de admitere la limbarus în Institutul de Medicin pe nota 3, minim admisibil, pe carenoi o socoteam o victorie. Îns aceasta era insufi cient pentru a însuidin cursul întâi medicina în limba rus. Din 19 absolveni ai clasei,11 au fost înmatriculai la Institutul de Medicin, din ei au absolvit9, din care 5 au rmas s profeseze în Institut, la început în calitatede aspirani, ordinatori, dar mai târziu - promovai în funcia deefi de catedre, efi de cursuri, confereniari (N.Testemianu, A.Nacu,D.Gherman, C.âbârn, V. Belousov, V. Negrescu, A.Secrieru,V. Chicerman, G.Carabulea subsemnatul i alii).Prof. Ghetman, L.Rozenier, Ipatie Soroceanu, Boris arapov,N.Nicogosean dup examenul de statAlegerea vieii – Universitatea de MedicinDup absolvirea colii medii din Bli, nu prea tiam ce specialitates urmez. Desigur, de mic copil m-am deprins cu agricultura. Venindacas în vacan, trebuia s ajut prinii, i tata aa i-mi spunea:„Pân azi te-ai odihnit, acum ia sapa i hai la prit”. Astfel, am comparatmunca învând, prind sau cosind. Când am terminat coala,m gândeam sfi u agronom, îns, când am vzut c ali 11 colegi de aimei au ales Institutul de Medicin, m-am convins c i medic sfi i n-arfi ru s încerci, cu atât mai mult c prinii mei erau de aceeai prere.Ne-am urcat la gara Pmânteni din Bli într-un marfar i seara am fostla Chiinu. Am prezentat documentele, i dei unii se mai gândeau s24

încerce în alt parte, îns, nu tiu de unde a aprut „papaa Sorocean”,directorul Institutului, i dup o scurt discuie cu el, au fost convinic specialitate mai bun ca medicina nu-i. Iar la limba rus, în loc decompunere, vom scrie o dictare. Dictarea noastr, desigur, coninea osumedenie de greeli,fi indc în rusete cunoteam doar vreo 100 decuvinte. Îns srmanul profesor Smirnov a fcut maximul posibil, cas aprecieze mcar cu un 3 de trecere dictrile noastre. Cu chiu cu vai,ne-am pomenit studeni în anul I, i, deoarece Institutul nu avea cmin,am fost cazai într-o cldire fr ui i ferestre de pe strada Bulgar,col cu strada Kiev. Mai târziu, ne-au mutat în nite chilii ale Mitropoliei,care a fost bombardat în timpul rzboiului (astzi în loculMitropoliei se afl Casa Guvernului).Dup ultimul examen la anul I, grupa 7-a.Se vd bine G.Beleag, D.Gherman, N.Testemianu (ulteriori profesori)Cel mai greu ne venea la biologie, fi indc multe cuvinte în rus nune erau cunoscute. Îmi amintesc, cum colegul nostru Gurie Cociugcitea o lecie de biologie i tocmai la a treia pagin “a îneles” c eravorba de opârl. Mult mai uoar era pentru noi anatomia, cci învamtoate denumirile anatomice în limba latin, care foarte uor sepotrivea cu limba român.25

Extrem de difi cil era istoria partidului, cci trebuia s învei pe derost cuvintele ca s poi s rspunzi pe un trei.Cu Nicolae Testemianu i Devic atinschi,anul III de medicin în curtea InstitutuluiTreptat, deja dup primul an, puteam vorbi rusete mai bine is susinem examenele în limba rus. Ne predau savani rui vestii,fi indc institutul nostru în timpul rzboiului a fost evacuat din Leningradîn Kislovodsk, îns reîntoarcerea la Leningrad fi ind interzis, deoareceprofesorii au tratat soldai germani rnii în timpul rzboiului,adic fasciti. Afl ând aceasta, Ipatie Soroceanu, pe atunci Viceministrual Sntii, a plecat la Moscova s conving conducerea „Uniu-26

nii”, s transfere Institutul de Medicin din Kislovodsk la Chiinau.O sptmân a ateptat audiena, în hotelul “Moscova”, când, într-onoapte, a fost chemat de Molotov i i s-a spus c se accept transferulcolectivului Institutului din Leningrad la Chiinu, cu condiia ca sfi e transferai i aranjaii nu numai profesorii, dar i toi studenii. Aaa i fost. Deci, profesorii, care trebuiau s ne învee, erau din Leningrad.A meniona asemenea profesori, ca Savelii M. Rubaov – chirurg,Alexei Lavrentiev – anatomist, Anatolii Zubkov – fi ziolog, Troichi– anatomie topografi c, Fedor Ageicenko – patanatomist, VasileCikurin – otolaringolog, Ivan Kurlov – oculist, Aron Kocearghinski– ginecolog, Fadei Golub – chirurg, Carol Cramer – biochimist, NicolaiKuzneov – histolog, Alexei Livov – chirurg, Alexei Kornetov –terapeut, Alexandr Furmanov – terapeut. Ulterior li s-a alturat Borisarapov – neurolog, Alexei Molohov – psihiatru, Nicolai Starostenko– terapeut i alii. Aceti profesori erau de o cultur i o inteligendeosebit, deoarece majoritatea dintre ei nu aveau o provenien proletar,dar din familii inteligente - preoi, învtori, boieri, capitalitii au absolvit facultatea în ri strine.Învtorii mei. Dup examenul de stat.De sus se pot distinge F.Golub, B.arapov, M.Borzov, V.Cikurin,N.Harauzov, A.Kocearghinski, A.Livov, N. Kornetov27

Viaa studeneasc era interesant, vesel dar srac din punct devedere material. Mai ales, îmi amintesc de foametea din 1947. Eramstudent în anul II. Primeam pe cartel în cantina Institutului câte 600grame de pâine neagr (care se încleia între degete) pe zi i mai primeamcâte o ca de mei. Îns ca s cumprm alte „bunti”, trebuiaubani. Ne duceam la pia i vindeam 300 grame de pâine, ca savem cu ce cumpra i alte produse. Câte eforturi depuneam, ca scumprm pâinea comercializat în târg. Trebuia s te scoli la ora 4dimineaa, ca s ocupi rând, dar, când se deschidea magazinul la ora8, toate rândurile se destrmau i se începea o învlmeal, c cineavea coate puternice, numai acela procura o pâine.Despre foametea din anul 1947 s-a scris mult, câi moldoveni aumurit de foame, mâncau pisici, câini. Au fost chiar i cazuri de canibalismdac unul din familie murea, îl mâncau ceilali i numai oaselele îngropau.Îmi amintesc, pe strzile cu cldiri ruinate de bombardamente, amvzut cum dou fetie de 15 – 17 ani, cu feele umfl ate de foame, cuochii închii,fi ind rezemate de perei, cântau de tristee, c nu puteaimult s reziti s nu-i dea lacrimele, uitându-te la ele. Toi treceau ise uitau la ele, dar nimeni nu le ddea nimic de mâncare.Viaa studeneasc era interesant. Desigur, c nu erau cazuri ca slipseti de la leciile practice sau prelegeri fr motive serioase. La uneleprelegeri era o mare btlie pentru locuri mai avantajoase, ca s putems conspectm. Odat, cu V. Berghiner, acum profesor în Israel, careera cu un curs mai mic, ne-am luat la har. Ei ieeau din auditoriu, darnoi cu asalt, intram. El, în loc s elibereze locul, îl inea ocupat pentruo prieten din cursul nostru. Conspectul leciei era cea mai importantsurs de pregtire,fi indc manuale erau puine i numai în limba rus.Principala distracie erau dansurile, care aveau loc în clubul Institutului.Clubul a fost organizat în incinta bisericii Sf.Nicolae, unde se petreceaui diferite manifestri festive, consacrate srbtorilor sovietice.Iar sâmbta i duminica, desigur, în sfânta biseric se organizau dansuri.Muli, în prezent se duc la aceast biseric, reactivat, aprind lumânrii ii cer iertare de la Dumnezeu c au svârit un pcat mare.Desigur, eu eram activist i participam în corul Institutului, condusde Avram Mendeleevici Derji, asistent la catedra de chimie. El aorganizat un cor puternic, ce a fost menionat la olimpiad. Partici-28

pam i la cercul de dansuri, împreun cu colegii de coal: AlexandruNacu (ulterior profesor universitar, psihiatru), Vasile Negrescu (confereniar),Anatolie Secrieru (confereniar), Nadea Pavliuc, LudmilaNeceaeva (ulterior soia lui N. Testemianu).Cercul de dansuri, 1948.În ultimul rând, de la stânga la dreapta: A.Nacu, E.Alhimovici, A.Secrieru,I.Coval, V.Negrescu, G.Bâtc, D.Gherman. Lâng acordeonist-L.Neceaeva, viitoarea soie a lui N.TestemianuPentru activitatea noastr artistic Institutul a organizat o excursiepentru 16 persoane la Leningrad i Moscova. Mare ne-afost bucuria s vedem în anii de studenie aa orae mari, cci noi,pân atunci, mai departe de Bli i Chiinu n-am cltorit. Impresiilei emoiile ne-au fost de neuitat, cu atât mai mult c am avutposibilitatea s vizitm Teatrul de Oper din Sanct-Petersburg “Mariinski”i “Teatrul Bolioi” din Moscova. A fost foarte vesel i interesant,anecdotele i cântecele nu se terminau. Îns când ne-am urcatla Moscova în tren, pentru a veni la Chiinu, ne-a trecut veselia înscârb. „Provodnicul” ne-a spus, pe ascuns, c la 6 iulie 1949 în republicau fost operate deportri. Toi s-au întristat i se gândeau, dacvor gsi ei prinii acas? Desigur, 5 din 16 nu i-au mai gsit prinii,care au fost deportai în Siberia. Eram tare tulburat. tiam c tatl meuera dascl bisericesc, diacon, i nu era bine vzut de organele KGBului.Mereu îl chemau i vroiau s-l foloseasc, ca s îndemne stenii29

s „intre” în colhoz, deoarece se bucura de autoritate în sat i dup dânsulo s mearg i toi stenii. El a intrat printre primii în colhoz, însstenii i-au îneles fapta corect. Am ajuns la Chiinu i îmi fceamfel de fel de presupuneri, s afl u dac prinii nu-s deportai, i cum sprocedez în acest caz. Am hotrât s telefonez la Boca, la pot. Acololucra o rusoaic din Rusia, care cred c se ascundea i ea de anumite“organe”. Am sunat i am întrebat-o, dac nu cumva tata este undevaprin apropiere, ca s-l cheme la telefon. Dumneaei mi-a spus, c tatatocmai, cu vreo dou minute în urm, a trecut pe lâng pot la vale,adic spre cas. Mi s-a oprit inima în loc de bucurie. Cred c mai marebucurie în viaa mea nu am avut. Îns bieii notri colegi, care nu i-augsit prinii acas, au fost: Veronica âgan, Mila Luchian, GheorghePopuoi, Jora Burlacu i muli alii. S-au dus acas, dar casele eraudeja confi scate, s-au aranjat care pe la rude, care pe la prieteni, dar,totui, au fost lsai în libertate s-i continue studiile. Îns cât durereîn sufl et au avut aceti colegi, cu atât mai mult, c unii dintre studenii-au schimbat fa de ei atitudinea. Îi socoteau fi i de „vrag naroda”(dumani ai poporului).Istoria unei fotografi iDe la stânga la dreapta studenii anului 5: V.Anestiadi, D.Gherman,V.Negrescu, A.Nacu i A.Secrieru, 195030

În anul 5 a fost dat în exploatare un bloc nou al cminului nostru,de pe strada Kievului 137. Tocmai acela, unde astzi este “CentrulUniversitar Medical”, reconstruit cu ajutorul americanilor. i noi,blenii, am hotrât s trim într-o camer, e vorba de ura Nacu,Vasea Negrescu i Tolea Secrieru, la care s-a alturat i Vasea Anestiadi.Am amenajat camera noastr foarte frumos cu covorae pejos, cu tablouri pe perei, ba i un aparat de radio am cumprat. iuneori, pe ascuns, noaptea, ascultam BBC. Lui Vasea Anestiadi, careare „în venele lui sânge grecesc”, îi plcea s asculte muzica greaci mereu includea postul Solonic. Ne-a fcut i pe noi s iubimmuzica greceasc. Într-o bun zi, am hotrât, s ne facem o poz, ine-am dus la un atelier specializat i ne-am fotografi at. Peste 50 deani, înainte de jubileul marcat în 2001, iat ce-a scris corespondentulde la „Moldova Suveran”, Ion Stici, despre noi i despre aceastfotografi e în articolul cu genericul „Acest mnos pmânt a nscutoameni de isprav”Ideea de a scrie acest material a aprut întâmpltor: academicianulDiomid Gherman a trecut pe la redacie i mi-a artat o poz cucinci studeni, poz fcut acum 50 de ani, la absolvirea Institutuluide Stat de Medicin din Chiinu; l-am sunat pe academicianul VasileAnestiadi i Domnia sa mi-a dat de îneles, c ar fi de acord sfi epublicat fotografi a doar cu un adaus important: sfi e reprodus ipoza primului rector (pe atunci director) al instituiei, Ipatie CristoforSoroceanu, omul care-n amintirea tuturor celor, care 1-au cunoscut,se asociaz cu Alma Mater. Doar anume el a “fondat” Institutul i aîndrumat primii pai ai primilor medici cu diplom de Chiinu, dela noi. “Vezi dumneata, poate faci nite texte noi la imaginile acesteavechi, cci, vorba ceea, amintirile sânt clopotele vieii. “Acum e voies se trag clopotele, nu ?”,- avea s-mi spun în glum un alt “student”din fotografi e.Da, trebuie s tragem clopotele!O fotografi e simpl ne prezint nite tineri cu totul nesimpli; ea,aceast poz de epoc, înseamn istorie - Istoria noastr basarabean,scris cu durere, cu sânge chiar pe-a locuri, dar i cu demnitatedacic, cu nermurit dorin i poten a moldovenilor spre afi r-mare. Cu adevrat, acest mnos pmânt a nscut oameni de isprav,personaliti marcante, în pofi da vitregiei timpului, în pofi da cultiv-31

ii fricii totalitariste, kaghebiste, staliniste. Providena a vrut ca spremedicin s se îndrepte cele mai luminoase mini din satele i oraelenoastre, s prind rdcini aici cei mai viguroi stejari ai neamului,care ne-au dus (ne duc) departe faima rii, pcat c n-am avut i-npolitic un atare sol fertil, cu oameni pe potriv, eram astzi cu totulîn alt ipostaz a vieii - sunt sigur....Pe reversul fotografi ei, o mân studeneasc clit în multipleconspectri (volumul de informaie pe care-1 asimileaz dup programun student la medicin este echivalent cu însuirea a apte limbistrine), scria acum 50 de ani: “Ca amintire din anul cinci de studiila ISMC, locatarii camerei 56 ai cminului de pe str. Kiev, nr.137 -Vasea Anestiadi, Doca Gherman, Vasea Negrescu, ura Nacu, ToleaSecrieru, 12.XI.1950”. Am pstrat întocmai diminutivele rusifi cateale prenumelor, pentru a se intui coloratura epocii. Dintre 5 locatariai camerei nr.56 unul, Anatol Secrieru, a plecat în lumea celor drepimai an, ceilali se afl în câmpul muncii. Care-i profesor la catedr,care conduce printre recifele timpului corabia unui laborator - autoritatea,meritele lucreaz pentru ei, dar nu iau în seam pregnanta,trepidanta activitate de tot felul, sunt oameni prezeni în tiin, dar iîn pedagogie, în viaa public.Ei bine, cei trei studeni din fotografi e, afl ai în planul din fa,posed astzi titlul de academicieni titulari i de onoare ai multoracademii din lume, sunt deschiztori de drumuri în diverse domenii,având colile lor tiinifi ce, bine conturate, primul - în patologie,al doilea - în neurologie, al treilea - în psihiatrie. Doctori habilitaiîn tiine medicale, profesori universitari, ei au crescut i au educatmii de medici, fi ecare are zeci de discipoli, care în prezent le duc cuvrednicie tafeta. La un mod mai direct, ei se “prelungesc” i în feciori,care, de asemenea, au îmbriat aceast profesie, fi ind astzisavani în diverse ramuri ale vigurosului copac - medicina. Dl academicianVasile Anestiadi a dus povara celor 23 de ani de rectorie,record absolut la noi, a fcut împreun cu discipolii si, cu tot corpulprofesoral al USMF s creasc prestigiul instituiei: în 1965 ea ocupalocul patru la cei mai importani parametri de evaluare, pe UniuneaSovietic, dintre 75 de uniti de profi l.Ceilali patru studeni din fotografi e sunt venii de la Blti. Citezdintr-un articol al dlui academician Ion Ababii: “Un grup de 11 ab-32

solveni ai M nr.1 din Bli (astzi liceul “Mihai Eminescu”) decides studieze medicina. Aproape toi o fac din voina lor i la îndemnulprinilor. Rzboiul se terminase, iar foametea cea mare abia începea.Pârjolul mondial schilodise o groaz de lume, foametea venisela bra cu o teribil epidemie de tifos exantematic. Era mare prpdi dezndejde, când absolvenii Diomid Gherman, Alexandru Nacu,Nicolae Testemianu, Vasile Negrescu, Anatol Secrieru i alii au urcatla gara Pmânteni într-un marfar, cu gândul “s cucereasc”Chiinul i, mai ales, s însueasc tainele acestui misterios domeniu- medicina”.Acest fecior al neamului, N.Testemianu, amic de generaie cu ceidin imagine a avut un destin aparte...Cine putea bnui, intui, ghici atunci c vor trece anii i acei flciromantici, coborâi din acel marfar vor alina durerea la atâtea miide oameni, vor scrie manuale pentru studeni i medici, vor avea uncuvânt greu de spus în tiina medical? Ei au astzi în palmares maimulte monografi i, studii capitale, la care au lucrat ani i ani... Cineputea intui pe atunci c feciorul dasclului parohiei din Boca (Fleti)- Diomid Gherman (mama-l dezmierda Doca) - va ajunge primavioar în neurologia autohton, c „modestul, retrasul, multpreabunulAlexandru Nacu, feciorul felcerului de la Suta de Movile din Cobani(Glodeni), va face fi gur de prima mrime în psihiatria naional.Academicianul V.Anestiadi particip des la congrese, simpozioaneinternaionale, uneori fi ind moderator, cci vorbete curent engleza.Din ara sfânt s-a întors cu o medalie, “50 ani de la Victorie”,în semn de recunotin pentru c a pregtit peste 20 mii de medicide performan. i de la Sankt-Petersburg a revenit cu o medalie demerit pentru aportul depus la pregtirea cadrelor de medici.Vasile Negrescu (în fotografi e - rândul doi) a venit de la Strâmba(Râcani), astzi sat de mare faim, Corlteni. Are harul picturii,este o personalitate cu alese caliti: e generos, foarte cinstit, corect,chibzuit, ajunge îngândurat la decizia defi nitiv, pe care o realizeazneabtut, fr a putea fi infl uenat de cineva. A condus coala de Medicindin Tighina, a fost ef al Spitalului de Boli Infecioase “TomaCiorb”, apoi muli ani director al Departamentului curativ-profi lactical Ministerului Sntii, director al revistelor “Ocrotirea sn-33

tii” i “Curierul medical”. Prin anii 60 a susinut teza la catedrade boli infecioase, organizând prin 1975 un curs de perfecionare amedicilor de boli infecioase, concomitent conducând cele dou revistenominalizate de medicin...Anatol Secrieru, ultimul din fotografi e, s-a nscut la Chirileni,(Ungheni) i a fost medic militar la marin în Extremul Orient. Lavenirea acas i-a susinut teza ca internist la catedra ilustrului savantN.Starostenko. A profesat cu mare miestrie aa-zisa terapiefacultativ, a contribuit la implementarea principiilor gândirii clinicela multe generaii de studeni. A fost un medic erudit, un ilustru pedagog,a studiat mai muli ani proprietile curative ale apei mineraledin Corneti, dovedind prezena unei cantiti prea mare de fl uor înea. Mai târziu aceast ap a fost interzis pentru consum. Era unexemplar tmduitor, care a tratat i salvat mii de suferinzi, a fost unsufl etist i un om sociabil, foarte amabil, fapt ce se rsfrânge astziîn pioasa amintire ce i-o poart cei care l-au cunoscut. S-a stins dinvia în noiembrie 2000, având insufi cien vascular acut.Omagiu primului rectorViaa-i compus din întâmplri. Uneori, absolut pe neateptate,poi avea în fa o perspectiv, un sui în carier. Aa s-a întâmplat icu blenii venii cu marfarul la Chiinu. De la gar au urcat în tramvaii au mers pân la staia - Institutul de Medicin. La comisia deadmitere dau s scrie cereri, dar li se explic c trebuie s fac o probîn limba rus, în care i vor înva. Ei doar cu 4-5 clase de liceu i cuo clas de coal sovietic, au czut pe gânduri. Au decis s plece lao alt instituie. i cum se îndreptaser buluc spre u, îi întâmpin unomulean bine legat, cu o fa deschis, mereu cu o umbr de zâmbet pebuze: „Unde v ducei, leilor?” – i-a întrebat. Le-a ascultat psul, i-asftuit s fac cererile cum le vine mai uor, adic «moldovenete».Era directorul Institutului Ipatie Cristofor Soroceanu, omulcare fcuse extrem de mult pentru punerea pe roate a acestei “fabricide doctori” la Chiinau. Despre el, îns, puin se tie, puin sescrie. A fost originar din satul Vrncu (Râbnia), în 1945 deineafuncia de viceministru al sntii, când guvernul unional (de laMoscova) îi oferise autorizarea s pregteasc medici la Chiinu.Era foarte comunicativ, un chirurg iscusit, avea harul de a convingeuor pe cineva, avea curajul de a risca. Anume el în câteva zile, laKislovodsk (unde era evacuat Institutul nr.2 de Medicin din Lenin-34

grad), i-a convins pe majoritatea profesorilor s se transfere-n Chiinucu tot cu instituie, pentru a deschide porile în vederea instruiriicadrelor locale, naionale de medici. Era o profesur subire, cu manierearistocratice de ora mare, de ar mare. i, totui, a convins-o!Studenii din fotografi e, astzi academicieni cu indiscutabile merite,îi amintesc cum, acum 55 de ani rectorul I. Soroceanu completacontingentul studenilor cu cei mai dotai tineri autohtoni. Anumeel i-a tutelat, promovat, ocrotit în zilele npraznice ale foametei(1946-1947), purtându-le o iubire printeasc.“Papaa Sorocean” - aa a rmas el în memoria celor care-ipoart mereu amintirea, recunotina...Acest sentiment al recunotineiare tangen direct i cuacea cohort de aur a profesorilor,venii din oraul de peNeva la Chiinu, oameni careau fcut aici epoc în procesulde educare i instruire a cadrelorde medici...Îl vd deseori pe academicianulAnestiadi, luând atitudine,cuvântând la diferite foruri,pe academicianul Ghermanvenind la redacie cu unnou articol “Atenie, ictusul(insultul) cerebral!” acum, petimpul cldurilor fr sfârit,pe academicianul Nacu, scriindun nou manual de psihiatrie,de data aceasta pentrustudenii de la drept ai USM,unde i aici, de muli ani, ineprelegeri...Ipatie Sorocean, primul director alInstitutului de Medicin“E minunat c-i avem în preajm, c suntem contemporanii acestoradmirabili oameni, care constituie fondul de aur al rii, exemplude demnitate i credin pentru tot ce mic înainte faptele, visele,cutezana”.35

Diomid - DocaDiomid-Doca – absolvent al Institutuluide Medicin din Chiinu, 195136(Aa a scris Ion Stici în articolul su)Acest nume se întâlnete rar. În calendarul cretin ortodox el esteindicat la 28 august stil vechi, adic 10 septembrie stil nou - Sf. MucenicDiomid. La jubileul meu de 70 de ani un medic din Bucureti,care a absolvit la catedra noastr doctorantura, Mihai Berceanu, mi-aexpus istoria acestui sfânt mucenic. Iat ce scrie dânsul:“Întru aceast zi, ptimirea Sfântului Mucenic Diomid, doctorul.Sfântul Diomid era de neam din Tarsul Ciciliei, cu meteugul,doctor, iar cu credina, cretin tmduia, nu numai trupurile, ci isufl etele omeneti.C înva pe pgâni s cread în Hristos i-i aducea pe ei la SfântulBotez.Iar în vremea împratului Diocleian, lsând Tarsul, a mers în Niceea,cetate din Bitinia i acolo, dup obiceiul su, fcând leacuri,tmduia toate bolile, nu atâtcu cele materiale, cât maiales, prin chemarea numeluilui Iisus Hristos, cel Atotputernici dttor de tmduiri,i cu însemnarea cinstiteiCruci. i aa, îi câtiga pe ceinecredincioi. i muli se întorceau,prin leacurile i învturalui, de înelciuneaidoleasc, spre Hristos. Deacest lucru întiinându-seDiocleian împratul, care seafl a atunci în prile aceleaale rsritului, a trimis s-1prind pe el. i când au ajunsla dânsul, ostaii trimii 1-auafl at pe el tocmai adormitîn veci. Deci, i-au tiat capulmortului, ca s-1 aducla împrat. Iar dup tiereacapului, îndat, ostaii ceia

i-au pierdut lumina ochilor i au rmas orbi. i îndrumaifi ind de alii,au mers la împrat, ducând capul tiat al lui Diomid. Deci împratul,vzând capul i pe ostaii orbi, le-a poruncit lor, ca iari s duc înapoicapul, la locul su. i când ostaii au fcut aceasta, îndat au vzut. iau crezut în Hristos, adevratul Dumnezeu. Cruia se cuvine slav, înveci amin. Aceast zi se srbtorete la 28.08 stil vechi i 10.09 stil nou”.Acum, de ce mama i prietenii din coala Medie nr.1 din Bli, undeam fcut 10 clase, îmi spuneau Doca. Pân a veni la studii în aceastcoal, în sat i la liceu îmi spuneau (Lionea), adic Liomid, identifi -cându-m cu numele Diomid, muli nici nu tiau, c eu sunt Diomid.Îns, când am venit în clasa noua la Bli, Anatolie Secrieru îmi spuse,c dac m cheam Diomid, înseamn c diminutivul î-mi este Doca.Cercul bisericesc din Scumpia, primul din stânga, preotulDiomid (Doca) Silvistrovici, al treilea Grigore Gherman (tatl meu)Aa i se spunea printelui de la Scumpia, Diomid Silvistrovici, cucare prieteneau prinii lui. Mai târziu eu m-am interesat de aceastpersoan i am gsit o fotografi e a tatlui meu, de la un cerc bisericesc(dar, cum se tie, într-un cerc bisericesc erau unite 7-8 parohii).Astfel, în episcopia judeului Bli intrau 5 cercuri. Parohia Boca-Risipeni intra în cercul III, care cuprindea satele Izvoare, Scumpia,Buila, Chirileni, Floreti, Musteaa i altele. În fotografi e, pe primulplan din stânga, se afl a preotul Diomid Silvistrovici, pe care îl nu-37

meau Doca. Astfel, Tolea Secrieru, afl ând c eu sunt tot Diomid, m-anumit Doca, ca i pe preotul Silvistrovici, care s-a „lipit” pentru totdeauna.Venind acas, le-am spus prinilor, c pe mine la coala dinBli colegii m-au „botezat” Doca, c tot le-a plcut acest nume i încontinuare m-au numit i ei Doca.Tot pe aceast fotografi e, al 3-lea de la printele Doca, se afl tatlmeu Grigore Gherman. Al doilea preot din dreapta este preotulPantelimon Postovan, care a fost parohul din parohia Boca-Risipenii muli ani a slujit împreun cu tatl meu, cântre-diacon al acesteiparohii. Uitându-m la fotografi e, îi recunosc aproape pe toi preoiii dasclii acelor vremuri i cu mare plcere îmi amintesc de aceletimpuri din copilrie, când participam la numeroase manifestri religioase,care aveau loc în parohia noastr cel puin odat pe an.Repartizarea postuniversitar. La Chirileni“Munca este printele gloriei i al fericirii”EuripideÎmi amintesc de repartizarea postuniversitar în 1951. Participamla o competiie sportiv, fi ind membru al echipei de baschetal cursului cinci. Eram un sportiv mediocru, incomparabil cu colegiimei Vova Gheeul i Igor Solohin, care jucau basket excelent,fi ind membri ai echipei Institutului, participând la competiii republicane.De odat, am auzit un strigt: „Gherman, pleac la comisiade repartizare!”. Aa cum eram în costum sportiv, transpirat,prfuit, am intrat în cabinetul rectorului, pe atunci profesorulN. T. Starostenko. Dumnealui era în centrul comisiei iar prin pri,secretarul de partid P. Lecari (colegul nostru de curs), preedintelesindicatelor N.Testemianu, prorectorii, decanul, profesorul MihailBorzov, reprezentantul Ministerului Sntii i alii. Rectorul, dintr-odat, m întreab: –„Vrei s te ocupi cu tiina?” Am rspunsafi rmativ, mcar c nu tiam ce-i aceasta tiin i cu ce se “mnânc”.–„Într-un cerc tiinifi c ai activat?” Eu îi rspund, c am fost eful cerculuila catedra de Boli Infecioase. „Bine, vei fi acceptat ordinator laaceast catedr”. Îns, mai întâi, pe vre-o câteva luni vei pleca în raioni vei lucra. Unde doreti s pleci? Am spus c în raionul Sculeni, maiaproape de prini. “Vei pleca la Chirileni, raionul Sculeni, pân va fi38

dat ordinul ministrului Uniunii” – pe atunci Institutul nu se supuneaMinisterului Sntii al Republicii, dar celui al Uniunii Sovietice.Am ieit i am continuat s joc baschet.Anul 5, grupa 24 cu asistentul Kovalevmedic-ef al spitalului de boli infecioaseAu susinut examenele de stat, am petrecut vesel banchetul organizatîn cldirea bisericii Sf. Nicolae (clubul Institutului) i am plecatacas. Iar la 1 august am fost numit ef al Spitalului de circumscripiedin Chirileni. Un sat de vre-o 300 de familii, cu coal medie, biserici oameni gospodari, care nu tiau înc c-i ateapt colhozul.Spitalul se afl a într-o cas a unui gospodar, care fusese deportatîn Siberia. În dou camere mari i buctrie, cu greu au fost amplasate10 paturi pentru bolnavi. Cei mai muli pacieni au fost copii, labolile crora nu prea m pricepeam, sufereau preponderent de boligastrointestinale. La tratament, trebuia în afar de medicamente, stii dieta, ce joac un rol important în vindecarea acestor afeciuni.Cu chiu cu vai, copiii se vindecau, i eu eram bucuros c s-au fcut39

sntoi. Îns, odat, un copil, care mergea spre însntoire, pestenoapte a decedat. Am suferit mult, ba chiar am i plâns pe ascuns. S-adus biata mam-sa plângând acas la Buila, în satul vecin, pe jos, cucopilul mort în brae.Într-o bun zi, peste drum de spital, aud un ipt de femeie, cerândajutor i inând în brae un copil de 2 ani fr cunotin, rou ca unrac. N-am avut când s m gândesc, printr-un glod pân la glezne, înfug sar gardul i m duc s-i fac respiraie artifi cial. Îi veni în fi re,când m uit, femeia iese din cas cu înc un copil de 4 ani, tot în aastare. M-am apucat de urgen s readuc i pe al doilea copil la via.Ce se întâmplase? Mmica i-a închis în cas i s-a dus la magazin,dar copii au gsit chibritele i au început s se distreze. S-a aprinssalteaua de paie i incendiul era în toi – copii otrvindu-se cu oxid decarbon. Ambii copii au fost salvai, i autoritatea mea de medic în sats-a ridicat ...Mai greu îmi era cu naterile, dar felceria-moa se isprvea cusucces. Îns a fost un caz când m-a chemat în ajutor. Era un caz excep-ional - o mam destul de trupe, în vârst de 50 de ani, care nteapentru prima dat, nicidecum nu putea sfi niseze naterea. Trebuia sintervin eu, care nu dirijasem nici o natere. În clinica de obstetricam vzut, cum se dirijeaz o natere, îns, aici era un caz excepional.Ce mi-a rmas s fac, am fost obligat s acionez, mai întâi, am scoso mânu, apoi cpuorul i mai departe a doua mânu i restul s-arezolvat uor. Îns a trebuit s depun eforturi i emoii m-au cuprins,deoarece a fost prima natere, pe care am primit-o de sine stttor.Acum îmi dau seama, c cea mai bun practic medical o primetiîn Spitalul de circumscripie, unde singur eti responsabil detoate i trebuie s te implici în toate cazurile stringente, în toate specialitile.Eram mereu în ateptare, m întrebam, când o s m cheme la învturla Institutul de Medicin. Dar chemarea a fost anulat, deoareceMinisterul Sntii al Republicii nu acceptase ca eu i ali candidais lsm lucru la sat i s plecm la învtur. Pân la urm, mis-a spus de la Chiinu: las totul i pleac fr învoirea ministerului.Aa am i fcut.40

Ordinatura clinicLsând, cu prere de ru, satul Chirileni, unde am fcut primii paiîn medicin i aveam deja o autoritate, m-am prezentat la eful cadrelor,la Institutul de Medicin, care mi-a spus c locul meu la Catedrade Boli infecioase este ocupat de V. Negrescu, dar este un loc liberla Catedra de Neurologie. Nu m-am gândit mult i m-am prezentatla catedra de Neurologie, la profesorul Boris arapov. El s-a uitat lamine i m-a întrebat: “ ?” Întrebarea nu era lipsit de sens.Când am plecat din Chirileni, au fost vre-o 2 serate de adio i, desigur,înfiarea mea, nedormit, cu ochii roii de nesomn, nu prea arta csunt sntos.Catedra neurologie în anul 1946.De la stânga la dreapta: B.Bromber, B.arapov, E. Baiburt, al doilea rând:I. Orenstein, V. Smirnova, E. KovaliovDesigur, s-a priceput profesorul, care era un om foarte ptrunztor,i am luat dou zile de odihn. A treia zi, bine odihnit, binedispus, m-am prezentat din nou în Clinica de Neurologie. Aici dejaactiva colegul nostru de curs Petru Lecari în calitate de aspirant(doctorand). El m-a prezentat i ca coleg de curs i în calitatea sa desecretar al comitetului de partid al Institutului, fi ind linitit, cum c41

eu nu prezint pentru el o concuren. Petru Lecari era un KGB-ist, înarmat el fcuse parte din organizaia KGB-ist „Smer” (), fratele su lucra în KGB i, desigur, datorit lui a fostînaintat la postul de secretar de partid al Institutului, fi ind student lacursul cinci.Catedra Neurologie în anul 1948.Conf. E. Baiburt, prof. B.arapov, B.Bromberg, L.HarikovProfesorul B. arapov din prima zi mi-a dat un bolnav s-l examinez,eu având cunotine destul de vagi în neurologie. Pân acumîmi amintesc, c era bolnavul Gomar din Bli i suferea de sclerozlateral amiotrofi c. Cu aceast boal pacienii triesc 3 – 4 ani, cuel m-am întâlnit înc odat peste 18 ani, de aceea socot c nu a fostboal, ci un sindrom. Am avut noroc de asistenta Eudochia Baiburt,care era o specialist de înalt califi care i m-a ajutat mult s studiezneurologia practic.Peste 3 luni de zile, profesorul m-a chemat i mi-a propus tematiinifi c. Mai întîi, mi-a propus s m ocup cu terapia tisular. Erala mod preparatul profesorului N. Kuzneov “peritoneul formalizat”,care se aplica în diferite boli ca preparat de corecie a diferitor defecte.i pentru terapia tisular mi s-a propus s introduc subcutan acest peritoneuîn cazurile de neurit facial. Dup primele proceduri am avutsucces, îns mai târziu succes nu s-a repetat. Acumulasem vre-o 20 de42

cazuri i profesorul B.arapovmi-a propus s le analizez i sle public la prima conferintiinifi c a “savanilor tineri”.Aa a fost publicat prima mealucrare tiinifi c.Mai târziu mentorul meumi-a propus alt tem – traumaspinal experimental.Pe atunci nu era regula saprobi tema la diferite comisii,consilii. Mi-a spus s iniiez olucrare experimental pe câini,s studiez schimbrile histologiceale mduvei i ale meningelori s propun aplicareacestor schimbri în practicaneurologic. Am avut marePetru Lecari, 1951noroc, c la catedr lucra unlaborant iscusit, care poseda toate metodele de pregtire a lamelorhistologice. Am ajustat o pârghie, pe care era atârnat o greutate de10 kg, care prin cdere lovea câinele pe coloana vertebral. Ca sstudiem rolul lichidului cefalorahidian în timpul traumei, se efectuapuncia occipital i acul se unea cu un manometru.În timpul traumei se observa c lichidul brusc se ridica în manometrula un anumit nivel. Se trgea concluzia c lichidul în timpultraumei lovea brusc structurile spaiului subarahnoidian, i mai târziuse instala o arahnoidit, adic o infl amaie aseptic a meningeluiarahnoidian i a durei mater. Au fost depistate modifi cri minimale înmduva spinrii, schimbri interesante, s-a evideniat în receptorii înveliurilormeningiene, o hidromielie, adic mrirea spaiului arahnoidiani a canalului central al mduvei. Aceste schimbri, la fi nisarealucrrii, au fost numite arahnohidromielie. Nu pot afi rma corectitudineaacestor schimbri, îns lucrarea a fost susinut, dup ce m-amîntors din Congaz.43

Prima lucrare tiinifi c publicat în 195244

Congaz – prima încercareUltima lun de ordinatur (secundariat) am practicat-o în neurochirurgieîntr-o secie cu 40 de paturi cu sediul la Costiujeni, înSpitalul de Psihiatrie, într-o csu aparte. Era aceast secie condusde Zahar S. Sosonkin, confereniar, care mult timp a lucratîn Clinica de Chirurgie, la profesorul Savelii Rubaov i conduceacursul de Urologie (deoarece pe atunci nu era catedra de urologie).Cum a ajuns la neurochirurgie? Dup rzboi, prin anii 53,evreii erau persecutai i strâmtorai în drepturi. Era o perioad deteroare, când un grup de profesori, medici evrei din Moscova,Medic-ef al spitalului raional din Congaz45

au fost denunai, ca “dumani ai poporului” i au fost arestai. Dininerie, acest “ecou” a ajuns i la Chiinu. Z. Sosonkin a fost eliberatdin funcia de confereniar, motivul s-a gsit, i a fost trimis la specializarela Moscova la Institutul de Neurochirurgie “N.Burdenko”.Dup ce a fi nisat specializarea, l-au trimis la spitalul de la Costiujeni,s organizeze secia de neurochirurgie, deoarece diagnostica era limitat(craniografi a, spondilografi a i fundul ochiului), i operaiile sefceau preponderent de urgen: trauma cerebral i vertebral, hematoamelesub- i epidurale, iar tumorile erau operate la Kiev.D. Gherman cu eful seciei de neurochirurgie Z. SosonkinM gândeam c, dac nu m vor lsa s lucrez în Clinica de Neurologie,n-afi contra s m încadrez în neurochirurgie. În octombrieam absolvit ordinatura, i m-au trimis la dispoziia Ministerului Sntii.Tocmai în acest an, 1954, a fost Plenara Comitetului Centralal PCUS, care a discutat starea deplorabil de la sate i a proclamatlozinca: “Cele mai bune cadre sfi e trimise la sat”. Viceministru eraStefan Nacu, un moldovean din Transnistria, destul de limitat, însastfel de persoane pe atunci “erau la putere”. Anume de atunci se tragelozinca c “dac vrei sfi i ministru, trebuie sfi i de peste Nistru”.Cum am intrat la el, de odat m-a anunat c “îmi satisface dorina” i46

m trimite medic-ef la spitalul raional din Congaz – UTA Gguziaîn prezent. Pe atunci Congazul era centru raional i, deoarece era celmai “slab” economic raion i înzestrat cu cadre provizorii, au fost trimisecele mai distinse cadre. Primul secretar V.E. Pravovschi, tot depeste Nistru, absolvise coala de partid la Moscova i tot l-au “bufnit”în Congaz. Procuror a fost trimis Pavel Corechi, un pmântean de laSculeni (17 km de la Boca), i alii, care cum ajungeau acolo, se gândeaucum s scape de acest raion. Am ajuns la spital, unde am preluatconducerea de la medicul-ef, o rusoaic în vârst, pe nume KolineacEvghenia Alexandrovna care a lucrat mult timp într-un spital militar,în calitate de chirurg. Mi-au dat o cmeru lâng spital, i m-amapucat de lucru. Spitalul era amplasat în 3 case rneti, fr comoditi,într-o stare deplorabil. Acolo deja lucrau discipolii Institutuluide Medicin: Gheorghe Popuoi, medic-ef adjunct, cu soia lui (elera terapeut, iar soia - infecionist) i Grigore Nesterov, ef al secieiobstetric i ginecologie, cu soia- radiolog.Primii pai, pe care trebuia s-i fac, au fost îmbuntirea niveluluide lucru i a disciplinei. S ceri mult de la medici i asistente nu eraposibil,fi indc toi erau “pe duc”: «Dac nu v place, eliberai-m”.Astfel, m-am întors înapoi la minister i am cerut materiale deconstrucie pentru reparaia cldirilor, care se drâmau. Drept c sec-ia de chirurgie, care fusese dat în exploatare înainte de a veni eu, eraîntr-o stare mai bun, avea vre-o ase saloane, o sal de operaie, salde pansamente i tot aici era i cabinetul medicului-ef.Ministerul m-a ajutat i mi-a dat tot din ce dispunea. Am încrcatdou camioane cu materiale de construcie i le-am adus la Congaz.Grigore Tulba, eful gospodriei, un gguz «dezgheat», a rmas uimit,c eu atâtea materiale am adus în aa scurt timp.Cum era pe atunci moda, am fost invitat de primul secretar al raionului,s fac cunotin i s-mi propun s depun cerere pentruafi primit candidat în membri de partid, fi indc nu se accepta, ca înspital sfi e organizaie de partid, i medicul-ef s nu fi e membru alei. Desigur, i la Chiinu nu mi-ar fi propus nimeni sfi u membrude partid, nefi ind în funcie de “conductor” de colectiv i având obiografi e “ptat” (tatl meu era dascl-diacon).Activitatea în funcia de medic-ef mi-a ajutat s acumulez o experienorganizatoric. Am luat astfel cunotin de buget, deviz decheltuieli, transfer de bani, ce se poate transfera de pe care articol i47

unde. În privina lucrului organizatoric pe linia medical o singurproblem principal era – lupta cu trahomul (o boal contagioas deochi). Raionul Congaz se caracteriza cu cea mai mare morbiditate întrahom pe republic i toate forele erau îndreptate la depistarea bolnavilor,izolarea i tratamentul lor. În ajutor a fost trimis, dup ce terminaseordinatura clinic de 3 ani, Zoia Papeva, specialist califi cat înoftalmologie. La lupta cu trahomul au fost colarizate cadre medicale– felceri, asistente medicale, care puteau combate aceast patologie.Mai greu era cu spitalizarea tineretului, care trebuia s plece la armat.Spitalizarea tinerelor în secii speciale era obligatorie, dar ei seascundeau, nu se tratau special, ca s nu fi e recrutai în armat. Eramnevoii s-i cutm cu “miliia”. În coli era mai simplu, s-au organizat“puncte” de combatere a trahomului, i învtorii îi trimiteau petoi s se trateze. Trahomul era considerat o boal social, i contraei se eliberau i resurse respective pentru tratament.A fost organizat un examen medical de profi laxie a populaiei întoate satele raionului, din cas în cas. Pentru aceasta am solicitatajutorul ministerului, s trimit o brigad de doctori oculiti, plus cadreleexistente în raion, pentru a-i lua la eviden pe toi bolnavii i ale aplica tratamentul. Au fost luai la eviden i tratament practic toibolnavii cu trahom i în timp de doi ani, boala a fost neutralizat. Ceimai muli bolnavi cu trahom erau în satele Bealma i Baurci.Ua Ministerului Sntii pentru mine “era deschis”, i am obinutmult inventar. Mi s-a dat o main sanitar, un camion i o “limuzin”– o main “Moskvici”, înalt, cu roile de transmitere anterioare,o numeam “stileaga”. Aceast main mai mult deservea medicul-ef,care înainte de a abosolvi institutul, a trecut cursuri de oferi, dar permisuln-a dovedit s-l primeasc (l-am primit mai târziu, când lucramla Societatea “Crucea Roie”) i, deoarece în spital aveam numai doioferi, de aceast main se folosea medicul-ef.Totul mergea spre bine. În timpul liber mai rsfoiam materialeledisertaiei mele i m gândeam cum s m transfer la Chiinu. iiat, momentul potrivit a sosit. A fost emis o hotrâre a conduceriirepublicii s se comaseze câteva raioane în republic, inclusiv raionulCongaz. Satele raionului Congaz au fost împrite între raioanele Taraclia,Ciadâr-Lunga i Comrat. Congazul a trecut sub jurisdicia raionuluiTaraclia. Tocmai în luna iulie 1956 trebuia sfi u primit membrude partid (un an de zile am fost candidat). Aceast procedur se48

efectua la biroul raional de partid. Cu dou luni mai înainte, coleguli prietenul meu Vasile Negrescu (cu care am început studiile înc încoala medie din Bli), deja ocupaser postul de ef al departamentuluicurativ-profi lactic al Ministerului Sntii, dup ce absolviseordinatura clinic la Catedra de Boli Infecioase.El a început s "dea târcoale" Comitetului Central (CC) motivând,c departamentul pe care îl conducea, necesit cadre naionale, deoarecelucrau numai rui i n-are cine “descifra” scrisorile venite de lamoldoveni i a solicitat candidatura mea pentru postul de inspector îndepartament, îns, decizia respectiv se trgna.În timp, la edina planifi cat a biroului am fost primit în partidfr probleme, îns la fi nele edinei, Volodico, secretarul raional departid, m întrebase de ce m “plâng” CC, c ei nu-mi permit transferulîn Ministerul Sntii. Desigur, eu am negat faptul, deoarece nuam solicitat personal, dar asta o efectua Vasile Negrescu, care vroias-mi înlesneasc transferul. Hotrârea biroului a fost dubl: am fostprimit în partid, i mi s-a permis transferul la Chiinu.Colectivul spitalului din Congaz - Serata de adio49

Activitatea în Societatea „Crucea Roie”Cu ajutorul colegului Vasile Negrescu, care dup secundariat afost încadrat în structura Ministerului Sntii ca ef al departamentuluicurativ-profi lactic, la 1.IX.1956 am fost transferat la serviciu înMinisterul Sntii, în calitate de inspector al Direciei curative profilactice.Lucrând în postul de inspector, trebuia s dirijez activitatea în sanatorii,deoarece pe atunci sanatoriile erau subordonate MinisteruluiSntii. Astfel, la Sergheevka, era un sanatoriu pentru bolnavii detuberculoz a sistemului osos. Mai erau câteva sanatorii amplasateîn mnstirile Hârjauca, Curchi, Hâncu i altele, care tot trebuiau dirijate.Ministrul, pe atunci era Andrei Discalenco, un moldovean dinpartea stâng a Nistrului. Era o persoan, creia îi „plcea viaa”, aveamuli prieteni i îi plcea s chefuiasc, dar era un organizator disciplinat.În aprilie se preconiza s aib loc congresul societii „CruceaRoie”. În post de preedinte, pe atunci era V. Sazonova, o rusoaicvorbrea, vicepreedinte era un azer, care vorbea ru rusete i nicimedic nu era. Deci, lucrul organizatoric era "la pmânt" i, deoareceComitetul Central al Crucii Roii era organizaie obteasc republican,se recomanda sfi e la conducerea ei un moldovean. Nu prea leconveneam eu din punctul de vedere al securitii comuniste.Înainte de Congres, am fost chemat la CC, unde lucra vice-ef alseciei administrative Olga Bâcova, o femeie obiectiv i binevoitoare.S-a interesat, “cum voi reaciona”, dac mi s-ar propune postul depreedinte al CC al Societii Crucii Roii. Desigur, eu visam s mîntorc la catedr, sfi nisez i s susin teza de candidat, îns, lucrîndîn acest post, a putea primi apartament. Aa c acordul a fost dat.Împlinisem vârsta de 29 de ani.La congresul republican al Crucii Roii, ca de obicei, preedintelea fcut un raport de dare de seam, câteva cuvântri, care conineaui critic, s-a adoptat hotrârea congresului i a venit momentulca CC s propun la vot candidatura preedintelui. Erau toi în ateptare,i iat c este invitat dup culise mai întâi Ion Sorocean, peatunci medic-ef în raionul Kotovski (acum Hânceti). S-a întors dinnou în sal, deoarece, nu a fost de acord s ocupe postul de preedintei m cheam pe mine. Mi-am dat acordul, cu anumite condiii,50

ca s mi se permit s lucrez prin cumul în Clinica de Neurologiei s m asigure cu apartament. Prima condiie s-a îndeplinit, iar adoua ba.Principalul indice al activitii mele era s colectez cotizaiile dela membrii Crucii Roii. Cu cât mai mare era suma anual, cu atât seconsidera c avem la activ mai muli membri. Am fcut cunotincu toi preedinii comitetelor raionale, unde lucrurile mergeau slab.La postul de preedinte al Crucii Roii raionale am înaintat mediciiefi ai raioanelor, i treburile s-au ameliorat. Am propus o iniiativnou, ca, în afar de preedintele raional al Crucii Roii, s se maiintroduc în sistemul organizatoric preedintele Crucii Roii de sector,adic eful spitalului de sector sau felcerul, responsabil de activitateasanitar, s îndeplineasc i funcia de preedinte de sectoral Crucii Roii. Aceast iniiativ a fost discutat la prezidiul ComitetuluiExecutiv al Comitetului Unional al Crucii Roii i SemiluneiRoii din Moscova, care a hotrât de a propaga aceast iniiativ înplan unional. Autoritatea lui Diomid Gherman a sporit evident, eramun exemplu pentru toi preedinii Crucii Roii în plan Unional.Participare la Congresul Unional al Crucii Roiii Semilunei Roii, 196351

52Delegaia Moldovei la Congresul Crucii Roii, Moscova, 1959

53Moscova - sala Gheorghievschi din Kremlin. În primul rând – I.Iarovoi, N.Testemianu, V.Cant, D.Gherman,T.Moneaga. Pe aceast fotografi e sunt viitorii 5 minitri ai sntii N. Testemianu, I. Sorocean,A. Discalenco, Ch. Draganiuc i T. Moneaga

Pentru a spori nivelul de lucru, am propus i o alt iniiativ: sse organizeze primvara aa numitul „meseacinic zdorovia” (lunar desntate), la care se preconizau diferite manifestri sanitare: curireateritoriilor, lichidarea gunoitelor prin sate, curirea i vruireacopacilor, fântânilor i, desigur, sub acest pretext am activizat acumulareala „chimir” a cotizaiilor de membri ai Crucii Roii. Astfel,organizaia Crucea Roie de pe ultimul loc în „uniune”, s-a ridicat pelocul doi. Desigur, eu fi ind un biat tânr, m simeam incomod, cla diferite manifestri de rang republican pe linia ocrotirii sntii,trebuia s stau în prezidiu, la acelai nivel cu diferii „boi”. Odat,la o asemenea manifestare de acest rang, a fost invitat i profesorulB. arapov. El, îns, era în sal, iar eu în prezidiu. A doua zi „eful”mi-a tras mâa pe spinare. „ , , ?” Am înghiit gluca, dar ceputeam s-i rspund, nu era vina mea, trebuia s respect eticheta.Desigur, c ocupând acest post, am acumulat experien organizatoric,participând la diferite foruri unionale i republicane. Amrmas impresionat de activul unional al lucrtorilor medicali în Kremlin,unde au participat unii membri ai Biroului Politic al PartiduluiComunist al Uniunii Sovietice, ca A. Mikoian, Aristov, Suslov i al-ii. S-a discutat aprins în privina lichidrii funciilor de efi raionaliai organizaiilor sntii, ca toat conducerea sfi e transmis medicului-efal raionului. În afar de congresele unionale ale CruciiRoii, participam i la cele republicane, fi ind invitat în Bielorusia,Ucraina, Uzbekistan, Armenia i în alte republici, pentru schimb deexperien.54

Pe Valea PrahoveiÎn octombrie 1957, un român Direvici, fost deinut politic în perioadarzboiului, a sosit la Chiinu. Dumnealui era medic-psihiatru is-a adresat la Ministerul Sntii, cu propunerea s organizeze o delegaiede medici-psihiatri i neurologi moldoveni, pentru un schimbde experien cu colegii din România. Printre altele, el era un unchi allui Anatolie Corobceanu, viceprim-ministru pe atunci.În primul rând prof. B.arapov, prof. N.Kurlov, C. Parhon,Dr.Direvici, Dr. Meiu – medic-ef la Spitalul Central din BucuretiÎn aceast delegaie au participat profesorii B. arapov i A. Molohov,N. Testemianu (pe atunci redactorul principal i fondatoruljurnalului medical „Ocrotirea sntii”), medicii A. Nacu, B. Zlatan,P. Cozicurt – eful direciei curativ-profi lactice a MS, P. Lecari - aspiranti secretar de partid al Institutului de Medicin, i eu în posturade preedinte al CC al Crucii Roii. Primul popas l-am fcut la Iai.Am fost cazai la hotel, am vizitat Clinica de Neurologie, Spitalulde psihiatrie „Socola” i am fcut o excursie prin Iai. Dup mas,am fost la o întâlnire cu medicii i profesorii neurologi i psihiatri55

din Iai, printre care era dna profesoar Zoia Caraman – efa Cliniciide Neurologie, Gheorghe Pendefunda, asistent la catedr, I. Botez ialii. Profesorul B. arapov vroia s fac un raport pe sindroamele deafectare a substanei reticulate, i m-a rugat pe mine s traduc raportullui în limba român. Eu am încercat, dar nu cunoteam bine terminologianeurologic român i am suferit un eec. Am început s mbâlbâi, B. arapov s-a uitat la mine „ptrat”, eu m-am pierdut cu fi reai nu tiam ce s mai spun. M-a salvat un neurolog român, care tiarusete corect i uor a tradus. Astfel am fost scos din încurctur.Peste dou zile am plecat la Bucureti. Am fost cazai într-un hotelluxos de pe blv. Magheru. În Bucureti lucrau personaliti marcanteîn neurologie: A. Kreindler, A. Facon, S. Dragnescu, V. Voiculescu,C. Arsenie. Toi erau profesori vestii, discipolii lui Gh. Marinescu,ulterior academicieni, iar C. Arsenie a fost i preedinte al AcademieiMedicale. Aceste personaliti erau deja binecunoscute în Europa. Sfaci cunotin cu asemenea personaliti, cu clinicile, pe care ei leconduceau, era pentru mine un eveniment mare. A fost organizat io edin a Societii Române de Neurologie, consacrat oaspeilorneurologi din Moldova, unde a fost prezentat un raport al unui savantromân, i din nou, B. arapov a prezentat un raport tiinifi c despresubstana reticular. Constantin Parhon, vestit neurolog-endocrinologi psihiatru, care a fondat Institutul de Gerontologie, era deja în vârsti era bolnav. La întâlnirea cu noi n-a putut participa, îns i-a exprimatdoleana, ca s se întâlneasc cu profesorii rui din MoldovaSovietic. Au plecat la întâlnirea cu C.Parhon, prof. B. arapov i A.Molohov. Multe discuii nu puteau fi , deoarece profesorii rui nu tiaulimbi strine, conversau prin intermediul traductorului. Pe atunciC. Parhon a iniiat o metod de tratament al oamenilor în vârst cuprocain, numit gerovital. B. arapov îl întreb pe C. Parhon, cumajut gerovitalul? În loc de rspuns, el a rugat dou asistente medicales-l ridice din fotoliu, i când l-au ridicat a spus: „Iaca aa ajut”.În calitate de preedinte al Crucii Roii din Moldova, eram parialsub tutela Comitetului Central al Crucii Roii din România, i într-obun zi am avut o întâlnire la reedina Comitetului. Preedinte eraOctavian Bela, cu care m-am cunoscut la un congres al Crucii Roiila Moscova, îns în aceast perioad era într-o deplasare peste hotare.M-a primit vicepreedintele, un general în rezerv. Le-am druit o56

cup de „argint”, care se druiete la sportivi pentru primul loc, cuinscripia respectiv. Ei mi-au druit un covor esut într-un stil românesci o sumedenie de insigne cu crucea roie de la care mai târziuam avut neplceri cu prof. B. arapov (vezi pagi. 88).A treia zi ni s-a propus s facem o excursie pe Valea Prahovei,pân la Braov, s vizitm castelul Pele i Poiana Braov (pe atuncise numea Poiana Stalin). Locuri pitoreti i istorice, dintre cele maifrumoase, cu care România se mândrete. Dup aceast excursie,ne-am întors acasfi ecare cu impresiile lui.Pe Valea Prahovei, în centru N.TestemianuUn lucru obligatoriu în activitile societii era sporirea niveluluisanitar în coli i în rândurile populaiei. În coli erau organizateposturi sanitare din patru elevi. Între posturile sanitare se desfuraucompetiii atât raionale, cât i republicane. Desigur, mi-a plcut c celmai bun post sanitar a fost menionat cel din coala 41 din Chiinu,condus de soia mea, care preda în aceast coal chimia, iar efulpostului era Marigula Dionidis (Moneaga) – astzi confereniar lacatedra de terapie a facultii de Perfecionare a medicilor de la Universitateade Medicin.57

Arbitrajul drujinelor sanitare cu concursul organizat de “Crucea Roie”cu colonelul Ivan Platoci i colonelul M. GrecovCompetiii se desfurau i între „drujinele” sanitare, care aveauscopul de a acorda asistena medical în caz de rzboi sau cazuri excepionale(cutremur, incendiu, inundaii). Între aceste „drujini” sanitaretot aveau loc întreceri, i primul loc era menionat cu diplome ipremii.Totul mergea bine în „Crucea Roie”, dar iat c se apropia congresulde dare de seam, i tot m gândeam cum s fac s scap deacest post, cu atât mai mult c i în Congaz, când lucram, i în postulde preedinte al societii, lucram seara asupra tezei de doctor în tiine,i lucrarea era aproape terminat. Tocmai la catedr se eliberaseun post de asistent, iar colegul meu Nicolae Testemianu, care era dejaîn post de rector, când m întâlnea, îmi spunea: „Las Crucea Roiei treci la catedr”. A lsa-o eu, m gândeam, dar ea nu m las. Pream-am evideniat i am fcut s mearg lucrurile strun.Într-o bun zi, cam cu o lun înainte de congres, m duc întâi laministrul A. Discalenco. I-am expus subiectul, el, îns, nici nu vroias aud: „Du-te la Olga Bâkova, dac ea îi va permite, atuncii eu voi fi de acord”. M-am dus la eful adjunct al CC, al seciei58

organelor administrative, Olga Bâkova. I-am explicat doleanelemele de a continua activitatea tiinifi co-pedagogic, deoarece amfi nisat teza. Dumneaei nici nu vroia s aud. Desigur, era interesat,ca Societatea Crucii Roii s continue i mai departe s lucrezebine, i ea s nu aib probleme. I-am spus, c voi refuza în caz, cvoifi înaintat. Am ieit s m duc la eful seciei Dimitrie Perjan,îns ea mi-a luat-o înainte i a intrat prima. Aud discuia lor, lacare Perjan spune "Ei i ce dac nu vrea, eliberai-l i gata”. Amrsufl at mai uor.Nucleul organizatoric al Crucii RoiiAcum m-am apucat s pregtesc congresul, care s-a întrunit încldirea Teatrului Dramatic (atunci se numea “A.S.Pukin”). Ausosit preedini ai societilor Crucii Roii din Rusia, Ucraina i Lituania.Tocmai în acea zi, la 12 aprilie 1961, s-a întâmplat un evenimentieit din comun – a zburat primul om, Iurii Gagarin, în cosmos.Era înviorare între toi participanii congresului. O.Bâkova mcheam i îmi spune, ca s încep deschiderea congresului cu acesteveniment. A trebuit s menionez avantajele comunismului fa decapitalism, “cum c Uniunea Sovietic merge în avangarda tuturorrilor, c numai noi, comunitii, suntem în stare s-i întrecem petoi, inclusiv în cosmos”.59

Raport de activitate prezentat la congresul Crucii RoiiParticipanii la congres s-au ridicat în picioare, aplaudând. Congresuls-a desfurat la nivel înalt. La propunerea mea, a fost alespreedinte N. ârfa, asistent la Catedra de Organizare i MedicinSocial, care tocmai absolvise institutul, i-l tiam de activist în timpulstudiilor. Cu aceasta s-a terminat activitatea mea în CC al CruciiRoii. Începea un nou capitol al ascensiunii mele pe scara ierarhic înmunca tiinifi c.În aceast perioad am avut o problem cu sntateasorei mele Iulia. Foarte mult m-a ajutat în spitalizarea ei preedinteleCrucii Roii a Uniunii Sovietice, profesorul Gh. A. Miterev(fost Ministru al Sntii al Uniunii Sovietice).Destinul surorii IuliaSora mea Iulia, nscut la 25 decembrie 1932, dup coala primar,a studiat un an la Liceul “Domnia Ileana” din Bli, iar în perioadasovietic a învat în coala medie nr.1 din Chiinu (astzi Liceul ro-60

mâno-francez “Gheorghe Asachi”). Mai târziu a absolvit facultatea debiologie la Institutul Pedagogic „Ion Creang” din Chiinu. Era o feti- excelent, a învat numai pe note bune, era premiat i în coal i lainstitut. Tatl meu foarte mult se mândrea cu dânsa, fi indc de la vârstade 3 ani cânta cântecele, pe care le auzea la petreceri, i toi cei prezenio admirau cât de frumos cânta. Cele mai preferate cântece erau:Inim, inim de ce m chinuetiInim, inim de ce mereu zvâcnetiLas-m, las-m s-o terg din viaa meaInim, inim nu-mi aminti de ea...sauSrman ppuic, cine te-a fcut ca s plângiSrman ppuic, pentru cine inima îi frângi,Srman ppuic, uit dragostea care a fost,Suferina i durerea n-o s-i dea dar mângâereaSufl etului tu chinuit..................Sora Iulia (din dreapta) cu dou colegeDup ce a terminat studiile superioare, a lucrat învtoare de biologieîn satul Citireni, raionul Ungheni, împreun cu soul su Mihai61

Starâ, care tot a absolvit Institutul Pedagogic, facultatea de biologie.Peste un an ambii soi au fost angajai educatori la sanatoriul dinCorneti pentru copiii reconvalesceni dup meningit tuberculoas.Srmanei Iulia nu i-a mers în via, la vârsta de 27 de ani s-a îmbolnvitde cancer (adenocarcinom mezenterial), care prea târziu a fostdiagnosticat. Dei am avut posibilitatea s-o spitalizez în instituii deprestigiu, ca Institutul Alimentrii din Moscova, apoi Institutul de Endocrinologiedin Moscova, unde tot eronat i s-a stabilit diagnosticulde caexia Simonds, maladie legat de glanda hipofi zar. S-a întorsînapoi la Chiinu în aceeai stare. Deoarece avea dureri paroxisticeîn regiunea ombilicului, a fost consultat de Nicolae Anestiadi, peatunci confereniar. Dlui era un medic foarte atent i de o erudiie deosebit.El mi-a comunicat, c palpeaz în regiunea ombilicului doumici formaiuni i a propus asistentului su Ana Miron Aptekarev s-ifac laparoscopie, care a apreciat adenomele abdominale mrite, aluat un ganglion la biopsie, îns a nimerit unul normal, i s-a stabilitc era vorba de mezanterit tuberculoas. Ne-am bucurat. Îns, cuprere de ru, tratamentul nu era efi cient. Boala progresa, ba chiar auaprut nite conglomerate abdominale i mai mari. S-a hotrât s i sefac operaie repetat, care a dovedit clar c se dezvolt o adenocarcinoma glandelor mezenteriale, confi rmat i de biopsia repetat.S-a chinuit mult biata mea sor, dar i mai mult srmana meamam, care dup a doua operaie, n-a lipsit nici o zi de lâng dânsai trebuia s nu divulge, c are cancer, i s-i fac regulat toalete,având anus preto naturalis. Îns, într-o bun zi n-a mai rbdat, vzândcum se chinuie i sufer dureri. S-a scpat cu vorba involuntar: cândsora se plângea c greu respir i se îndu. Mama i-a spus:„Credc “racul” ista se ridic mai sus, de asta te îndui”. Sora mea n-amai vorbit cu nimeni nici o vorb dup aceasta, era rnit în sufl et,nici doctorul, în care aa de mult credea, nu i-a spus, ce boal are,nici noi, cei apropiai. Peste dou zile s-a stins din via, i mamamult a suferit, pentru c i-a spus adevrul i i-a grbit sfâritul. Afost o mare jale în sat. Prinii erau sfâiai de durere. A fost o înmormântarefrumoas. Soul, cu prere de ru, nu se prea arta pela ea, la spital, era „ocupat” cu o sor medical din sanatoriul undelucra el, cu care ulterior s-a i cstorit. Mia a venit i i-a luat fetiaEleonora, care avea 3 aniori. Urmream, ca nu cumva sfi e persecutatsau înstrinat, mai ales dup naterea fratelui mai mic. Ateptamc i se va spune, cine este mama, care a nscut-o. Odat Eleonorei62

Cu sora Iulia, student în anul I la Institutul pedagogic, 1950i-am artat o fotografi e a mamei sale la o vârst din copilrie, i ea aspus c asta este fotografi a ei; cu adevrat, ea foarte mult semna cu Iulia.Pe urm, la vârsta adolescent, nu-mi amintesc, cum s-a întâmplat,cineva i-a spus, c Iulia este mama ei adevrat. La început, nu credea,c ea mai are o mam, i totdeauna evita discuia pe aceast tem, sn-o jigneasc pe mama vitreg, care a crescut-o. Se spune în popor, “cnu aceea este mama care te-a nscut, dar aceea care te-a crescut”. Poatec este adevrat. Câte femei îi leapd copiii pe la orfelinate, iar copiiisunt înfi ai i crescui de femei bune, blânde, blajine, ca mame adevrate,îns i aceste mame, în majoritatea lor, nu doresc, ca cineva s tiec nu ea i-a dat via acestui copil. Aceste probleme sunt foarte delicatei depind de inteligena, de cultura, de diferite impejurri, de ereditateai sntatea celui înfi at.Uneori copiii înfi ai se îmbolnvesc de diferite boli i aduc mariprobleme prinilor vitregi. Un asemenea caz am avut în practica mea,când o mam a înfi at un copil, dar la vârsta de 15 ani a aprut o boalereditar cu parapareza picioarelor (paraplegia spastic Schtrmpel).63

Capitolul II. ALMA MATER –CITADEL EDUCATIV I NU NUMAIAsistent la Catedra de NeurologieÎn 1961 m-am întors din nou la catedr în calitate de asistent. Astas-a întâmplat datorit faptului c rector era deja colegul meu NicolaeTestemianu, care m-a susinut.P. Lecari nu mai era secretarul partidului, dar susinuse teza i eradocent la catedr. Dup ce teza mea de «candidat în tiine medicale»,aa se numea pe atunci teza de doctor în tiine, a fost acceptat deB.arapov, timp de un an a fost revzut, tiprit i pregtit ctresusinere.Studiind mduva spinrii, Catedra de neurologie, 1957Au fost invitai oponeni (refereni) prof. Dmitrii Pancenko - efulCatedrei de Neurologie la Institutul de Perfecionare a Medicilor dinKiev i prof. Eugen Uspenski - eful Catedrei de Patomorfologie dinOdesa, deoarece lucrarea coninea i mult material morfologic experimental.Lucrarea a fost susinut la 20 noiembrie 1962 i înalt apreci-64

att. Peste 3 luni teza a fost aprobat de Comisia Superioar de Atestarepe lâng Consiliul de Minitri al URSS. Profesorul Boris arapovse purta cu mine cu deosebit blândee. La un an de la susinerea tezeieful mi-a zis c e timpul s m apuc de a doua tez. M gândeam,c prea m grbete profesorul, dar am observat, c relaiile între el idocentul P. Lecari „s-au rcit”. De ce oare?P. Lecari se grbea s susin teza de doctor habilitat, ceea ce îlalarma pe ef, nu cumva, dac va susine teza i va ajunge profesor,s-i ocupe locul. Cu atât mai mult, c Lecari era susinut de organelede partid, avea autoritate i în lucrul consultativ, mereu îl cutaupacienii, ceea ce profesorul nu vedea cu ochi buni. Îmi amintesccum odat o pacient deschide ua cabinetului profesorului i-lîntreab, dac nu tie unde-i docentul Petru Lecari. Dumnealui seuit sub mas i spune: «Piotr Grigorievici, iei de sub mas»,- peurm deschide ifonierele i din nou îl strig. Aa glume îi plceaprofesorului s fac. P. Lecari a observat, c eful îl “strâmtoreaz”,i a început s-i caute alt loc, i l-a gsit. La Institutul Sanitaro-Igienicdin Leningrad tocmai s-a stins din via vestitul neurolog rusI. Razdoliski, i spre aceast catedr i-a îndreptat atenia Petru Lecari.Îns din Chiinu s nimereti în Leningrad, fi ind numai docent, nue aa uor. Nu a trecut mult timp i s-a gsit omul cuvenit. Acesta eraprofesorul Dimitrie Golovin, care era ef la catedra Patomorfologie iprorector pentru tiin la acest institut. De unde a aprut aceast “prietenie”?Dumnealui pân la posturile, pe care le deinea în acest Institut,a lucrat în Institutul de Medicin din Chiinu ca ef de catedr dePatomorfologie i prorector pe tiin. Dumnealui era un om mândru,dar era bun prieten cu Bahus. Într-o bun zi, dup o doz major dealcool, a pierdut biletul de partid. Asta îl amenina cu excluderea dinpartid. L-a salvat întâmplarea. Într-o bun zi, în cabinetul secretaruluide partid, la Petru Lecari, a intrat un omulean i fr nici un preambulîi întinde biletul de partid, afi rmând c l-a gsit. Secretarul de partid atinuit acest fapt, i imediat a fost chemat profesorul Dimitrie Golovin,i i-a înmânat biletul. Deci, l-a scpat de pedeaps i de excluderedin partid. Dup acest caz, profesorul D. Golovin era obligat s-l ajutepe prietenul su, i nu peste mult timp P. Lecari era deja ef de catedrNeurologie la acest Institut.Lui B. arapov asta nu i-a fost pe plac. El, care visa s se întoarcdin nou la Leningrad, nicidecum nu reuea. Îns se gândea c65

P. Lecari nu va face fa postului într-un ora mare cu cerine i tradiiitiinifi ce, cu cultur i istorie cunoscut, i se va întoarce înapoi rugându-lîn genunchi s-l primeasc din nou la catedr. Pentru a împiedicaacest lucru, imediat am fost înaintat în funcia de docent, ca sfi e funciaocupat. P. Lecari n-avea de gând s se întoarc, ba mai mult, profesorulD.Golovin peste un an l-a recomandat comunitilor, s-l aleag secretarde partid al Institutului. Prof. B. arapov a retrit dureros i acesteveniment, îns mai avea „un coz în mânec”. P. Lecari terminase tezade doctor în tiine (acum habilitat), dar consultant era prof. B. arapov,care în ultimul moment a renunat sfi e consultantul acestei teze.Delegaia neurologilor la Congresul IV unional al neurologilor i psihiatrilordin 1963. În primul rând G. Carabulea, P.Lecari, V. Berghiner,D.Gherman, V. PâslaruAici au fost puse în funcie toate legturile lui P. Lecari, care nu eraupuine, era bine cunoscut cu academicianul N. Bogolepov din Moscova,a dovedit s se fac prieten i cu Vasile Anestiadi, care era rector.Aceste dou persoane l-au convins pe B. arapov c nu-i “convenabil”ca Institutul i el personal „s piard un doctor habilitat în tiine”. i,pân la urm, n-a avut încotro. Conductorul a plecat la Leningrad la66

susinerea tezei. S-a întors mulumit, mai întâi, c i-a vzut meleaguriletinereii, iar în al doilea rând a contactat cu muli prieteni. iP. Lecari deja nu-i mai era duman, mcar c nu puin invidie a rmas(cum c nu el s-a mutat în Leningrad, dar P.Lecari).Înainte, spre gradul tiinifi c de doctor habilitatÎn 1963, participând la Congresul al IV-lea al Neurologilori Psihiatrilor din Moscova, m-am convins c tema mea de doctorhabilitat poate fi numai patologia vascular medular. Deja publicasemo lucrare pe aceast tem, am luat cunotin de lucrarealui S.N. Davidenkov, i la congres a fost prezentat un raport destulde intrigant de ctre Dmitrie Bogorodinski din Sankt-Petersburg.M-am convins, c pentru a dovedi c boala ischemic a mduveiare dreptul la «via» este necesar de acumulat materiale clinicomorfologice.Numai în baza morfologiei, pe atunci, se putea dovediclinica infarctului ischemic i a mielopatiei ischemice. Am contactatneurologii din republic, ca toi bolnavii spinali, suspeci,În laboratorul de morfologie al catedrei de Neurologie, 196767

sfi e trimii la spitalizare în clinic. Astfel, timp de 4 ani, am acumulat15 cazuri clinico-morfologice (fi ecare caz era unical) icam 70 de cazuri pur clinice, fr morfologie. Am avut mare norocde laborantul superior Efi m Coblic. Dumnealui era un histologLaborantul superior al catedrei Efi m Cobliciscusit, care pregtea lame ale mduvei spinrii dup diferite metodei mai era un fotograf excelent: pregtea fotografi i i slaiduri de calitateînalt. Rmânea doar de fcut o analiz profund i de scris teza. iiat, în 1968, mi s-a acordat concediu de creaie timp de 6 luni de zile.Îns scrisul mergea anevoios, de asta aceste 6 luni au fost fracionate,câte 2 luni în fi ecare jumtate de an. Aa c în anul 1969 lucrarea erascris, în maculator, i în septembrie prezentat efului pentru controli aprobare. Pân a prezenta lucrarea integral, au fost prezentate unelecapitole. B.arapov le controla foarte operativ i peste 1-2 zile mile întorcea cu corectur, unde se referea mai mult la stil. Îns ultimavariant integral a tezei nu mi-a mai întors-o. Motivele au fost maimulte, îns, principalul a fost ecoul confl ictului Anestiadi – Testemi-anu.68

Taine uitate sau ascunseFaptele neridicate în cuvântse confund în uitare(Pindar a.521 î.Hr.)Cu N.Testemianu am învat într-o clas (coala Nr.1 din Bli)i la un curs în Institutul de Medicin. Cu V.Anestiadi am învat laun curs i în anul 5 am trit într-o camer un an de zile. Aa c acestedou personaliti îmi sunt bine cunoscute.Confl ictul dintre Anestiadi – Testemianu a fost i este o tragedie aneamului nostru i bine conturat de organele KGB. N. Testemianu,înc în timpul studiilor la Institutul de Medicin, a fost evideniat cao persoan cu perspectiv, ocupând diferite posturi în activitatea ob-teasc. Dup absolvirea Institutului i a ordinaturii clinice la catedrade Traumatologie, treptat a ocupat câteva posturi cheie, de medic-efal Spitalului Clinic Republican, de redactor responsabil i fondatoral revistei „Ocrotirea Snt-ii”,fi ind înaintat i deputat înSovietul orenesc, membrual Comitetului orenesc departid. La vârsta de numai 32de ani, a fost înaintat în func-ia de rector al Institutului deStat de Medicin din Chiinu,continuând i lucrul lacatedr. Nicolae Testemianucu o energie inepuizabil seimplic în cele mai spinoaseprobleme ale Institutului. Aproiectat i construit blocurinoi de studii, a trimis peste 100de tineri, profesorii de astzi,s-i fac studiile prin doctoranturîn Moscova,Lenin grad, Minsk, Kiev înNicolae Testemianu69

specialitile medicale, care la noi lipseau sau în care erau insufi cientpregtite cadre autohtone. A organizat predarea prelegerilor înmedicina pentru moldoveni în limba matern i a organizat o muncintens de a traduce manualele în «limba moldoveneasc» (închirili). A mrit numrul de abiturieni de la 200 la 800, a deschisînc 4 faculti, în total, 6 faculti. Tânrul rector, graie munciienergice, a fost observat i apreciat de conducerea republicii iîn 1963, la vârsta de 36, ani devine Ministru al Sntii. Trecândde la postul de rector la postul de ministru, a propus în locul su peV. Anestiadi, care era prorector pe tiin. Ivan Bodiul, primul secretaral CC al PC din Moldova, l-a învinuit pe N. Testemianu c propunela un asemenea post de rspundere o persoan, pe care republica nuo cunoate, adic fr activitate obteasc în trecut. N. Testemianu atrebuit s conving lucrtorii CC i pe I. Bodiul, ca V. Anestiadi sfi enumit rector.N. Testemianu a început cu reformele în minister i în republic.A introdus în minister limba de stat, adic „moldoveneasc”, aa senumea pe atunci. Unii lucrtori, care nu posedau limba de stat, treptatau prsit posturile, care au fost completate cu cadre naionale.Cu timpul a schimbat i în republic medicii-efi i i-a completat cucadre tinere i energice, care înelegeau politica organizatoric a ministerului.Iar medicii-efi rui, ucraineni, armeni, evrei (Grinberg dinOrhei, Ptaoc din Floreti, Ibraghimov în Clrai, Bardier în Kotovsc(Hânceti) i alii, care conduceau raionul la nivel înalt, erau susinuii promovai, astfel c aceasta nu se considera “naionalism”.Toate aceste reforme, pe care le fcea N. Testemianu, nu erau privitecu ochi buni de rui, oviniti i mancuri. Unii minitri întrebaula CC, cum se poate s înclcm dictatura comunist! Sau s procedezei ei ca N. Testemianu? Moldovenii se bucurau mult i îl susineauîn toate. Muli conductori luau exemplu de la N. Testemianu i seconformau în lucru, la drept vorbind, dup dogmele comuniste: susinereacadrelor naionale, introducerea limbii de stat, aa cum scrie înConstituie, îns, s nu treci “limitele”. Adic s nu uii, c fratele maimare este rusul, i trebuie s-l asculi i s te supui i s nu te întrecicu gluma.70

Relaiile cu V. Anestiadi erau prieteneti, se întâlneau des, umblauîn musafi rie, se sftuiau în probleme actuale ale Institutului de Medicin,mai ales în problema cadrelor. Noi, colegii lor, ne bucurami nu numai noi, dar tot neamul moldovenesc c, în sfârit, medicinase afl în mâini sigure, i prietenia lor e de neclintit. Îns n-a fostaa sfi e.S-au gsit farisei, care au semnat vrajb între aceste dou persoanedestul de puternice. Aici nu s-a procedat fr implicarea KGB-ului.Nu tiu, care musc l-a mucat pe Anestiadi, cred c N. Testemianunu i-a permis s hotrasc fr acordul lui vre-o problem de cadre.Anestiadifi ind un om orgolios, pe toi îi privea cu arogan i, desigur,nu putea permite, ca cineva s nu-i intre în voie.Într-o bun zi a intrat în cabinetul ministrului N. Testemianu ipeste dou minute a ieit înfuriat. Astfel, a început o lupt crâncenîntre Testemianu i Anestiadi, încât Institutul i toat Moldova s-aîmprit în dou tabere: cei care erau de partea lui N. Testemianu icei care erau de partea lui V. Anestiadi.Moldovenii erau de partea lui Testemianu, iar ruii, mancurii iovinii erau de partea lui Anestiadi. Eu nu tiam c cei doi sunt certai,i într-o bun zi dup adunarea de partid, împreun cu N. Cere,ne-am dus la rector, ca s clarifi cm unele probleme, care s-au discutatla adunarea de partid, fr ca Dlui s ne îndrumeze, ce poziie socupm. Printre altele, N. Cere i-a spus lui Anestiadi, c prea mult le„sufl i în bor” la unii profesori în vârst i nu te bazezi pe «contingentulnaional autohton», adic pe cadrele naionale, care-l susineau peN. Testemianu, netiind c ei deja sunt certai. Anestiadi a socotit, cnoi suntem trimii de N. Testemianu i suntem de partea lui, i vrems-l învinuim de trdare. Peste câteva zile, Anestiadi a rspândit zvonul,c eu i Cere am fost la dânsul i am cerut c aa profesori ruica: N. Starostenko, B. arapov, A. Korovin, N. Kuzneov i alii sfi etrimii la pensie i în locul lor sfi e avansai moldovenii. A fcut înaa fel, ca despre acest zvon s tie aceti profesori i toat societateai conducerea republicii. Desigur, aceast atitudine intea, ca noi sfi m izgonii de profesorii notri din posturile respective. Se tie, cîn aceast aventur V. Anestiadi era susinut de organele de partid,de rui i mancuri i de acei crora le era fric, c vor fi înlocuii cucadre naionale.71

«Fracia» moldoveneasc, care îl susinea pe N. Testemianu, setemeau de acest contrariu între doi conductori moldoveni i încercaus fac ceva, s gseasc o modalitate s-i împace, îns totul eraîn zadar. Amândoi aveau orgoliu propriu, cu alte cuvinte, “unul eratare i altul - mare”. Totui, unii prieteni devotai medicinii au vzutc situaia era greu de corectat, s-au gândit c trebuie s-l ajute peN. Testemianu. Au început s expedieze scrisori în organele de partiddin Moscova despre despotismul lui V. Anestiadi.Iat una din scrisori, adresate conducerii republicii semnat deprof. N. Fetisov (eful catedrei de Stomatologie chirurgical, un rusprincipial i cinstit), prorectorul C. Matcovschi (ex-secretar al birouluide partid), A. Vizitiu, secretarul consiliului tiinifi c al institutului,prof. Gh. Palade, prof. Gh. Botezatu, prof. A. Nacu, confereniariiI. Podubnâi, N. Cere, P. Pulbere, A. Spânu, I. Marin, I. Melnic,F. Chiticari, F. Gâu, A. Robu i alii. Toi oameni principiali i devotainaiunii. Ce scriau aceti profesori i confereniari, aprtori aidreptii? (vezi copia scrisorii)Se meniona, c în Institutul de Medicin s-a creat o atmosfernesntoas, c colectivul Institutului este împrit în dou tabere, oameniconvenabili rectorului i neconvenabili, cum c toate posturile-cheieîn Institut sunt ocupate de colaboratorii catedrei conduse deV. Anestiadi i ai catedrei fratelui su. În Institut domina despotismul,i rectorul alegea cadrele dup placul lui i dup devotamentul fa derector. Timp de 4 ani, a schimbat 6 secretari ai biroului de partid i 21de decani i prodecani. Stilul i metoda sa de lucru este de a «aâa»unii lucrtori contra altora. Apartamentele le repartiza dup placul sucelor devotai i apropiai lui, fr acordul sindicatelor, i multe altele.Cu prere de ru, conducerea Republicii n-a reacionat la aceast scrisoare,considerând c aceti „naionaliti” sunt de partea lui NicolaeTestemianu, aceasta fi ind imboldul scrisorii.Atunci aceti aprtori ai dreptii au scris scrisoare la redaciaziarului central URSS „Pravda”. Dreptate nici aici n-au gsit,fi indcscrisoarea a fost reexpediat conducerii republicii. În sfârit, s-a creato comisie a CC, ca s controleze nu faptele citate în scrisoare contrarectorului, dar s controleze activitatea Ministerului Sntii (deci alui N. Testemianu) iar problema sfi e discutat la Biroul CC.72

Comisia condus, de redactorul ziarului „Moldova Socialist”,Pleco M.A., lucra formal, doar se tia c referitor la N. Testemianudeja era pregtit hotrârea Biroului CC.Grigore Eremei, pe atunci prim secretar în raionul Kotovski, acumHânceti, îi amintete cum, cu o zi înainte de edina biroului, a vorbitprin telefon cu I. Bodiul i, printre altele, s-a interesat, ce se preconizeazla edin în privina lui Nicolae Testemianu, i a primitrspuns, c nimic serios, Nicolae Testemianu va fi puin mustrat i varmâne s lucreze mai departe în postul deinut. Îns, a doua zi dimineaaBodiul, l-a sunat pe Gr. Eremei i i-a comunicat c situaia s-aschimbat i «Colea» va fi destituit. Cu o zi înainte de edina birouluiCC, au sosit doi demnitari din Moscova, de la Ministerul Sntii,primvice ministru URSS Danilov i de la CC Baltiiskii, eful Sectoruluiocrotirii sntii i au anunat, c au însrcinare sfi e prezeni laedina cu pricina, insistând ca Ministrul Sntii sfi e destituit.Se vorbea c fraii Anestiadi ar fi expediat o scrisoare la ComitetulCentral al PCUS, învinuindu-l pe Testemianu de naionalism i legturidiscrete cu unele personaliti din România. C asta este adevratnu se tie,fi indc toate materialele contra lui Testemianu din arhivaComitetului Central al Moldovei au disprut.La edina biroului CC, N. Testemianu a fost susinut de membriibiroului D. Cornovan, A. Diordi i N. ciolokov, îns, a fost insufi -cient pentru a-l apra pe ministru.N. Testemianu nu s-a ateptat la o atât de drastic decizie. Da, ela fost “btut”, dar n-a fost învins. A doua zi un prieten de coal l-asunat acas i a întrebat soia cum se simte Nicolae, dânsa i-a spus ctoat noaptea a plâns. Acestea au fost lacrimi de jignire, de trdare, înlegtur cu înclcareafl agrant a drepturilor omului.Îns nu din acea plmdeal a fost croit N. Testemianu. El a fostun purttor de steag al naiunii, “un gigant al gândirii noastre naionale.A fost destituit de conducerea promoscovit cu ajutorul acelora,care au fost ajutai i cluzii anterior de Nicolae Testemianu, oamenimeschini, invidioi i nerecunosctori, trdtori” (M.Snegur).A doua zi N. Testemianu a fost invitat de Ivan Bodiul, care a încercats-l calmeze i l-a întrebat ce doleane are. El i-a spus c se vaocupa cu tiina, mai întâi urmând doi ani în postdoctorat la catedraprof. M. Ghehtman. Se va ocupa cu managementul ocrotirii sntii, iva continua ceea ce toat viaa l-a frmântat – “lichidarea deosebirilor86

eseniale a nivelului de acordare a asistenei medicale urbane i rurale”.El toat viaa a fost un combatant al nivelului de trai al ranului.A doua dolean a lui N.Testemianu, adresat lui I.Bodiul, a fosts-ifi e ameliorate condiiile de trai. i aceast problem I.Bodiul i-arezolvat-o. L-a trecut cu traiul în casa KGB-itilor de pe str. SergheiLazo.Ce s-a întâmplat mai departe în Institutul de Medicin? Desigur,c rectorul a triumfat, primind o satisfacie c i-a învins dumanul,având o explozie de bucurie. Urma s se rzbune pe ceicare au fost de partea lui N. Testemianu i care au expediat scrisoricontra lui. Mai întâi, a convocat o adunare de partid, pe care oconducea nu secretarul de partid al Institutului, dar secretarul alII-lea al Comitetului orenesc de partid Tatiana Danilovna Stati.Dup un raport despre naionalismul lui N. Testemianu, au început s-itimoreze pe cei care au semnat scrisoarea cu pricina. Cine au fost ei?Ruii: Z. Gorbuina, A. Krâlov, A. Zorkin i unii mancuri moldoveni.Dup aceast furtunoas adunare, cei care au isclit scrisoarea,erau obligai c vin cu plecciune i scuze la rector s-i cear iertare.Unii chiar plângeau i cdeau în genunchi. Ce umilin! Iar pe ceiprincipiali, care nu veneau, îi elibera din lucru. Despotismul i-a permiss se apere în felul acesta de “naionaliti”. Aa a fost concediatconfereniarul A. Robu i N. Cere, care au fost nevoii s se angajezela Institutul Oncologic i Institutul de Fiziologie al Academiei. ProfesorulGh. Paladi susinuse teza de doctor habilitat i urma s ocupepostul de ef al catedrei. Pi, ca s se rzbune pe el, a fost adus i „bgatla catedr ca un ghimpe în coaste” un profesor din Odesa.Eu însumi n-am semnat scrisoarea contra lui Anestiadi din motivulc prof. B. arapov m-a prevenit, c dac m implic contra lui Anestiadi,voi fi eliberat din lucru a doua zi. Îns V. Anestiadi tia foartebine de care parte sunt i cuta motive cum s se rzbune i pe mine,i momentul a venit. Tocmai în vara anului 1968 venise din Leningrad„prietenul” lui P. Lecari, care, dup întâlnirea cu V. Anestiadi, a fost trimisla B. arapov s-i transmit c eu am fost la V. Anestiadi i am ceruts-l trimit pe arapov la pensie, i eu s-i ocup locul. B. arapov n-acrezut, avea îndoieli. Aceste îndoieli tot timpul îl frmântau, se ducea laV. Anestiadi de multe ori. i una din întrebri era: „A fost Gherman lael s-i cear s-l trimat pe dânsul la pensie?” Anestiadi tot timpul evitarspunsul, îi ddea un rspuns evaziv. Îl linitea pe btrân cu aceea c87

el foarte mult îl stimeaz i niciodatnu-l va trimite la pensie. Îns profesoruluiîi trebuia un rspuns precis,ca s tie cum s procedeze mai departecu mine. De asta depindea idestinul tezei mele.Despre atitudinea eronat a profesoruluiarapov fa de mine mulisavani erau bine informai. Despreaceasta scrie eful catedrei de Neurologiedin Institutul de perfecionaredin Kiev, prof. D.I. Pancenko.Pe de alt parte, acas, soia, ValentinaVladimirovna, tot timpul îl„rodea” pe soul su, c el are dubiiPetru Lecari în ceea ce i-a transmis P. Lecari. Eaera contra moldovenilor i tot timpulîl aâa pe soul ei. Într-o bunzi de octombrie 1969, eful vine la lucru (dar venea el de dou ori pesptmân în ultimii doi ani, fi indc se simea prost), ne adun pe noi,toi membrii catedrei, i începe un atac contra mea. Cum c eu trebuies plec de la catedr, i argumenteaz acuzaia cu faptul c am fostla V. Anestiadi i am cerut ca toi profesorii rui i el, inclusiv, sfi etrimii la pensie i s-i înlocuiasc cu cadre moldoveneti. C, atuncicând am fost într-o delegaie în România (lucram atunci preedinteleComitetului Central al Crucii Roii), fi ind invitat de Crucea RoieRomân, am adus o sumedenie de insigne cu crucea roie. În hotelam pomenit de ele, la care B. arapov a spus s le aduc s vad i el.Am luat un pumn de insigne, intru la el în camer (unde era cazat iprof. A. Molohov psihiatru) i le prezint. B.arapov, în glum, îmispune: „Iaca, acum noi ne vom alege decoraiile Crucii Roii”. i eu,în glum, i-am rspuns: „Aa decoraii trebuie s le merii.” La adunareacatedrei a relatat, c Diomid Grigorievici Gherman într-o arstrin, în prezena oamenilor strini, l-a ofensat, „c el trebuie smerite decoraiile Crucii Roii”,- în timp ce ara Sovietic l-a decoratcu „Ordinul Lenin”. O învinuire neîntemeiat. Toi colaboratorii catedreiau „muit”. tiau c cele spuse nu corespund adevrului. Dup88

învinuiri la adresa mea, se adreseaz ctre confereniarul B. Ianakevici– acela tace. Se adreseaz asistentului V. Pâslaru, care spune ctrebuie clarifi cat chestiunea, i atunci o s rezolvm problema. „Dardumneata, Gavril Constantinovici, ce ai de zis?” (Carabulea). Acelaîi rspunde destul de calm: „Eu nu cred c Diomid Grigorievici ecapabil de aa ceva”. „Aha, înseamn c eu mint, dar Gherman aredreptate. Îl credei pe el. Clar! De astzi, o s v supunei lui DiomidGrigorievici”. S-a ridicat brusc, suprat foc i se îndreapt spre ieire.Eu alerg dup dânsul i încep s-l linitesc, c aa discuie nu trebuiaînceput, c dac el aa dorete, eu pot s plec de bun voie, c niciodat n-am fost contra lui, n-am spus niciodat ca pe dânsul s-l trimitla pensie. L-am petrecut aa pân la main. i a plecat acas.89

Desigur, c aceast discuie pentru el, i nu numai pentru el, dar ipentru mine i toi colaboratorii, a fost un stres puternic. Dânsul,dup dou infarcte de cord, pe care le-a suferit în trecut, avea o ascitcardiac. A doua zi a fost internat în spital, deoarece i s-a depistato decompensare cardiac i a început s se intensifi ce ascita. Toicei de la catedr eram derutai. Pe de o parte, eram indignai, c nicidecumacei care l-au indus pe ef în eroare nu recunosc, pe de altparte, cum s facem s-l linitim. În spitalul guvernului, unde se afl ala tratament, fi ecare noapte fceau de gard pe rând colaboratoriicatedrei. El era în stare de depresie, cred c a regretat, de cele întâmplatenefi ind sigur. Mai mult cu nimeni din colaboratorii catedreinu i-a luat capt de vorb despre cele întâmplate. Îns în fi ecare zise adresa prin telefon în anticamera rectorului i-l ruga c doretes se întâlneasc cu dânsul. Totui, vroia s tie sigur, dac eu amfcut propunerea ca s-l trimit la pensie. La solicitrile lui, primeaun rspuns rece de la secretar c Vasile Cristoforovici îi plecat înAnglia, alt dat „era plecat în Paris sau Moscova”. Dânsul nu doreas se întâlneasc cu B. arapov din dou motive. S spun c „da”, aavut loc o astfel de convorbire cu mine, nu putea, fi indc asemeneadiscuie nu a avut loc. S spun c asemenea convorbire nu a avutloc, l-ar fi trdat pe „prietenul” su P.Lecari (scriu în ghilimele prieten,fiindc ei nu au fost niciodat prieteni, între ei a fost o frniciei interes de confruntare).Într-o bun zi, dup amiaz, m-a sunat confereniarul Mihai Casiani m-a informat despre evenimentul tragic, c profesorul Borisarapov a decedat. Cum s-a întâmplat? În acea zi la consultaie înLecisanupr (aa se numea spitalul guvernului) a fost invitat un profesortânr din Kiev, Iurii Zozulea, neurochirurg (ulteror academician,directorul Institutului de Neurochirurgie din Kiev). B. arapov îlcunotea bine, fi indc a fost referent la teza lui de doctor în tiine.Cum este primit, Iu. Zozulea, afl ând c B. arapov se afl în spital, l-avizitat. B. arapov s-a plâns, c are o ascit, i nu tie cum s scapede ea, nu tie el (Iu.Zozulea) vre-un dehidratant, care ar fi efectiv laaceast patologie. Iu. Zozulea i-a spus c cel mai efi cient dehidratanteste soluia de uree (îns acest preparat se indic în caz de edem cerebral,dar nu în caz de ascit). Fostul oponent, cum a afl at, a cerut sfi e procurat acest preparat i sfi e aplicat lui, fr s se mai consulte90

cu specialitii. În timp de o or a fost gsit acest preparat i deja prininfuzii se administra, când peste jumtate de or pacientul a exclamat„”, a ridicat mâna în sus i mai mult n-a respirat, inima a încetats-i mai bat. Aa s-a sfârit viaa marelui savant.Ceremonia înmormântrii a decurs într-o atmosfer foarte încordat.Soia efului era revoltat i m acuza c eu sunt vinovat de decesulsoului ei. C datorit confl ictului, care a fost în colectiv la catedr,declanat de B. arapov, i-a aprut o decompensaie i a decedat.V. Anestiadi prevedea un scandal, dac eu apar la înmormântare, iseara m-a sunat acas i mi-a spus, c „pot s m îmbolnvesc” i snu apar la înmormântare. Eu m-am gândit - fi e ce o fi . Îns nu puteams nu-mi petrec eful pe drumul cel din urm, care a fcut mult pentrumine i a fost victima unor intrigi, a unor oameni meschini, invidioii nerecunosctori.Am fost la înmormântare, îns m-am strduit s nu fi u vzut desoia profesorului. M ascundeam pe la spatele celor mai înali. Mulise uitau la mine i se mirau, de ce eu nu-s la cptâiul efului, ca celmai devotat i credincios discipol.Acolo stteau rectorul, înconjurat de oamenii lui fi deli. Dup discursullui funebru, a luat cuvântul prof. P. Lecari, apoi docentul catedreiBoris Ianakevici i mai departe cortegiul funebru porni sprecimitir.M gândeam ce va fi mai departe i cum se vor dezvolta evenimentele.Deoarece soia efului era revoltat contra mea, V. Anestiadia emis un ordin, ca ef de catedr interimar sfi e prof. AlexandruNacu, eful catedrei de psihiatrie, colegul i prietenul meu. El mi-aspus c n-are la aceast catedr nici un fel de atribuii, s conduc eumai departe. Iar V. Anestiadi mi-a transmis, ca s caut ieire i s mîmpac cu Valentina Varfolomeevna (aa-i numele ei dup tat). Pemine m frmânta mai mult cum s capt înapoi teza de doctor habilitat,care era fi nisat i scris într-un singur exemplar. Ca s restabiletidin nou un alt exemplar, trebuia o munc enorm.Pe Valentina Vladimirovna o preocupa acum o întrebare foarte important– cine poate s o ajute ca s comande i s instaleze monumentulla mormântul soului. A încercat s implice pe unii colaboratoriai catedrei, dar fr succes. Nimeni nu dorea s se lege cu dânsa.Într-o bun zi, dumneaei l-a invitat acas pe fostul laborant supe-91

ior al catedrei Efi m Mironovici Koblic, s se sftuiasc în problemamonumentului. Ea s-a plâns mult c nimeni nu o ajut, c toi au prsit-oi nu tie ce s fac mai departe. Efi m Coblic era foarte corecti înelept. El a sftuit-o c monumentul poate s-l comande i s-linstaleze numai Diomid Gherman. Ea era de aceeai prere, îns, cums se adreseze, dac atâta venin a acumulat contra lui. i-l mai întrebce s fac cu teza lui Gherman. El i-a comunicat c teza trebuie de urgenîntoars, deoarece despre ea «se aud vorbe urâte», ceea ce nu-iface cinste. Auzind una ca aceasta, vduva a scos imediat manuscrisullucrrii mele ca s mi-l transmit. Seara m-a sunat Efi m Coblic i mi-aspus c vine s-mi aduc lucrarea. Bucurie mai mare pentru mine n-afost. A doua zi, m-a sunat Valentina Vladimirovna i m-a rugat s trecpe la ea s se sftuie. Desigur, c am fost la ea i ne-am împcat. Amplecat împreun cu asistentul T. Butnaru i am comandat la Jitomir(în Moldova pe atunci granit nu era) monumentul dup schiele fcutede mine. i peste trei luni monumentul a fost instalat. În sfârit, mgândeam c teza mea se va bucura de und verde, îns n-a fost aa,sfi e, pripoane au fost i mai departe. Dup o revizie minuioas, amtiprit-o i am prezentat-o rectorului. M-am gândit, c dac îl voi luaal treilea consultant pe V. Anestiadi, el nu -mi va „pune bee în roate”,i lucrarea va fi repede prezentat spre susinere. Îns dumnealui nus-a grbit, atepta s se liniteasc situaia dup confl ictul cu N. Testemianu,atepta ca soia profesorului meu s se liniteasc, i aa ainut-o un an i jumtate. În sfârit, în martie 1971, a dat acordul s seanune în ziar susinerea tezei de doctor habilitat pe data de 7 aprilie.Oponeni au fost prof. V. A. Smirnov din Moscova, un om foarte binevoitori bine vzut în lumea neurologic, colegul i „prietenul” meuprof. P. Lecari din Leningrad i din Chiinu - Iraida AlexandrovnaIacovleva, o profesoar foarte stimat i de o înalt competen înneuromorfologie.Susinerea s-a desfurat la un nivel foarte festiv. Auditoriul B (astziSala Senatului) era arhiplin, a sosit i tticul meu de la Boca ifratele din Bli, muli prieteni: Gheorghe Malarciuc, Leonid Mursa,Pavel Bou i toi neurologii din Chiinu. Votul a fost unanim. Deoarecepetreceri, banchete dup susinere nu se recomandau, am fcut92

acas o mas bogat în stil moldav,unde au fost invitai oponenii,conductorii i preedinteleConsiliului Andrei Zorkin(V. Anestiadi era consultant in-avea dreptul sfi e preedinteal consiliului de susinere).Timp de dou sptmâni,am adunat toate documentelenecesare i lucrarea a fost expediatla Moscova în ComisiaSuperioar de Atestare.Ateptam rspunsul de laComisia Superioar de Atestareîns au trecut 6 luni, au trecut12 luni i nici un rspuns. DeVasile Anestiadifapt, tezele de doctor în tiineerau aprobate în timp de 3 luni, de doctor habilitat în 6 luni, iar eu ateptun an i „ , ”. Am început s caut relaii ca s potajunge la Comisia Superioar de Atestare. Mi-am amintit c oponentulmeu Vasile Smirnov era membru al acestei comisii. M-am adresatlui, i el mi-a spus, „pe secret”, c lucrarea mea se afl la recenzieînchis (adic secret) la eful catedrei de Neurologie din AcademiaMilitar Medical din Leningrad, profesorul Panov Alexandr Gavril.Mi-am amintit c la aceast catedr activeaz un prieten al meu, caretot era specialist în ramura patologiei vasculare medulare, AlexandrMeer Livovski, un neurolog, în gradul de colonel-locotenent i înacelai timp era secretarul tiinifi c al catedrei. Am gsit telefonul luii imediat l-am informat ce m doare. A doua zi m-a sunat i m-ainformat c lucrarea, cu adevrat, se afl la eful lui, îns eu am nunumai prieteni, dar i dumani.Îi închipui - mi-a spus - dumanii dtale au afl at, unde e trimislucrarea la recenzie i au scris o scrisoare anonim prof. A. Panov,cum c eu am furat materialele tezei, c sunt o persoan incapabil, ialii mi-au scris lucrarea de doctor habilitat. Profesorul A. Panov m93

cunotea, cci nu odat am raportat fragmente din teza mea la diferiteforuri tiinifi ce în Leningrad i Moscova. Docentului A. Livovski nui-a trebuit mult timp s-l conving pe profesor, c asta e o infamie,cineva vrea s se rzbune pe mine. Se întreab, cine putea s afl e laComisia Superioar de Atestare, aa lucruri secrete, unde i cui i-afost trimis la recenzie secret lucrarea mea, i s afl e adresa de acasa profesorului. Cine putea s aib acces în Comisia Superioar? Desigur,c acces aveau rectorii i preedinii consiliilor tiinifi ce, saucineva care are prieteni în aceast Comisie. Alexandr Livovski l-aajutat pe profesorul A. Panov s „întocmeasc” aceast recenzie, ipeste trei zile a fost trimis la Moscova, iar la 10 mai 1971 ComisiaSuperioar de Atestare a confi rmat teza mea de doctor habilitat, pesteun an mi s-a conferit titlul de profesor universitar. Aa s-a încheiatepopeea cu teza de doctor habilitat.“Vremea trece i ne trecemCum trec toate pe pmânti pe lâng toate trecemObservându-le trecândDar sfi e spus în treactRelele ce s-au trecutNici prin cap s nu ne treacS le trecem la trecut”Petru Zadnipruef al Clinicii de NeurologieDin 1979 a început activitatea mea în funcia de ef de catedri de clinic de neurologie a Institutului de Medicin din Chiinu.La drept vorbind, înc sub conducerea profesorului B. arapov, eramresponsabil de toat munca pedagogic, tiinifi c i clinic, pe caremi-a încredinat-o. Lui B.arapov îi raportam tot ce se desfura întoate domeniile. În ultimii 3 ani, Dlui venea de dou ori pe sptmânla lucru, când avea prelegeri i când trebuia s desfoare conferin-a clinic a colaboratorilor. Dumnealui era bolnav, i noi ne strduiams nu-l prea supraîncrcm, cci venea tot timpul încordat, noipresupuneam c soia mereu îl incita contra noastr, a moldovenilor,94

Componena Catedrei de Neurologie i Neurochirurgie cu curs de Geneticmedical, 1973. În primul rând: G. Carabulea, D. Gherman,B. Ianachevici; al doilea rând: M. Casian, A. Voloh, V. Pâslaru, F. Butnarual treilea rând: V. Raa, E. Tofnic, M. Maximciucdar când venea în clinic, îl înconjuram cu cldur, stim, dragoste. Else linitea i pleca acas în dispoziie bun. Totdeauna ne strduiam sgsim o main, care nu numai s-l aduc la lucru, dar i s-l duc acas.Acum, când am rmas fr ef, responsabilitatea mea era multmai mare. Catedra s-a mrit, s-a întors în 1971 de la Moscova VasileRa dup terminarea doctoranturii pe neurochirurgie, iar peste unan i Eugeniu Tofnic. Deci, trebuia de perfectat un curs nou deneurochirurgie, de elaborat programul, de fi xat numrul de ore icondiiile de lucru, etc.Cursul de Genetic Medical era format deja prin anii 1968-1969,i dup stagiere la Moscova acest curs de genetic am fost nevoits-l predau singur. Aceste dou cursuri au schimbat i au constituitun supliment considerabil, cci catedra, prin ordinul ministeruluidin 1973, a fost denumit Catedra de Neurologie i Neurochirurgiecu un curs de Genetic Medical. S-a extins astfel baza clinic, sec-iile de neurochirurgie au format baza clinicii conduse de doi specialititineri, care s-au întors din Moscova, unde au studiat neurochirurgiatimp de 5 ani. Desigur, c trebuiau meninute tradiiile95

Fig. 47. Fondatorii cursului de Neurochirurgie: de la stânga la dreaptaEugeniu Tofnic, Diomid Gherman i Vasile Ra (1975)fondate de profesorul Boris arapov i, oricum, create noi rela-ii cu clinicile din toate republicile Uniunii Sovietice. Participamla toate forurile tiinifi ce din Moscova, Leningrad, Kiev, Takent,La Congresul Unional al Gerantologilor, Kiev96

Doi "Eroi ai Muncii Socialiste" acad. Evghenii Smidt (Moscova) i acad.Liubovi Malaia (Harkov) cu o grup de profesori la Congresul al IV-lea alNeurologilor din Ukraina (Harkov)Dnepropetrosk. Un grup de profesori la conferin (1987)97

Duanbe, Tbilisi, Lvov, Dnepropetrovsk, Harkov i altele. Aproapecu toi savanii neurologi din aceste orae am stabilit relaiiprieteneti. Una din cauze era c toi iubeau ospitalitatea moldovenilori vinul moldovenesc, care de multe ori le era servit.Îmi amintesc, cum la o plenar, care a fost organizat datoritDinei Muhamedovna Tabeev, soia primului secretar de partid a regiuniiCazan, Tatarstan. Aceste personaliti aveau mare putereîn rândurile partidului i dispuneau de surse materiale foarte mari.Îmi amintesc c am nimerit i la vila lui, într-o pdure de pe malulrâului Volga, fi ind poftit printre persoanele marcante ale plenarei.Pentru participani a fost organizat o excursie pe fl uviul principalal Rusiei – Volga. Acolo a avut loc o degustare a vinului semidulce„Izabela”, ce amarnic le plcea ruilor. Vinul adus de mine se ddeala but i aproape toi profesorii s-au “pilit” de-a binelea. Dup aceaîntâlnire de sufl et cu profesori din diferite orae, am primit multe scrisoride mulumire. Prof. V. Miheev din Moscova mi-a scris c a rmasfoarte impresionat de „vinodelia din Moldova”, exprimându-mi mul-umiri i urri de bine.Congresul al II-lea al Vertebroneurologilor a avut loc pe un vaporpe Volga (1988)A venit, în sfârit, i rândul meu s organizez o plenar a SocietiiUnionale tiinifi ce a Neurologilor i Psihiatrilor la Chiinu.98

Asta a avut loc pe 3-4 octombrie 1977. Desigur, s primeti înospeie 40 de profesori neurologi i psihiatri din diferite orae presupuneao responsabilitate extrem de mare. Cele mai difi cile greutise refereau la hotel. Toi profesorii doreau numai camere separate,dar hotelul «Codru» i cel al CC nu dispuneau de atâtea camere separate.Hotelul ,,Chiinu» era într-o stare deplorabil, plin de ploniei mizerie. Acolo a fost cazat prof. F. Poemnâi din oraul Gorkii,care a rmas tare nemulumit. Lucrul acesta, desigur, nu-mi fceaprea mare cinste. Cele mai bune camere au fost rezervate pentruacademicienii A. Snejnevskii, E. midt, Gh. Morozov (Moscova),A. Zurabavili, P. Saradjivili (Tbilisi) i muli alii, care mai erauînc i „Eroi ai Muncii Socialiste”. Desigur, pentru Dina MuhamedovnaTabeev a fcut o comand de lux chiar Ivan Bodiul, pe atunciprimul secretar al PCM. Ei se cunoteau bine, deoarece s-au odihnitîmpreun în Iugoslavia, pe malul Mrii Adriatice, i Dina a trebuits-i acorde lui Ivan Bodiul ajutor medical. Deci, Dina Tabeev laChiinu avea un program aparte, i ei i se mai alturase vre-o câivaprofesori mai apropiai.Plenara a fost organizat responsabil i au rmas toi mulumii,mai ales, dup ce delegaii au fcut o excursie în beciurile de la „Cricova”i în pdurile din Lozova.În excursie la Dolna. Porfesorii Petru Voloin, Nicolae Anosov, AlexandruZincenko, Levon Badalean, Ghenadie Akimov, condui de conferenciarulBoris Ianacheevici99

Munca tiinifi c la catedr era destul de difi cil, se simea lipsaaparatelor moderne, a reactivelor. Laborantul E. Coblic, pe carese bazau lucrrile morfologice, s-a transferat la catedra de Anatomie.Totui, în perioada din 1971-1979, au fost susinute sub îndrumareamea 6 teze de doctor în tiine.A vzut lumina tiparului prima monografi e efectuat pe baza tezeimele de doctor habilitat „Dereglrile ischemice spinale”, editatîn 1972, iar în 1975 a aprut o monografi e cu savanii din LeningradD. Bogorodinski i A. Scorome - „Radiculita lombar spondilogen”.Împreun cu Elena Chetrari, în 1976, a fost editat i tipritmonografi a „Spondilopatia hormonal”, care a fost reeditat în1984.100

În 1974, 30 mai -1 iunie, a fost organizat a III-a Conferin republicana Neurologilor, Psihiatrilor i Neurochirurgilor, cu participareacelor mai vestii savani din Moscova, Leningrad, Kiev i alteorae. Tematica neurologic a fost „Dereglrile vasculare ischemicecerebrale i medulare”, iar tematica psihiatrilor a fost „Clinica alcoolismului”.În programul acestei conferine au fi gurat personaliti marcanteîn neurologie: directorul Institutului de Neurologie din Moscova,academicianul, Erou al Muncii Socialiste, Evghenii midt, academicianul,Erou al Muncii Socialiste, Nicolai Bogolepov, Iurii Zozulea,actualmente academician, directorul Institutului de Neurochirurgiedin Kiev, profesorul Levon Badalean (ulterior academician), profesorulEvghenii Dubenko din Harkov, Nabi Madjidov (Takent), IuriiKurako (Odesa), Petru Lecari (Leningrad ), Abdumadjid Pulatov (Du-anbe), Nicolai Anosov (Leningrad), Alexandr Scorome (Leningrad),Alexandr Ratner, Iacob Papeleanski (Cazan) i alii.De asemenea, au participat i muli profesori-psihiatri în frunte cupreedintele Societii Unionale a Neurologilor i Psihiatrilor, academicianulGheorghii Morozov - directorul Institutului de Psihiatrielegal ,,Serbski”.Desigur, când am avut o societate comun cu psihiatrii, tot timpulneurologii insistau s se despart de psihiatri, îns ei nu vroiau, dinmotivul c erau mai puini la numr i n-aveau o reea aa de larg înteritoriu ca neurologii, pe atunci unitatea de psihiatru i de narcologînc nu era introdus în reeaua medical din raioane.Conferina a III-a a Neurologilor s-a desfurat normal în clubulSpitalului Republican de Psihiatrie. Acolo au servit oaspeii imasa. La sfâritul conferinei, s-a fcut o excursie cu profesoriineurologipe locurile pitoreti, urmând traseul lui Pukin în satulDolna, raionul Nisporeni, unde în memoria poetului este amenajatun muzeu. Fabula spune, c în acest sat Pukin s-a întîlnit cuiganii i s-a îndrgostit de iganca Zamfi ra, de aici i expresia„îgani umnoiu tolpoi po Bessarabii cociuiut”. Luând în serios101

aceast expresie a lui Pukin, muli rui cred c moldovenii suntigani. Oaspeii notri s-au convins c aceasta nu e adevrat. Academicianulmidt a venit cu fi ic-sa, fr soie, care la conferineleprecedente permanent îl însoea, i în prezena ei îl inea cam dinscurt. Acum era cu fi ic-sa, se simea mai liber i chiar mai activlua parte la dansurile moldoveneti, dar de fi ica lui, care deja eradoctor neurolog, ne era fric s n-o pierdem prin pdure cu cinevadin ,,cavalerii” notri. Mai pe urm, am afl at c s-a îndrgostit deun psihiatru de al nostru i chiar insista ca academicianul, tatlei, s-l aranjeze la lucru în Moscova. Acestea sunt probleme paraconfereniale,care îi fac pe oameni sfi e mai emancipai, s-icunoti mai bine, i care viza prietenia. Desigur, c cei mai buniprieteni, neurologi cu renume, au fost invitai i acas. I-am primitcu ospitalitatea noastr tradiional, cu bucate moldovenetii vinuri preferate, c ducându-se pe jos la hotelul, de pe strada„Gh. Asachi” (unde atunci locuiam) unii chiar i cântau. Dar peprofesorul Alexandru Ratner, celebru savant neurolog din Cazan,pionier în studierea vertebroneurologiei la copii, l-au inspirat lapoezii, care mai jos se public... tiam eu, de unde vine inspiraialui Ratner. El locuia într-o camer cu profesorul D. Fedotov (directoral Institutului de Psihiatrie a Federaiei Ruse) i el dormeafoarte strâns i tare sforia, de aceea A. Ratner scria poezii la balcon(foto poezie).Anii 1970 – 1980 s-au încununat pentru mine în calitate de conductoral Serviciului neurologic, cu susinerea tezelor de ctre discipoli.În aceast perioad au fost susinute 6 teze de doctor în tiine, de neurologicompetitori (pe atunci doctor în tiine medicale se numea candidatîn tiine medicale, iar doctorul în tiine acum se numete doctor habilitat),deoarece rectoratul, doctorani nu ne ddea, din motiv c dupterminarea doctoranturii trebuia s-i angajeze la lucru la institut, adicla catedr, îns, locuri libere la catedr nu erau. În aceast perioad asusinut disertaia eful seciei de neurologie din Bli, Iacob Faverman,un medic cu o pregtire bun, dumnealui lucrând la fabrica de confeciunidin blnuri, unde se aplica vopsea, care coninea ursol. El a observatc vopseaua aceasta provoac la muncitori dereglri vegetative.102

103

Aceast lucrare a fost susinut la Simferopol, unde colegul iprietenul meu Alexandru Glaurov era preedintele Consiliului tiin-ifi c. Eu am sosit cu întârziere, când susinerea era pe sfârite. Totui,apariia mea la Consiliu a înviorat asistena,fi indc prof. A. Glaurovimediat mi-a dat cuvântul, s prezint caracteristica discipolului meu.Profesor Alexandr Glaurov – ef catedr neurologie din SimferopolO alt tez, care mi-a fcut cinste i plcere, a fost teza EleneiChetrari, care a studiat mai pe larg un capitol al tezei mele de doctorhabilitat despre complicaiile neurologice în spondilopatia hormonal.Aceast problem prezenta interes prin faptul c lua în dezbaterepatologia sistemului nervos. În spondilopatia hormonal nu se tiaaproape nimic, i dup publicarea monografi ei cu pricina, au sositfoarte multe scrisori atât de la medici, cât i de la pacieni, care cereauasistena medical.Medicul-neurolog practician Mihai Ganea a susinut teza la Moscova,la Institutul Central de Perfecionare a medicilor. Fiind preedinteal Comisiei Republicane de deservire a invalizilor de rzboi,dumnealui a studiat complicaiile neurologice tardive la invalizii derzboi.Neurologul Simion Sirchis, cu experien mare în neurologie, asusinut teza la Kiev. Lucrând consultant la spital, Dumnealui a stu-104

diat importana diagnosticii enzimelor din lichidul cefalorahidian înmeningite. Lucrarea a fost efectuat în Spitalul de Boli Infecioase.Aadar, în aceast perioad, susinerea tezelor la Alma Mater nuse permitea i trebuia s pleci cu discipolii ti la Cernui, Simferopol,Kiev, Moscova pentru a-i promova la gradul de „canditat în tiinemedicale”. Trebuia s-i selectez un Consiliu tiinifi c, unde s susintezele, s gseti oponeni i s le organizezi susinerea.În 1981 a avut loc primul Congres al Neurologilor i Psihiatrilordin Moldova. La acest congres, psihiatrii au ales tema„Alcoolismul cronic”, neurologii au preferat ,,Encefalopatiai mielopatia discirculatorie vascular”. La acest congresau participat muli savani neurologi aproape din toat URSS.Deci, s-ar putea compara cu o manifestare tiinifi c unional. DinMoscova au participat profesorii: Levon Badalean, N. Vereceaghin,G. Maxudov, L. Petelin, Iu. Martânov, V. Miheev, V. Neretin,N. Strelkova, A. Vein, V. Greciko, din oraul Leningrad (acum Sanct-Petersburg), G. Akimov, A. Zincenko, P. Lecari, A. Skorome dinUcraina, V. Aliferova, P. Voloin, P. Gaft, A. Glaurov, E. Dubenko,Ia. Pieli, V. Chen, A. Klimenko, N. Manikovschi, A. Min, L. Peleh,P. Skocii, E. Maceret, N. Policiuk, S. Ramadanov i alii din NijniiNovgorod, V. Troin i A.Ratner din Cazan.Desigur, s primeti în ospeie un numr de renumii profesoria fost o cinste, dar presupunea i o responsabilitate. Cu mareamajoritate a profesorilor, sus numii, aveam legturi prieteneti.Peste 5 ani, a venit timpul s organizm al II-lea Congres al Neurologilori Psihiatrilor. Îns „nu e cum vrea omul, dar cum vrea Domnul”.Exact în 1986 a sosit perioada, când Comitetul Central al comunitilora lansat lozinca i o serie de hotrâri contra alcoolismului, înfrunte cu secretarul al II-lea al Biroului Politic al CC al PCUS, EgorLigaciov. Se vorbea, c pân a ajunge secretar al CC, era alcoolic, ide fric s nu înceap din nou accesul de beie (dipsomanie), a lansato hotrâre foarte strict ca toate viile sfi e extirpate, toate fabricile devin sfi e lichidate, nunile i petrecerile s se fac cu ap mineral sauapa dulce. Îmi amintesc, cum la o plenar la Takent toate banchetele sefceau cu „ceai”. Adic, vesela era pentru servirea ceaiului, dar înceainic era coniac, pe care îl serveam în cni pentru ceai. Mult ru a105

adus aceast hotrâre prosteasc. Ea a dunat i Congresului al II-leaal Neurologilor i Psihiatrilor. CC al PCM ne-a interzis s-l numimcongres, dar prima Conferin Republican pe Narcologie, unde s sediscute numai problemele alcoolismului. Era luna mai, una din celemai frumoase, când totul era în fl oare, i au nvlit o sumedenie deprofesori-psihiatri. Drept c au fost i neurologi, dar ce puteau discutaneurologii despre alcoolism? Au fost descrise diferite patologiiale sistemului nervos central i periferic, cu condiia, c „la coad aveacuvântul” alcoolismul. Conferina a avut loc într-o cldire nou. Tocmaifusese dat în exploatare „Casa de luminare politic”, unde astzie teatrul „Ginta Latin”. Desigur, c tematica nu putea declana multediscuii, dar i rapoartele erau monotone i uniforme. În oriice caz, noiconsideram c al II-lea Congres al Neurologilor i Psihiatrilor din Moldovaa fost un congres nereuit.În afar de aceste dou manifestri tiinifi ce, primul Congres alNeurologilor i Psihiatrilor i prima Conferin pe Narcologie, anii‘80 (1980-1990), s-au mai evideniat prin anumite evenimente personale.În aprilie 1984 am fost înaintat la titlul de „Savant Emerit alRSSM”. Cui datorez acest titlu? Mai întâi, lucrrilor mele tiinifi ce,îns, poi s ai multe lucrri tiinifi ce, dar s nu fi i observat. În al doilearînd, acest titlu îl datorez secretarului CC al PCM Pavel PetroviciPetric. Dumnealui a fost pacientul meu i pe mine m cunotea bine icunotea bine i lucrrile în ramura vertebroneurologiei. Într-o discu-ie cu Dumnealui, mi-a spus, c e timpul sfi u înaintat la titlul de SavantEmerit, îns acest lucru trebuia s-l fac Institutul de Medicin.Pe atunci aa era modalitatea, mai întâi, trebuia s te înainteze biroulde partid al Institutului, apoi trebuia sfi i aprobat la comitetul raionalde partid, la comitetul orenesc, la seciile CC i dup aceasta, sfi iaprobat la Biroul CC, i atunci rmânea partea formal – „ucazul”Prezidiului Sovietului Suprem. i aici s-au gsit persoane, care nudoreau sfi u înaintat, îns, la 7 aprilie a aprut „ucazul”.Un alt eveniment de proporii pentru neurologie a fost divizareaSocietii Neurologilor i Psihiatrilor, visul demult al neurologilor,cci psihiatrii nu vroiau nici într-un caz s se despart. Deoarece eueram unicul profesor neurolog i specialist principal al M.S., desigur,am fost ales Preedinte al Societii Neurologilor din Moldova.106

Unde mai pui, c în anul 1988 am srbtorit jubileul de 60 de ani.Srbtoarea a fost destul de modest. La edina Societii Neurologilora fost fcut un raport, dup care m-au felicitat colaboratorii iprietenii cu cadouri modeste. Preedintele societii m-a decorat cu omedalie pregtit de un “meter faur”.Un meter "faur" a pregtit o medalie în bronz, i preedintele,prof. Alexandru Nacu, mi-a înmânat-o din numele SocietiiDei buturile spirtoase erau înc interzise de CC al PCUS, aminvitat acas colaboratorii catedrei, efi i de secie i pe medicul-ef alSCR i am srbtorit acest jubileu în sânul familiei.Repercusiuni creative ale relaiilor cu studenii„Energia uman nu are pre în sine;ea se defi nete ca valoare înaciunea pentru o cauz generoas.”HemingwayÎn a doua jumtate a decadei anilor ‘80 (1985-1990) s-a activizatlucrul tiinifi c cu studenii. Activitatea cercului tiinifi c a fost preluatde mine personal. Pentru a activiza cercul tiinifi c studenesc, s-aluat decizia de a practica conferine tiinifi ce studeneti interrepublicane,invitând s participe studeni din alte instituii de medicin dinvecintate. Aa au fost invitai studenii din Cernui, Lvov, Odesa,107

Simferopol, i, desigur, din Sankt-Petersburg. Cu efi i de catedre deneurologie din aceste orae colaboram în plan tiinifi c, astfel c aureacionat pozitiv la propunerea mea. Prima conferin studeneasc afost desfurat la 14 mai 1985, la care au participat studeni din Institutulde Medicin din Chiinu cu 12 rapoarte tiinifi ce, patru dinLvov, dou din Sankt-Petersburg, dou din Simferopol.Studentul I. Kupariki raporteaz la edina cerculuiÎn anul urmtor, în afar de Institutele de Medicin enumerate maisus, au fost i dou rapoarte din Institutul de Medicin din Odesa.În felul acesta, au fost prezentate 5 manifestri tiinifi ce studeneti.Vreau s menionez c toi studenii, membri ai cercului de neurologiede la Institutul de Medicin din Chiinu, au devenit medici neurologii neurochirurgi. Dintre aceti talentai studeni muli au continuat activitateatiinifici au susinut teze de doctor în tiine. Acetia sunt StelaOdobescu, Boris Varsan, Irina Sorocean, A. Buzdugan, V. Kuraciki, iarOleg Pascal i Irina Sorocean au continuat temele de la conferina studeneasc,care mai târziu au devenit teze de doctor în tiine i au fostsusinute cu succes în 1994. Studentul Victor Timirgaz din Chiinau i108

Taras Scorome din Sankt-Petersburg au susinut teza de doctor habilitatîn medicin pe problema neurochirurgiei. Vitalie Lisnic a susinut,Împreun cu profesorii N.T. Starostenko, A.A.Korovin i preedintele comitetuluistudenesc Maria Juc la conferina tiinifi c studeneasc din1967mai întâi, teza de doctor în tiine, iar în 2006 teza de doctor habilitat.Munca de creaie cu studenii s-a încununat cu succes, unii dintre eiajungând ulterior specialiti de categorie superioar, doctori în tiinei doctori habilitai în neurologie i neurochirurgie. Mult înseamn sdepistezi la timp persoana talentat, s-o „molipseti” de munca tiinific, s-o îndrumezi pe drumul cel drept i s-o ajui s scrie teza.Cu un grup de sudeni-membri ai cercului tiinifi c la al doilea curs EducaionalInternaional din 2003109

Ulterior, în legtur cu dezmembrarea Uniunii Sovietice, organizareaconferinelor studeneti interrepublicane i unionale s-a întrerupt.Îns, odat cu proclamarea independenei Republicii Moldova,au aprut forme de educaie a studenilor sub raport tiinifi c.tiina medical neurologic în anii ‘80Anii 1980-90 au fost i cei mai productivi în activitatea editorial,au fost scrise i publicate patru monografi i. Mai întâi, în anul 1981,a vzut lumina tiparului a doua ediie a monografi ei „Spondilopatiahormonal”. Prima ediie a fost foarte repede realizat, deoarece i tirajula fost mic. Dup retiprirea acestei monografi i, am primit multescrisori de la profesori i colegi, deoarece în neurologie apruse o problemnou. În literatur se mai numete spondilopatia osteoporotic,i se studiaz osteoporoza aparte i sindroamele neurologice aparte.Se mai numete înc spondilopatia postclimacteric, ceea ce înseamnc este legat de perioada climaxului. Aceast concepie nu poatefi acceptat, deoarece dereglrile hormonale pot aprea nu în perioadaclimaxului, îns cu mult mai precoce, înc în perioada adolescenei.În legtur cu publicarea acestei cri, am primit multe scrisori de lamedici i pacieni, care se rugau s-i primesc la consultaie sau s ledau recomandaii. Asemenea scrisori au sosit de la Iandâh Vlad, ora-ul Oriol, Kant Violeta din Moscova, Susciuc din oraul Volgograd,de la Nesterenco V. din oraul Zaporojie, Sirota V. din Odesa, oraulKramatogorsk, regiunea Donek, i de la Belekoi, tocmai din Iakutsk.S-au adresat i organele ocrotirii sntii din Krasnoiarsk, din Zaporojie,din Vinia cu rugmintea s-mi trimit la consultaie pacienii laChiinu.Desigur, c am reacionat conform indicaiilor Ministerului Sntii,am fost la consultaie la Vinia, la Moscova i la Odesa, la bolnavicu spondilopatie hormonal i cu dereglri vasculare medulare.Ulterior au fost publicate dou monografi i pe tema „Dereglrilevasculare medulare” cu prof. Alexandr Scorome, elevul prof. DumitruBogorodinski, unul din pionerii studierii acestei probleme.Aceste dou monografi i au fost scrise dup materialele a dou tezede doctor habilitat i strâns legate între ele. La A. Scorome a fost studiatmai minuiosfi ziologia vascularizrii medulare, am studiat maiprofund patomorfologia ictusului medular acut i cronic.110

Formele clinice descrise de noi, desigur, completau problemelestudiate. În teza mea au fost studiate particularitile dereglrilorvasculare în osteohondroz i sinestoz vertebral. La fel, un capitolera consacrat spondilopatiei hormonale. La prof. A. Scorome aufost studiate dereglrile vasculare medulare în cazul patologiei aortale(anevrismul, coarctaia, stenoza). Aa c monografi a era preconizatpentru editarea unei singure cri, îns, volumul era prea masiv i, deoarecen-au încput câteva capitole cu dereglarea vascular medularîn caz de leptopahimeningite, în caz de tumori, la femei gravide i111

în caz de operaii toracale sau abdominale (iatrogene), s-a hotrât caacestea sfi e tiprite aparte. Altfel zis, au fost publicate monografi ioriginale i muli profesori din Uniunea RSS considerau c patologiavascular medular se studiaz numai la Chiinu i la Leningrad.Scrisoarea profesorului Iacob Popeleanski« ! – . , , . , , a . , . . 27/IX-1972»Monografi ile au avut o rezonan larg în lumea neurologilor. Amprimit rvae de la cei mai vestii neurologi ai Uniunii Sovietice, dela acad. E. Smidt, directorul Institutului de Neurologie din Moscova,de la acad. Iu. Antonov, directorul Institutului de Neurologie i Neurochirurgiedin Minsk, scrisori de la prof. D. Bogorodinski din Lenin-112

grad (unul din pionierii studierii patologiei vasculare medulare), de lavestitul prof. David Scheffer din Sverdlovsk. Dlui îmi scrie: „DragDiomid Grigorievici, am primit cartea Dumneavoastr admirabil,cartea este minunat editat. Asta este prima monografi e în literaturanoastr pe o tem atât de actual. Foarte bine e descris clinica isplendid e descris patomorfologia. Felicitrile mele, ai scris o cartereuit”.David SchefferDesigur, c recenzii pozitive au fost publicate în revistele de specialitate,unde autorii afi rm c în Chiinau i Leningrad a fost fondato direcie nou în neurologie. Mai târziu pentru ciclul de lucrribazat pe aceste monografi i am fost nominalizat Laureat al Premiuluide Stat al R.Moldova.Diploma Premiului de StatCea mai fructuoas perioad a dezvoltrii serviciului neurologicîn Republica Moldova au fost anii 1990 – 1999, odat cu independen-a Republicii Moldova.Care sunt succesele acestei perioade. Au fost restabilite relaiile cuneurologii din România, mai ales cu cei din Iai. Odat în doi ani, auloc simpozioane tiinifi ce în problemele actuale în neurologie.Societatea Neurologilor din Republica Moldova în 1992 a fostprimit în Federaia European a Societii Neurologilor (EFNS) idelegaia Moldovei a participat la toate congresele, care s-au desf-urat pân în prezent. Preedintele Societii din republic fost ales încomponena Consiliului EFNS.113

La Chiinu au fost organizate dou cursuri educaionale internaionalecu participarea savanilor de renume din Europa.Confereniarii G.Zapuhlâh i M.Gavriliuc i-au perfecionat cunotinele,respectiv timp de 6 i 12 luni în Germania, ceea ce a contribuitla încununarea cu succes a tezelor lor de doctor habilitat.Colaboratorii catedrei, confereniarii M.Gavriliuc, G.Zapuhlâh,V.Lisnic, O.Pascal, M.Sangheli au benefi ciat de stagii de perfecionareîn Germania, Marea Britanie, Frana, S.U.A., Olanda. Aceastaa contribuit la creterea nivelului tiinifi c, curativ i pedagogic înneurologie.În 1993 subsemnatul am fost ales membru titular al Academieide tiine a Moldovei i sub îndrumarea cruia au fost susinute 4teze de doctor habilitat i 8 teze de doctor în tiine medicale.În 1995 Catedra de Neurologie era cea mai puternic. În componenaei erau 3 profesori i 6 confereniari, 5 asisteni doctori întiine din care 2 fi nisase tezele de doctori habilitai (M.Gavriliuc iG.Zapuhlâh).În 1993 s-a editat primul manual de neurologie în limba român,iar peste 10 ani a vzut lumina tiparului al doilea manual „Neurologiei Neurochirurgie”.Au derulat lucrrile celui de-al treilea Congres al Neurologilordin republic.Pregtirea cadrelor tiinifi ce, doctori habilitai în neurologie ineurochirurgie, a permis ca Catedra de Neurologie – „Alma Mater”s se divizeze, „s nasc” catedre i cursuri noi. Astfel, cursulde perfecionare a medicilor neurologi, condus de confereniarulG.Carabulea, s-a transformat în Catedra de Neurologie. În frunteaacestei Catedre este profesorul S.Groppa, care tocmai s-a întors dela Moscova, unde susinuse teza de doctor habilitat. Cursul de Neurochirurgie,condus de confereniarul E.Tofnic, s-a transformatîn Catedra de Neurochirurgie, deoarece a fost susinut cu successub îndrumarea mea teza de doctor habilitat de asistentul catedrei –Grigore Zapuhlâh. Cu susinerea tezei de doctor habilitat Ion Ilciuca format un curs de Neuropediatrie. Cursul de Genetic Medical afost transferat la Centrul de Genetic Medical de pe lâng InstitutulMamei i al Copilului.114

115Catedra de Neurologie în 1995

Catedra Neurologie Alma Mater, fondat în 1945. efcatedr – profesorul Boris arapovCatedra Neurologie i Neurochirurgie cu GeneticMedical, fondat în 1971ef catedr – profesorul Diomid GhermanCatedraNeurologieef –profesorulI.MoldovanuCatedra Neurologiei Neurochirurgie cuGenetic medical,fondat în 1995ef – profesorulS.GroppaCatedraNeurochirurgiefondat în2000ef –profesorulG.ZapuhlâhCursNeuropediatrie,fondatîn 1995ef –profesorulI.IlciucCursGeneticMedical,fondat în2001ef - MoinÎn 1995 au fost fondate dou laboratoare tiinifi ce: Neurologiefuncional (conductor I.Moldovanu) i Vertebroneurologie (conductorD.Gherman).Dac timp de 50 de ani am avut o singur catedr de Neurologiei un singur profesor neurolog, atunci la momentul actualavem dou catedre de Neurologie, o catedr de Neurochirurgiei un curs de Neuropediatrie, în componena crora activeaz 7doctori habilitai profesori: D.Gherman, I.Moldovanu, S.Groppa,I.Ilciuc, M.Gavriliuc, G.Zapuhlâh, V.Lisnic i 30 de doctori în tiine,din care 5 neurochirurgi i 4 neuropediatri.Aceste succese sunt datorit cadrelor tiinifi ce îndrumate deautorul acestei cri, care a pregtit 5 doctori habilitai i 20 dedoctori în tiine.Un eveniment important a fost organizarea, pe data de 25-27 mai2006, a celui de-al IV-lea Congres al Neurologilor din Moldova,cu participare internaional, care s-a desfurat în sala Senatului aUSMF „Nicolae Testemianu”. La congres au participat 310 delegaii a fost deschis de preedintele Societii – academicianul DiomidGherman.116

117Prezidiul celui de-al IV-lea Congres al Neurologilor

Cuvânt de salut au prezentat Preedintele Academiei de tiine –academicianul Gheorghe Duca, viceministrul Sntii – Boris Golovin,prorectorul pentru tiin USMF „Nicolae Testemianu” – profesorulViorel Priscaru i Ozea Rusu – directorul general al Institutuluide Neurologie i Neurochirurgie.Curs Educaional Internaional în cadrul Congresului.Moderator prof. Vitalie LisnicLa congres au fost discutate trei probleme neurologice i neurochirurgicale:accidentul vascular cerebral, sindromul algic, tulburrilevegetative i afeciunile vertebro-medulare i ale sistemului nervosperiferic.În cadrul congresului a fost organizat un „Curs Educaional Internaional”cu participarea profesorilor din Marea Britanie (H.Angus-Leppan, R.Guillof) i Frana (Y.Peréon).118

Capitolul III. CONTRIBUII LA DEZVOLTAREATIINEI NEUROLOGICEForuri tiinifi ce internaionale i unionalePrima mea vizit dincolo de hotarele republicii a fost în România,dac putem numi aceast ar o ar strin. Aceast excursie afost iniiat în cadrul vizitei, când medicul psihiatru român Direvici în1957 a organizat o excursie a medicilor psihiatri i neurologi moldoveniîn România, din propria iniiativ descris mai sus.Ca membru al delegaiei Uniunii Sovietice, am fost onorat în1966, când academicianul Nicolae Bogolegrov din Moscova, efulcatedrei de neurologie din Institutul al II-lea de Medicin în numelelui Pirogov, având probleme de sntate, mi-a propus s prezint delegaiarii împreun cu colaboratoarea Institutului de Neurologie dinMoscova M. Stolearova la Simpozionul internaional în probleme deneuroreabilitare, care a avut loc în Praga.În afar de doi delegai, a mai fost i o grup turistic cu un programde excursie. Au fost muli specialiti în reabilitare din MareaBritanie, care deineau întâietate în aceast problem. Am prezentatun raport despre dereglrile ischemice în sistemul arterelor spinaleposterioare, care n-avea referire la reabilitare, dar raportul a fost ascultatcu interes. Dup edin, a fost organizat o recepie în PalatulGuvernului Ceh.Urmtorul eveniment a fost participarea mea la Congresul Mondialde Neurologie la Hamburg în septembrie 1985. Cu aceast ocazie,Preedintele Consiliului de Minitri Ion Ustian m-a primit i i-a datacordul s-mi plteasc deplasarea, îns, cu prere de ru, am întârziatcu perfectarea vizei. Prof. E. Solganic, discipolul clinicii noastre,care triete în Germania, mi-a povestit c o jumtate de zi nu dispreafamilia mea de pe monitoring cu indicaia ca s m prezint încomitetul organizatoric. E regretabil c n-am participat, unde trebuiasfi u moderator la edina consacrat temei spinale.Din anul 1990, societatea Neurologilor din Moldova a fost primitîn organizaia rilor Dunrene în problemele tiinelor neurologice. Înacest context, am fost invitat în 1990 la Budapesta s particip la SimpozionulXXIII împreun cu doctorandul M.Gavriliuc. Simpozioanele seorganizeaz anual în rile Dunrene, numite Danube Simposium.119

120

Urmtorul, al XXIV-lea Danube Simposium, a avut loc în Viena.Organizatorul acestor simpozioane era vestitul profesor Gerstenbranddin Viena, care acorda o deosebit atenie participanilor din Moldovai rile CSI. Doctorandul M.Gavriliuc a prezentat raportul comun„Strile iniiale ale mielopatiei discirculatorie: clinica i posibilit-ile electromiografi ce”. Totodat am onorat cu prezena mea edin-a de fondare a Congresului European al Societilor Neurologice(EFNS). Societatea naional a fost primit în calitate de membru alacestui for înalt tiinifi c.În cadrul Dunabe Simposium care a avut loc la Berlin în 1993,am prezentat personal un raport „Factorii de risc în patologia medularvascular”. În aceiai perioad Organizaia Mondial a Sntiia organizat la Berlin în clinica Charite a Universitii Humboldt o întrunirea reprezentanilor rilor ex-socialiste în problemele managementuluiserviciului neurologic. Deoarece nu posedam limba englez,prezentarea mea a fost tradus de M.Gavriliuc. Pân la urm, toireprezentanii din rile foste socialiste au vorbit în limba rus.Congresele EFNS se organizau integral de regul odat la doiani. Primul Congres, a fost organizat la Marseille, Frana în 1994.Al II-lea Congres a fost organizat la Roma în 1996, un ora, carem-a impresionat cel mai mult, mai ales Vaticanul cu catedralaSf. Petru i Pavel. Am participat din partea Moldovei 9 persoane.La toate congresele EFNS participau câte 8-12 persoane dinMoldova i majoritatea aveau tezele publicate i prezentau postere.La început unii se eschivau de la prezentarea posterelor, îns situa-ia s-a schimbat, când consiliul a adoptat hotrârea ca celui care nuprezint poster la urmtorul congres nu-i va fi acceptat lucrareaprezentat.În 1999 al III-lea Congres EFNS a fost organizat în Sevilia (Spania),al IV-lea Congres a avut loc la Lisabona, în Copenhagen a avutloc al V-lea Congres, al VI-lea Congres a avut loc la Viena, iar alVII-lea – la Helsinki, Congresul VIII s-a desfurat la Paris (2003),ora pe care muli viseaz s-l viziteze. Al IX-lea Congres a avutloc în 2005 în Athena. Al X-lea Congres a fost în Glasgow în 2006 lacare n-am participat, iar al XI-lea Congres a avut loc în Bruxelles. Laaceste foruri tiinifi ce înalte savanii medici neurologi moldoveni auprezentat cu succes realizrile tiinifi ce.121

Relaii tiinifi ce ale neurologilor din Iai i Chiinu.Prietenul Gheorghe PendefundaGheorghe PendefundaLa sfâritul anilor ‘80, dar mai precis în anul 1989, legturile dintremoldoveni i români au început s se „dezghee”.Ele fusese pân atunci extremde încordate. Nu vedeau cu „ochibuni” comunitii, ruii, prieteniaîntre români i moldoveni i sepuneau “bee în roate”, ca asemeneaîntâlniri sfi e limitate, i erauurmrite de organele de securitate(KGB). Deci, contactele de prieteniei colaborare între neurologiidin România i Moldova, conferin-e tiinifi ce, congrese cu participarearomânilor nu se permiteau, dardespre aceasta nu se vorbea deschis.Cu neurologii români ne întâlneamîn alte ri. Îmi amintesc de oasemenea întâlnire la Moscova, laSimpozionul Danubian (adic al rilor din bazinul Dunrii), la careau participat muli neurologi din România. I-am cunoscut atunci peCezar Ionel din Bucureti i B. Asgian din Târgul Mure, care era unarmean „rtcit” prin România. Triam la hotelul „Rossia”, împreuncu Boris Ianachevici, locuiam într-o camer, i i-am invitat pe acetidoi neurologi în musafi rie. A fost o întâlnire de sufl et i s-au cântatcântece româneti, cântecele vechi ale prinilor notri inspirate devinul moldovenesc "Izabela", care era un vin bubil. De fapt, CezarIonel s-a nscut în Moldova, la Clrai i visa s-i vad meleagurilestrmoeti, soia lui era nscut la Fleti, i avea surori i la Fletii la Chiinu.Primeam permanent scrisori de felicitare la srbtorile de iarnde la acad. Constantin Arsenie. Soia lui era din Chiinu i vroias ne fac o vizit, i-a scris o scrisoare prin anii ‘60 lui B. arapovs-i fac o invitaie, la care eful mi-a spus s-i rspund, c este122

plecat (deoarece, nu dorea sfi e urmrit de organele KGB-lui). Lafel, permanent ineam legturi prieteneti cu prof. Gheorghe Pendefunda,îns ele tot se limitau la felicitri de srbtori, cum erautimpurile pe atunci. În anul 1989, Gh. Pendefunda a hotrât s-mifac o invitaie cu soia la Iai pe vre-o câteva zile. Dânsul dorea sparticip la a XIV-a Consftuire a Neurologilor din Moldova, care s-adesfurat la Slnic-Moldova, îns, eu n-am fost pregtit s participla o asemenea conferin i i-am rspuns c o s vin pe la sfâritullui septembrie. Îmi amintesc de aceast zi, cci dimineaa l-am sunati m-am pornit spre vama Leueni. Am ateptat, cam o or lavama noastr. Îns cei de la vama român, când au auzit, c eu suntprof. Gherman, acel care l-a tratat pe scriitorul Dumitru Matcovschi,mi-au mulumit, m-au salutat i mi-au dorit drum bun. Nu m-amateptat c românii urmresc la televizor cu mare interes starea sntiiscriitorului D.Matcovschi. (Televiziunea Moldova ddea informaiiaproape în fi ecare zi despre acest patriot, care a suferit unaccident “înscenat” i la aceste informaii ddeam i noi interviu– despre aceasta vom vorbi mai jos).Prof. Gheorghe Pendefunda, împreun cu fi ul su Liviu, ne-au ateptataproape o jumtate de zi la marginea Iaului s ne întâlneasci s-a întâmplat aa c am trecut pe lâng ei i nu ne-au observat. Deodat,vd o main, care ne depete, se oprete înaintea noastr iiese din ea Liviu Pendefunda i ne oprete. Din urm, cu alt main,venea tticul lui. Ne-am salutat i mai departe, în convoi de maini,ne-a condus pân la Hotelul „Traian”. Acas nu ne-au cazat din motivede „siguran”. Ei tot erau urmrii de organele de securitate iaveau team s nu se refl ecte întâlnirea noastr asupra situaiei deserviciu. Totui, am fost poftii seara la mas. A doua zi am plecat înexcursie împreun cu soia lui Maria, o moldoveanc foarte frumoasde la Hui, i creia profesorul îi spunea cu mare dragoste Cica. Amcutreierat toat Moldova, începând cu Suceava i terminând cu Piatra-Neam.Am fost cazai la mnstirea Putna, unde cu mare dragostei atenie ne-a primit arhimandritul. Toate mnstirile de la poaleleCarpailor au fost vizitate de noi i la fi ecare mnstire ne atepta arhimandritulsau „starea maic”. Aa cinste ne-au fcut datorit faptuluic profesorul Gheorghe Pendefunda era o personalitate vestit nu123

Cu prof. Gh. Pendefunda, ianuarie, 1997numai în Moldova, dar i în toat România i dup hotarele ei. Ne-amîntors la Iai foarte mulumii i aici ne surprinde un telefon de la Bucureti,de la Cezar Ionel. M-a avertizat, c dac nu vin la Bucureti,o sfi e mare suprare. S-a certat cu Gheorghe Pendefunda, care nuaccepta, spunându-i c eu sunt invitatul lui i nicidecum nu poate fi deacord. În sfârit, el a cedat i noi am plecat pe 3 zile la Bucureti. Spredeosebire de Gh. Pendefunda, C.Ionel ne-a cazat la el acas. Tria îndou camere i avea un balcon închis. Era foarte precaut, foarte atents nu observe cineva c are musafi ri din Moldova. Mai mult decât124

atât, el s-a îneles cu o persoan de la securitate, prevenindu-l c vaavea musafi ri din Moldova Sovietic. Aceast persoan, sub pretextc ei sunt prieteni, ne-a vizitat la el acas i am fcut cunotin, bachiar am luat împreun cina. Îns, nu tiu de ce, îi era fric de vecini:s nu vorbim tare, s nu cântm, s nu vorbeasc radioul sau televizorulmai tare. A fost o întâlnire de sufl et, soia lui Lidia, moldoveancdin Fleti, adic pmânteanca mea, toat ziua era ocupat cu pregtireabucatelor, având grij ca nu cumva ele s se repete. Desigur, cBucuretiul îl cunoscusem de prin anii 1957, când cu o delegaie deprofesori i medici-neurologi i psihiatri, am fcut o vizit ofi cial.De data aceasta l-am cunoscut, mai detaliat, vizitând muzee i mnstiriistorice din jurul oraului.Peste 2 zile ne-am întors la Iai, unde deja se simea o atitudine maiindulgent din partea securitii,fi indc domnul Gh. Pendefunda nune-a mai cazat la hotel, dar ne-a invitat acas. Se simea c regimul comunista început s cedeze. Acest „spirit” se simea c vine de la Moscova,de la M. Gorbaciov, care mereu vorbea de „perestroica”. Acesteevenimente sunt bine cunoscute i în Uniunea Sovietic, i în România.Mai târziu, românii vorbeau c revoluia din România “a început laChiinu, s-a iniiat la Timioara i s-a terminat la Bucureti”.La plecarea din Iai, ne-am îneles s ne fac i D-lui cu soia o vizitla Chiinu. Desigur c, întorcându-ne acas, deja fceam planuricum s-i primim pe prietenii notri din Iai. În luna martie am primitscrisoarea de la prof. Gh. Pendefunda, c sunt disponibili s ne vizitezeîn luna mai 1990, la care i-am rspuns c-i ateptm cu plcere. A sosittimpul indicat în primele zile ale lunii mai. Situaia în aceast perioads-a schimbat radical. Moldova era pe cale de a-i declara independen-a i nu mai purtam griji, c vom fi urmrii de organele de securitateKGB. Iar în România czuse regimul lui Ceauescu. Nu tiam pe undevor intra oaspeii ieeni i circulam cu mainele pe strada Hânceti.De odat, vd o main româneasc „Dacia”, care s-a oprit în cutareainformaiei despre strada Dzerjinski, cum se numea strada GheorgheAsachi în anii ‘90. Mai departe au avut und verde. Desigur, c fr nicio rezerv au fost cazai la noi acas i i-am servit cu toate bucatele decare noi dispuneam. Gheorghe Pendefunda s-a nscut la Ungheni i tarea dorit s vad cum arat Unghenii i s-i arate soiei locurile natale.Aa am i fcut, am plecat la Ungheni, tocmai când aveau loc manifestriledintre moldoveni i români sub genericul „Podul de fl ori”. A125

fost o manifestare extraordinar. Ne-am apropiat de Prut i ne uitamcum veneau românii pe pod unul dup altul, un val de oameni, care cufl ori în mân, treceau Prutul i aruncau fl orile în Prut, care aproape eraacoperit cu fl ori. La Ungheni venise aproape jumtate de Chiinu, imoldovenii pregtii de srbtoare se adunau grmjoar pe iarb verdei ciocneau câte un phru cu românii i îmbucau din sarmale i altebunti. Aceast manifestare istoric va rmâne pe veci în memoriacelora care au participat. Noi am asistat la aceast privelite, la aceastrevedere între frai, i dup rugmintea oaspetelui meu, am plecat înDnueni, un sat lâng Ungheni, unde s-a nscut Gh. Pendefunda.Tocmai în aceast zi era Sfântul Gheorghe i când am ajunsla biseric, se terminase slujba, iar în curte câteva familii aranjaseo mas s srbtoreasc trei ceteni cu numele Gheorghe. Eum-am prezentat i l-am prezentat pe prietenul meu pe care-l chematot Gheorghe. S-au bucurat cu toii de aceast coinciden plcut,ne-au invitat la mas i petrecerea a început. Toate aceste evenimenteau fost de neuitat.Ne-am întors la Chiinu foarte bucuroi c am participat la aa manifestride prietenie între moldovenii din stânga i dreapta Prutului.A doua zi era tocmai 9 Mai – Ziua Victoriei, i a coincis cu ziuaonomastic a Domnului Pendefunda. Am plecat de diminea la Soroca,la invitaia regretatului neurolog, doctor în tiine medicale, MihailMalamud, un om cu o inim mare, binevoitor i foarte ospitalier. Ne-aîntâlnit la marginea Sorocii, ne-a artat cetatea Sorocii, ne-a plimbat cuun vapora pe Nistru câiva kilometri în sus i în jos, iar mai pe urmne-am oprit în pduricea de pe malul Nistrului, lâng Soroca (unde s-aconstruit complexul Badea Mior sau „Lumânarea recunotinei”). Acolodeja ne ateptau la o mas întins într-un desi i unde deja frigruileerau gata. Prietenul Dr. Malamud, ne-a fcut o primire superb. Ne-amîntors a doua zi la Chiinu, dar am fcut o vizit în drum i la Bli.Au rmas mulumii oaspeii notri, i a venit ziua despririi.Înainte de plecare, ne-am sftuit i am hotrât s organizm PrimulSimpozion al Neurologilor Iai-Chiinau la Iai, în cadrul celei de-a14-a Consftuiri a Neurologilor din Moldova, care a avut loc în septembrie,în a doua jumtate. Cu alte cuvinte, gheaa a început s setopeasc pe ambele maluri ale Prutului.126

Primul Simpozion al neurologilor Iai-ChiinuDup cum ne-am îneles cu prof. Gh. Pendefunda, Simpozionula fost planifi cat pe data de 25 – 26 septembrie 1990. În componen-a delegaiei au fost 16 medici neurologi i neurochirurgi din Chiinu,printre care confereniarii B. Ianachevici, V. Ra, M. Casian,E. Chetrari, asistenii S. Groppa, V. Pâslaru, T. Botnaru, doctoranziiM. Gavriliuc, I. Gherman, efi i seciilor neurochirurgie Iu. Glavan,N. Basiul, medicii V. Gladun, B. Mânscurt, V. Prpu, S. Condreai alii.Desigur, a fost o întâlnire de sufl et. Cele mai emoionante clipe auprodus salutul Dlui Pendefunda i al subsemnatului, când s-a vorbitde prietenia freasc multateptat, multdorit. M uitam în sal,cum muli îi tergeau lacrimile.Erau prezeni toi profesorii neurologi din cele cinci Universitide Medicin i Institutul de Neurologie i Psihiatrie din Bucureti,nemaivorbind de neurologii practicieni din multe orae.Delegaia Moldovei la primul Simpozion Iai-Chiinu127

128Participanii la primul Simpozion Iai-Chiinu

Prezent a fost i academicianul Vlad Voiculescu, directorul Institutuluide Neurologie i Psihiatrie. Din Bucureti a sosit prof.Ion Cinc, preedintele Societii Neurologice Române, ConstantinPopa, ulterior academician, directorul Institutului Bolilor cerebrovasculare,Ion Stomatoiu, Cezar Ionel, Alexandru erbnescu,Alexandru Constantinovici cu soia Aurora Constantinovici (specialistîn electromiografi e), C. Blceanu-Stolnici, N. Simionescu,L. Dnil, Arcadie Petrescu, Ion Pascu, B.Asgian din Târgu-Mure,Emil Câmpeanu din Cluj-Napoca, Ion Stoica din Craiova, A.Zologdin Timioara i, desigur, profesorii ieeni Felicia tefnache, LiviuPendefunda, C.D. Popescu, prof. neurochirurg Mihai Rusu i prof.Marian Cotru, farmacolog cu înclinaie în neurologie (prietenul devotatal regretatului Vasile Procopiin).Rapoartele delegailor basarabeni au avut inut tiinifi c necesarmai ales, s-au impus rapoartele privind patologia vascular medular.Îns limba în care noi vorbeam atunci lsa de dorit. În sal, în timpul rapoartelornoastre, observai zâmbetele participanilor români, mai ales,dac mai scpam i câte un cuvânt rusesc, mcar c i în vocabularulprofesorului Emil Câmpeanu din Cluj-Napoca se simea infl uena limbiimaghiare (în loc de „poate” spunea „pote”). Conferina a continuatdou zile. Dup banchetul propus a doua zi, am plecat în excursie prinlocurile pitoreti ale Moldovei, începând de la Suceava i terminând cuPiatra-Neam. Pentru mine aceast excursie era o repetare a celei fcutecu un an în urm. Îns, la mnstirea Putna, dup excursie i slujbe religioase,ne-am închinat la mormântul lui tefan cel Mare. Ne-a primitarhimandritul, care ne-a povestit de situaia în cretinism, cci tocmaise întorsese din Varovia, unde participase la o consftuire a clericilor.Era bucuros s fac cunotin cu medicii din Basarabia i ne-a dorit sinem strâns contactele. În aceast excursie ne-a însoit prof. Gh. Pendefunda,care l-a invitat i pe prietenul i pe colegul su Liviu Roma-anu, eful seciei de neurologie la Spitalul cilor ferate. Deci, pe drumde la o mnstire la alta, ne-a fost foarte vesel, deoarece Romaanu cuPendefunda s-au întrecut cu atâtea bancuri i unele destul de „grase”,încît biata Lilia Chetraru, unica femeie între noi, trebuia s-i „astupe”urechile.- i de unde, mi Romanu, tii atâtea prostii?- Pi de la tine, doar tu m-ai învat,– rspunde prompt bancagiulghidu, i din nou izbucnea în hohot de râs.129

Ne-a fost vesel i simplu cu colegii români. Vizita s-a terminat, inoi bucuroi i satisfcui, ne-am întors acas cu gândul cum i cânds le facem i frailor români o primire de sufl et.Al II-lea Simpozion Chiinu-IaiAl II-lea Simpozion al Neurologilor Chiinu-Iai s-a desfuratpe data de 19 septembrie 1991. Problema, care a fost pus în discuie,a rmas aceiai: Patologia vascular cerebral i medular, inclusivtratamentul chirurgical.Tocmai în 1991 s-a întâmplat un eveniment crucial în destinulpoporului moldav. La 27 august a fost proclamat IndependenaRepublicii Moldova i, deci, legturile cu fraii de peste Prut s-auactivizat.Cei de la Bucureti i Cluj au sosit cu trenul. La gar i-am întâlnitcu pâine i sare. Au fost întâmpinai i cazai în hotelul „Codru” peste40 de participani. Simpozionul s-a desfurat în clubul „Doina iIon” a Universitii de Medicin “N. Testemianu”.Al 2-lea Simpozion Chiinu-Iai.Se pot observa I. Cinc, Gh. Pendefunda, D.Gherman, Gh.Ghidirim,L.Cobâleanschi, I. Pascu, M.Cotru130

La deschiderea simpozionului, a rostit un cuvânt de salut Ministrual Sntii, profesorul Gh. Ghidirim, Preedintele Societii NeurologiceRomâne, prof. Ion Cinc, care mi-a înmânat diploma de onoarea Societii Neurologice Române (foto cu diplom). Au mai vorbitGh.Pendefunda, M.Cotru, Ion Pascu i alii.Au fost prezentate peste 50 de rapoarte orale i 16 rapoarte poster.Cu mult interes au fost ascultate rapoartele pe tema ictusul hemoragicprovocat de anevrisme i malformaii, ictusul ischemic în patologiavaselor magistrale.La masa colegial, servit în incinta cantinei Universitii de Medicin,s-a vorbit mult de prietenie, de colaborare, dar prof. Ion Pascu(Târgu-Mure) era indignat c a venit cu maina tocmai de la Paris inimeni la frontier nu l-a oprit, dar la vama de la Ungheni l-au inutmult, verifi cându-i documentele.131

Al 2-lea Simpozion Chiinu-Iai. Jurnalista Silvia Hodorogea la un interviucu Ion Cinc, Gheorghe Pendefunda, Diomid GhermanLa un pahar de vorb, s-au dezlegat limbile i se vorbea mult desprepatriotismul românesc. La o întrerupere, muli români l-au înconjuratpe ministrul Gh. Ghidirim i ateptau s le spun ce are de gânds fac Parlamentul mai departe, cred c aveau în vedere Unirea cuPatria-mam. Îns un rspuns pozitiv nu putea s le dea, deoareceParlamentul i Guvernul nu erau pregtii s fac acest pas...A doua zi, diminea, dup dejun, ne-am „îmbarcat” într-un autobusde 50 de locuri i am plecat la Soroca, unde ne atepta doctorulMihail Malamud. M-am gândit c vor fi bine primii, vor vedea CetateaSoroca, Nistrul i vor vedea cum triesc iganii.Aceasta a fost o surpriz interesant pentru colegii notri din România.Rromii pe dealul Sorocii au construit nite castele, unul mai frumosdecât altul – o frumusee rar, îns, când am intrat în castelul „bulibaului”,am rmas uimii. La etajul doi, în sala mare de vre-o 100 demetri ptrai, toi membrii familiei erau zugrvii pe perei, dar în mijloculacestei sli, pe podea, câteva perne i 2-3 saltele i plapume groasede iarn i asta era toat „mobila”. Dup aceasta am plecat s vedemNistrul i cetatea Sorocii. Pe malul Nistrului, în restaurantul „Nistru”,s-a servit o mas de prietenie. S-au rostit multe toaste, i pe urm toiau fost cazai la hotelul „Nistru”. Dl M. Malamud a fost la înlime i132

133

oaspeii notri au rmas mulumii, iar la desprire, la fi ecare persoanle-a druit câte un fi er de clcat de la fabrica din localitate. Mihai Malmudera un om generos i nu odat spunea ”trebuie sfi m oameni”.Întâmpinarea delegaiei române la marginea pduriidin SorocaLa romii din Soroca în ospeie134

În ospeie la romii din Soroca. (În centru Mihail Malamud)Ne-am desprit de fraii români cu gândul la urmtorul SimpozionIai-Chiinu.Simpozioanele III-V Iai-Chiinu-IaiAl III-lea simpozion a avut loc la Piatra-Neam, la 6-7 mai 1993,cu ordinea de zi „Patologia neurologic a coloanei cervicale”.Iar mai departe simpozioanele s-au desfurat succesiv odat la 2ani, la Chiinu i odat în 2 ani, la Iai, în total, au avut loc pân înanul 2007 – 10 simpozioane.M voi opri la simpozionul al V-lea Iai-Chiinu din 1997, care,dup prerea mea, n-a fost reuit. Fiului lui Gheorghe Pendefunda –Liviu, la care tatl su foarte mult inea i se mândrea cu el, i-a venitideea s organizeze un Congres Internaional pe Stroke (adic pe ictusulcerebral), fr a se consulta în aceast privin cu Bucuretiul iali profesori de vaz de neurologie din România, invitând i pe profesorulH. Lechner din Graz, Austria, unde Dlui a fcut o stagiere timpde un an de zile. Simpozionul Iai-Chiinu era încadrat în programulacestui congres, limitat la dou ore (în vremea pauzei pentru prânz).135

Cum era de ateptat, la congres n-a venit nimeni, nici din România,nici din strintate, i dac nu venea delegaia din Chiinu,congresul era pe cale sfi e compromis.În program au fost incluse 70 de rapoarte, de la ora 9 dimineaapân la 17.30, din care 11 rapoarte erau ale lui Liviu Pendefunda,care, cu prere de ru, n-a prezentat nici unul.Bietul Gheorghe Pendefunda foarte mult a suferit, îns era târzius fac ceva. I-a dat toat libertatea de a organiza acest congres-simpozionfiului, care îns nu s-a orientat, nu a apelat la ajutorul colegilor,a vrut s fac totul singur i, în rezultat, n-am avut nici congres,nici simpozion.La masa colegial de sear cu delegaia de la Chiinu, din parteaieenilor era prezent numai Gh. Pendefunda, fi indc organizatorul“principal” Liviu Pendefunda cu soia i câiva prieteni, lucrtori airedaciei pe care o conducea dânsul, au servit masa aparte de noi, înalt camer. La mas i-am spus lui Gh.Pendefunda c congresul asuferit eec, la care Dumnealui a reacionat impulsiv negativ, a trântitfarfuria, s-a sculat i a plecat. A doua zi delegaia noastr a plecat înexcursie, iar eu am plecat la Chiinu. Înainte de a pleca, m-am întâlnitcu profesorul Pendefunda i ne-am cerut unul de la altul iertare.Majoritatea delegaiei a plecat cu profesorul C. Popescu la Cotnari.Au spus c a fost vesel i interesant.Urmtorul simpozion trebuia s se desfoare la Chiinau în anul1999.Ultimul Simpozion cu Gheorghe PendefundaAl aselea simpozion a fost organizat la 20 septembrie 1999 laChiinau. Tematica simpozionului a fost foarte actual „Urgenenontraumatice în neurologie” - o problem, desigur, cu un diapazondestul de larg. Au fost abordate teme foarte stringente în neurologie,cum este ictusul cerebral, hemoragia subarahnoidian primar, sindromulcomatos, statusul epileptic, encefalita herpetic simpl i altele.Simpozionul a fost salutat de prim-ministrul Republicii Moldova,Ion Sturza, de viceministrul Sntii, Mihai Ciobanu. Iat ce spuneaDl Ion Sturza în salutul su: „Permitei-mi s exprim profund recunotintuturor participanilor, aducându-v salutri cordiale ifelicitri din partea Guvernului Republicii Moldova cu ocazia deschideriiSimpozionului al VI-lea al Neurologilor Chiinau-Iai.136

A devenit o bun i frumoas tradiie întâlnirile în cadrul simpozionuluineurologilor Chiinu-Iai, dou orae înfrite. Simpozionul,ajuns la cea de a VI-a ediie, discuiile din cadrul Simpozionului alVI-lea Chiinu-Iai ne vor îmbogi reciproc, vor permite DomniilorVoastre formularea unor recomandri practice reale i efi ciente pentruimplementarea lor în sistemul de sntate public întru ameliorareasntii poporului i în aceasta v doresc succes.”Prezidiul la al VI-lea simpozion Chiinu - Iai. VorbeteGheorghe PendefundaAu fost prezentate 12 rapoarte, încadrate în 3 edine. Partea ofi ciala simpozionului a durat pân la ora 17.30, dup care, la orele 18,a început banchetul în incinta cantinei Spitalului Clinic Republican.A doua zi au fost preconizate excursii la Orheiul Vechi, unde a fostvizitat o biseric construit în piatr înc din evul mediu. Masa a fostorganizat în beciul de la Brneti, unde ne-am i desprit.Dl prof. Gh. Pendefunda tot timpul se grbea s plece la Craiova,la nunta nepoatei lui. S-a întors la Iai i a doua zi a plecat la Craiova,de acolo a plecat la Piatra-Neam, apoi la Cluj, parc ar fi vrut s-iia rmas bun de la toi cei dragi. S-a întors la Iai i în timpul uneiconsultaii în cabinetul propriu, a pus capul pe mas i a decedat. Omoarte uoar toi îi doresc.Vestea aceasta ne-a ocat. Am organizat o delegaie de neurologi(I. Moldovanu, M. Casian, O. Pascal, M. Ganea i eu împreuncu soia) i am plecat la Iai. Corpul neînsufl eit al prietenuluinostru devotat se afl a într-o bisericu de lâng spitalul Sf. Treime.137

Ultima fotografi e cu Gh.Pendefunda la beciul de la BrnetiFaa i partea superioar a corpului era cianotic, probabil, a avut loco tromboz a arterei pulmonare. Dup partea ofi cial, preotul a începutslujba religioas. Am vorbit i eu cu lacrimi în ochi, cci pentrumine a fost o durere i o pierdere foarte mare, nu vedeam ca cinevas continue prietenia i simpozioanele dintre cele dou orae vecinegemene. Cu prere de ru, n-am vzut mai mult pe nimeni cu lacrimi138

în ochi (poate aa-i „moda” la Iai). La masa de pomenire, care a avutloc într-un restaurant, nimeni n-a mai vorbit de defunct. Masa a fostbogat, m-a uimit c la Iai, la masa de pomenire, se servete zeamde gin i tort, ceea ce la noi nu se obinuiete.Al VII-lea Simpozion Iai-ChiinuM-am întors acas de la înmormântarea lui Gheorghe Pendefundacu gândul ce va fi mai departe cu tradiionalul simpozion Iai-Chiinu.Se vor gsi fore la Iai, care vor ridica steagul prieteniei i l-or ducemai departe, cci urmtorul simpozion urma sfi e la Iai? Când a preluatconducerea catedrei Dna profesoar Felicia tefnache, catedra afost divizat. Prof. Gheorghe Pendefunda s-a strduit s-i organizezecatedrfi ului su Liviu. Deci, s-au format dou Clinici de Neurologieale facultii Medicina General i a facultii de Stomatologie. Eu mizampe profesoara Felicia tefnache, deoarece Liviu Pendefunda încnu era profesor i autoritatea lui nu crescuse la nivelul unui lider înneurologie. În întâlnirile la congrese de la Bucureti i strintate amdus discuii cu Dna profesoar, c necesit de a gsi fore i surse fi -nanciare s continum aceste manifestri tiinifi ce între neurologii dinIai i Chiinu. Dumneaei era de acord, c se vor gsi posibiliti, îns,difi cultilefi nanciare au continuat. S-au implicat neurochirurgii care,de fapt, au participat cu lucrri aproape la toate simpozioanele i a fostimplicat i spitalul sub deviza „Zilele spitalului Sf. Treime Iai”. Temasimpozionului „Urgene în neurologie i neurochirurgie”- o tem carepermitea larga participare atât a neurologilor, cât i a neurochirurgilor.Simpozionul a fost pe data de 13-14 septembrie. A fost organizat o deschidereofi cial pe data de 13 septembrie în incinta hotelului „Unirea”,în sala de conferine, cu participarea primarului oraului Iai, a domnuluiConstantin Simirad, o personalitate marcant în România.Doamna prof. Felicia tefnache a deschis edina festiv, salutânddelegaia din Chiinu, dup care a prezentat cuvântul de salut primaruluiC. Simirad, apoi a dat cuvântul, prof. D. Gherman. În aceastcuvântare, am salutat participanii din partea delegaiei din Chiinui i-am mulumit pentru invitaia i primirea deosebit de agreabil.Desigur, c nu puteam s nu m opresc la fondatorul acestui simpozion,prof. Gheorghe Pendefunda. Am pomenit de marea dragoste, pecare o avea fa de neurologii din Chiinu i de darurile lui la acesteîntâlniri. Am evideniat-o i am menionat-o pe profesoara Felicia te-139

fnache, discipola prof. Gh. Pendefunda, pentru eforturile depuse deea pentru organizarea acestui simpozion i am terminat cuvântarea cuun moment de reculegere în amintirea regretatului Gh. Pendefunda,onorându-i memoria.A doua zi, la 8.30, a demarat sesiunea de comunicri în amfi teatrulSpitalului „Sf. Treime”. În program au fost introduse 100 de rapoarte,dintre care 67 orale i 43 postere. Mai mult de jumtate din rapoarteleorale nu au fost prezentate, deoarece nu s-a respectat orarul acceptat.S-a luat în dezbatere tematica din Clinica de Neurologie din Chi-inu: ictusul medular, profi laxia stroke-ului, encefalita herpetic,neuroborelioza, leucoencefalita multifocal progresiv i altele. De laieeni au fost prezentate statusul epileptic, epilepsia vascular, manifestrineurologice în SIDA, ictusul cardioembolic i altele.Partea negativ a simpozionului a fost c lucrrile prezentate nuau fost publicate într-o culegere.Masa colegial a fost servit într-un restaurant destul de luxos, dari tot atât de plictisitor, unde au fost invitai numai profesorii. Tineretula petrecut foarte vesel în incinta spitalului. A doua zi, timp de oor, am apreciat posterele i am plecat acas, tineretul a plecat cu prof.C.D. Popescu în excursie. Mi s-a spus c a fost o excursie interesanti vesel. Acum venea rândul nostru s ne manifestm peste doi ani –s organizm al VIII-lea Simpozion Chiinu-Iai.Al VIII-lea Simpozion Chiinu-IaiMai întâi de toate, s-a hotrât s discutm o problem actual,unde s participe i neurologii i neurochirurgii. Am decis, împreuncu doamna Felicia tefnache, s discutm problema ictusului:„Tratamentul conservativ i chirurgical al ictusului cerebral”. Aceasttem convenea i neurologilor i, mai ales, chirurgilor, deoarece amobservat c în caz de ictus hemoragic operaiile sunt foarte contradictoriii neurochirurgii se avânt, i în cazurile când operaia estecontraindicat. M-am gândit c vor participa muli neurochirurgi cuexperien i se va începe o discuie, care va pune accentul pe indica-iile i contraindicaiile operaiilor chirurgicale în ictusul hemoragic.Cu prere de ru, nu s-a întâmplat aa, deoarece puini neurochirurgiau prezentat lucrri pe aceast tem. Cauza? Multe manifestri tiinifice s-au suprapus în aceast perioad, în septembrie 2003, i toate aufost internaionale. Mai întâi, prof. S. Groppa în luna mai a desfurat140

o conferin internaional în problema epilepsiei. Societatea Neurologilor,împreun cu Federaia European a Societilor Neurologilor(EFNS), au organizat în iunie, al II-lea Curs Educaional pentrufostele ri socialiste (Ucraina, Belarusi, Bulgaria, România, Cehia),preponderent pentru tineret, cu participarea celor mai mari specialitineurologi din Europa (Austria, Italia, Norvegia, Germania, Frana).Peste o sptmân a fost organizat de prof. Gr. Zapuhlâh al IV-leaCongres al Neurochirurgilor din rile bazinului Mrii Negre.Pe la sfâritul lui iunie au fost primite lucrrile neurologilor dinIai i cu greu s-au colectat lucrrile neurologilor din Chiinu. Toierau ocupai, supraîncrcai, obosii, mai ales, înaintate anevoios lucrrileneurochirurgilor locali.A fost fi xat data de 26 septembrie 2003. Cu regret, s-a constatat,dar prea târziu, c în acelai timp avea loc Congresul Epidemiologilordin Moldova, Congresul Neurochirurgilor din Ucraina (unde trebuiaus participe o parte din neurochirurgii notri), iar peste o sptmânCongresul Neurologilor Români pe stroke a Institutului Bolilor Cerebrovascularedin Bucureti. Tot în aceste zile neurochirurgul principalal României Ciurea Vlad Alexandru a hotrât s organizeze laCluj-Napoca examene de licen ale rezidenilor neurochirurgi dinRomânia i a obligat s participe toi profesorii neurochirurgi din România,inclusiv din Iai. În asemenea împrejurri a avut loc al VIII-leaSimpozion al Neurologilor Chiinu-Iai. Au fost invitate persoanemarcante: Ministrul Sntii, rectorul USMF „N. Testemianu”, viceprim-ministruli alii. Îns se simea deja o rcire a relaiilor moldo-române,care se datora partidului de guvernmânt al comunitilor.Aceast rcire inspirat de la preedintele Voronin, avea scopul s-iîndeprteze pe moldoveni de români. În acest scop ofi cialii din Chi-inu au revenit la ideologia aberant, c limba moldoveneasc nu-iidentic cu limba român, c istoria românilor difer de istoria moldovenilor.Deci, legturile dintre moldoveni i români nu erau vzutecu ochi buni, autoritile Chiinului având fric grozav ca nu cumvas se uneasc cele dou ri româneti. Astfel, demnitarii de la guvern,minister i universitate (se atepta prof. V. Hotineanu, cci rectorulera în deplasare), nu s-au prezentat i nici nu i-au salutat pe fraii români,ca în anii precedeni. Roata istoriei s-a întors altfel.Totui, au fost prezeni doi neurologi, demnitari de la minister:B. Goroenko, director de departament, i N. Frunze, vicedirector,141

care au salutat participanii din partea ministerului fr sfi e împuternicii.Simpozionul s-a desfurat în incinta Institutului Munciial Ministerului Protecie Sociale, unde a fost organizat în iunie iCursul Educaional Internaional. Acest institut dispune de o sal de200 de locuri, hotel cu camere de o singur i dou persoane, cantincare poate alimenta pe toi invitaii notri. În program au fost incluse15 rapoarte, din care au fost prezentate 12 rapoarte, deci, a fost timppentru discuii. Împreun cu colaboratorii, am prezentat dou rapoarte:Ictusul hemoragic minor i Hemoragia subarahnoidian, care auprovocat discuii i interes. Sub nivelul scontat a fost prezent secianeurochirurgical. Raportul de baz în chirurgia ictusului hemoragictrebuia s-l prezinte dl Iulian Glavan, care a susinut teza de doctor întiine sub îndrumarea mea în anul 1999 pe aceast tem, îns el eraplecat la Congresul Neurochirurgilor din Ucraina în Aluta, Crimeea.Un raport a prezentat prof. Gr. Zapuhlâh despre anevrismele intracraniene,la fel ca i prof. Ion Poiat de la Iai despre „Anevrismelede arter comunicant anterioar, asociate cu variante anatomice alepoligonului lui Willis”, care a fost prezentat de M. Ivanov, rezidentdin Clinica de Neurochirurgie din Iai.Dar doleana mea de a discuta chirurgia ictusului hemoragic n-aavut sori de izbând. S sperm, c aceast problem va fi în viitordiscutat i se vor pune toate punctele pe „i”. Programul socio-culturala constat într-o mas colegial în incinta Institutului Muncii, carea avut loc dup ce rapoartele au fost discutate. Mare veselie n-a fost,dei a fost i muzic i încercam s-i scot pe oaspeii din Iai la dansuri,dar n-am reuit.A doua zi am fcut o excursie la Cojuna, la vinoteca de la fabricade vinuri, care s-a terminat cu o mas colegial, dup care ne-am despritde oaspeii din Iai.Cum se vor desfura mai departe simpozioanele neurologilorIai-Chiinu e greu de prevzut, deoarece acel entuziasm din anii‘90-‘91 treptat se stinge. Atunci eram dorii, i se atepta o înviorare,pe care demnitarii politici astzi ne-au spulberat-o. O alt cauz estec toi se strduiesc s nimereasc în Europa occidental la congreseinternaionale i la “Teaching Course”, la diferite stagieri, aa c manifestrilelocale, dei sânt necesare, sunt mai puin atrgtoare.142

Al IX-lea Simpozion Iai-ChiinuS-a desfurat la Iai, a fost organizat la un nivel înalt. ProgramulSimpozionului a fost divers. Toi participanii simpozionului aufost cazai în hotelul “Unirea”, unde s-au i desfurat lucrrile simpozionului.La Iai, la Simpozionul IX, s-au desfurat cinci simpozioanesatelit ale fi rmelor farmaceutice, care au suportat fi nanciarcazarea i diurna delegaiei noastre i nu numai. La deschidereaofi cial a simpozionului au participat i au rostit cuvântul de salutrectorul Universitii de Medicin Gh.Tudor din Iai, profesorul VasileBurlui, alte personaliti ieene. Majoritatea rapoartelor au avuttematica: “Manifestrile sistemului nervos în diferite patologii metabolice”.Al X-lea Simpozion Chiinu-IaiAl X-lea Simpozion Chiinu-Iai al Neurologilor i Neurochirurgilors-a desfurat pe data de 7-9 iunie, 2007 în sala Azurie a Academieide tiine. La deschiderea simpozionului a rostit un cuvânt desalut Ministrul Sntii, academicianul Ion Ababii, i primvice-pre-edinte al Academiei de tiine, academicianul Teodor Furdui.Tematica simpozionului a fost: “Actualiti în neurologie i neurochirurgie”.Cuvîntul de deschidere al subsemnatului Diomid Gherman:„Multstimate Dle ministru, academician Ion Ababii. Mult stimate prim-vicepreedinteal Academiei de tiine, academician Teodor Furdui. Mult stimat Dnprof.Felicia tefnache. Mult stimate Dle prof. Colosimo. Onorai oaspei din România,stimai colegi.Îmi permitei s salut prezena Dvstr la al X-lea Simpozion. N-am visat atunciîn 1990, cînd eminentul savant academician de onoare al A din România prof.Gh. Pendefunda a organizat primul Simpozion al neurologilor Iai-Chiinu,c vom ajunge la a 10-a ediie. Atunci au participat toi savanii neurologi dinRomânia. i la al II-lea Simpozion în 1991 al neurologilor Chiinu-Iai tot auparticipat savani renumii din România, tocmai atunci cînd regimul comunist s-adestrmat i Republica noastr i-a declarat suveranitatea i eram dorii atunci deîntâlniri frteti.Astzi multe personaliti, muli colegi, care au fondat acest simpozion, ne-auprsit, au plecat în lumea celor drepi. Îmi permitei s le onorm memoria cu unminut de reculegere.Dup cum tii, aceste simpozioane s-au convocat peste un an succesiv odatla Iai i odat la Chiinu. Au fost simpozioane reuite i mai puin reuite, principalulc au fost întîlnirile freti. Dac istoria ne-a desprit printr-un ru, noi nuavem dreptul sfi m desprii nici tiinifi c, cultural, nici moral, fi indc sunten de143

un neam, avem o limb comun, aceeai istorie, aceleai obiceuri strmoeti. Deciprietenia i fraternitatea trebuie pstrat cu sfi nenie. A vrea ca urmaii notri sse împrieteneasc i s urmeze exemplul nostru i s pstreze legturile noastrefreti.Forele ovine din rsputeri seamn între moldoveni i români zzanie, vors dovedeasc c suntem naii diferite, c n-avem aceeai limb, n-avem aceeaiistorie, n-avem aceleai srbtori i obiceiuri strmoeti, aceeai cultur i chiaraceleai cântece. Ei amarnic se îmeal. i din acest punct de vedere, eu cred csimpozioanele Chiinu-Iai au o semnifi caie deosebit, nu numai tiinifi c, dari naional.Vreau s mulumesc delegaiei din Iai i personal Dnei Felicia tefnache,care este o discipolfi del a prof. Gheorghe Pendefunda i devotat în legturileprieteneti ale neurologilor Chiinu-Iai. Domnia Sa i-a asumat responsabilitateade a continua cu succes ceea ce a început Gheorghe Pendefunda.În programul Simpozionului Chiinu-Iai (a 10-a ediie) sunt abordate problemeactuale ale neurologiei i neurochirurgiei. Sper c problemele care vor fidiscutate s marcheze un aport considerabil la nivelul de deservire neurologic apopulaiei, precum i la activizarea problemelor tiinifi ce.Îmi permitei s prezint cuvîntul de salut Ministrului Sntii, Dlui academicianIon Ababii.Cuvînt de salut al Ministrului Sntii al Republicii Moldova, academicianulI o n A b a b i i:„Multstimate Dle Prim-vicepreedinteal Academiei de tiine a Moldovei,Multstimate Dle Preedinte alAsociaiei Neurologilor din R.M.Multstimai oaspei, dragi colegi,onorat asisten, bun ziua. Îmi faceo deosebit plcere s fi u prezent laun eveniment de o semnifi caie majorpentru medicina Moldovei i nu numai- deschiderea celui de al X-lea Simpozional Neurologilor i NeurochirurgilorChiinu-lai.Din numele Ministerului Sntii,Asociaiilor tiinifi co-Practice Medicale,a comunitii medicale din ar,am onoarea i fericita ocazie s salutreprezentanii celor mai nobile, delocAcad. Ion Ababii ministrul sntiiR.M.144uoare, dar atât de necesare profesii, aneurologilor i neurochirurgilor.Permitei-mi, de asemenea, s

adresez cele mai sincere i cordiale cuvinte de „Bun venit” colegilor i prietenilornotri din România i Italia, care ne-au onorat cu prezena, conferind o semnifi caiedeosebit acestui prestigios for tiinifi c.Relaiile noastre de colaborare cu colegii din România au rdcini adânci i nusunt doar relaii ca între parteneri.Ne bucurm, dragi colegi români, s v amintim acest lucru.Avem printre cei mai receptivi i devotai prieteni, fi deli frumoaselor tradiii decolaborare în domeniile instruirii, schimbului de profesori i studeni, cercetrilorcomune i altor proiecte.Apreciem înalt impuntorul prinos de carte medical româneasc, bunvoin-a în formarea i perfecionarea cadrelor tiinifi co-didactice i medicale, ajutoruldezinteresat în perfectarea cadrului legislativ i normativ al sistemului de sntatedin republic i ajustarea lui la standardele europene i multe altele, pentru carelucru V suntem profund recunosctori i V mulumim mult. Este vorba de o colaborareprofesional sincer, deschis între prieteni i colegi, care au aceeaimenire social.Merit o înalt apreciere i relaiile de colaborare cu partenerii din Italia, careau o istorie mai scurt, dar deja cu rezultate promitoare.Sperm, ca discuiile cointeresate pe cele mai actuale i stringente probleme,schimbul de experien dintre diferite coli de specialitate îi vor marca aportul laavansarea serviciului specializat de Neurologie i Neurochirurgie, la sporirea competeneiprofesionale a medicilor specialiti în domeniu, la stabilirea i dezvoltareaunor noi relaii de colaborare pe viitor”.Noi V dorim, stimai oaspei, s V simii cât mai bine pe pmântul moldav,s petrecei zile frumoase, de neuitat, în mijlocul poporului nostru ospitalier.Cuvânt de salut al prim-vicepreedintelui A..M. domnul academicianTeodor Furdui:„Multstimate Domnule ministru acad. Ion Ababii,Multstimate Domnule Preedinte al Societii Neurologilor din Republica Moldovaacad. Diomid Gherman,Multstimat Doamn prof. Felicia tefnache,Distini participanii la Simpozionul al X-lea al Neurologilor i NeurochirurgilorChiinu-Iai.Am onoarea ca din numele comunitii tiinifi ce i al Academiei de tiine aMoldovei s V salut i s V urez succese în realizarea Programului simpozionului.Noi apreciem înalt eforturile savanilor din Republica Moldova i Româniade a studia, examina i soluiona cele mai stringente probleme ale neurologiei ineurochirurgiei, eforturi care sunt atît în favoarea dezvoltrii tiinei, cât i a dezvoltriirelaiilor de prietenie i colaborare între rile noastre.Sunt convins, c i acest simpozion, ca i cele precedente, se va încununa desucces, deoarece la organizarea i lucrrile lui particip aa distini savani caacad. Diomid Gherman, prof. Felicia tefnache, prof. univ. Grigore Zapuhlâh,145

prof. univ. Stanislav Groppa, acad. Victor Lcusta, prof, univ. Ion Moldovanu, prof.univ. Mihai Gavriliuc, directorul Institutului de Neurologie i Neurochirurgie dr.Ozea Rusu i ali savani recunoscui în domeniu i specialiti de for. A vreas menionez rolul decisiv al acad. D.Gherman în dezvoltarea neurologiei în aranoastr. Nu întâmpltor în R.Moldova o atenie deosebit se acord dezvoltriineurologiei i neurochirurgiei.Cuvânt de salut al Prim-vicepreedintelui A..M., academicianuluiTeodor Furdui la simpozionul al X-lea al neurologilor i neurochirurgilor,Chiinu-IaiGraie eforturilor directorului institutului, dr. Ozea Rusu, se reconstruiescblocurile spitaliceti i se utileaz cu echipament performant acest institut atît pentruefectuarea investigaiilor, cât i pentru diagnosticare i tratament. Rezultateleinvestigaiilor institutului au devenit recunoscute departe de hotarele rii noastre,despre care fapt denot invitaia în mod repetat a savanilor notri Gherman, Groppa,Zapuhlâh, Moldovan, Gavriliuc, de a face schimb de experien cu specialitiiîn domeniu din diferite ri.Nu pot s nu menionez i faptul implementrii pe teritoriul rii a sistemuluiinformaional medical integrat, care prezint un sistem automatizatde eviden statistic i economico-fi nanciar a circulaiei pacienilor în spital, cefaciliteaz relaiile medic-medic, medic-bolnav i profesor-medic-bolnav.Sunt sigur c problemele ce vor fi abordate în cadrul simpozionului vor constituiun nou suport tiinifi c i practic în neurologie i neurochirurgie. Inc odat V doresc succes i V zic: Într-un ceas bun!”.146

Conotaii ale fondrii Seciei de tiine Medicale a A..M.Omul genial este insuportabil, dac nu posed cel puin încdou caliti: recunotin i puritateNietzscheLa un an dup proclamarea Independenei Republicii Moldova,a demarat organizarea i reorganizarea unor structuri, anterior „unionale”,reprezentate prin persoane din Moldova. Deoarece acestestructuri s-au destrmat, a fost iniiat organizarea lor nou la nivelstatal. De exemplu, în Academia Medical URSS reprezentant dinMoldova era profesoara Natalia Gheorghiu, membru corespondent alA.. Medicale URSS.În aceast ordine de idei, s-a adoptat decizia guvernului de a organizaîn Academia Moldovei secia medical, secia agricol, inginereasci altele.Aadar, la 10-12 noiembrie 1992, a fost anunat un concurs însecia medical, pentru 4 locuri – membri titulari academicieni i 6pentru suplinirea posturilor de membri corespondeni.A început, o mare forfot între medicii-profesori. Conducerea devârf a Academiei a încredinat organizarea alegerilor membrului PrezidiuluiAcademiei acad. Vasile Anestiadi i Ministrului Sntii, peatunci, prof. Gh. Ghidirim.Desigur, c specialitile au fost selectate de aceste dou persoaneîn aa fel, ca s accede persoane preferate la titluri onorifi ce.De exemplu, anatomia patologic, care era condus de discipolul luiV. Anestiadi, a fost unit cu anatomia omului, histologia i embriologia,care înc n-avea profesori poteniali, candidai în membri aiAcademiei, în aa fel ca s treac prof. E. Zota fr concureni, întimp ce medicina legal, care în jumtate de cazuri este o specialitatepatomorfologic, a fost unit cu neurologia, medicina social-publici psihiatria, unde concurau 5 profesori. Mai complicat a fostcu chirurgia, unde trebuia s treac domnul ministru Gh. Ghidirim.În aceast ramur a medicinei erau muli profesori cu mare ponderetiinifi c, i, deci, dac aceti profesori îi înaintau candidaturile,nu se tia dac domnul ministru era ales membru al Academiei. Însi aici s-a desfurat o lupt “clandestin”, cel mai puternic concurentfiind prof. Constantin âbârn, deci el trebuia neutralizat. S-agsit i calea. Fratele lui Constantin, Gheorghe îbîrn, lucra direc-147

tor al Institutului de Oncologie, fi ind deja profesor tânr. DomnulGh. Ghidirm a preferat s-l accepte în calitate de, membru corespondentpe Gheorghe îbîrn, cu condiia înlturrii din concursa fratelui su. Desigur, între frai a fost o discuie foarte neplcut,îns pân la urm fratele Constantin documentele respective pentruconcursul în Academie nu le-a înaintat.Specialitatea Oncologia a fost cooptat în grupa de specialiti,care n-aveau profesori, deci candidai în membrii Academiei (hematologiai transfuziologia, radiologia, chimioterapia), aa cGh. îbîrn a avut "und verde" în membri corespondeni ai A..M.Dei merita profesorul I. Corcimaru, Domnia sa n-a înaintat documentele.Înc un profesor, care n-a avut concuren, a fost prof., regretatulVitalie Beior, eful catedrei de Traumatologie i Ortopedie. În aceastramur activa prof. Ion Marin, un om modest, care n-a îndrznit sînainteze documentele pentru titlul onorifi c de membru corespondental A..M. Dar la specialitile neurochirurgie, radiologie, chirurgieoperativ, care erau într-o grup cu traumatologia s-a constatat c,n-au fost candidai, nu „crescuse” înc profesori.O lupt aprig s-a desfurat în grupa specialitilor terapeutice:boli interne, cardiologie, endocrinologie, pulmonologie, reumatologie,ftiziatrie. V. Anestiadi dorea cu orice pre sfi e membru al Academieii soia-sa, endocrinolog, îns, trebuia s înving o candidaturputernic, cum era directorul Institutului de Cardiologie, prof.M. I. Popovici. El nu era clinician, dar era cardiolog experimentator.V. Anestiadi s-a strduit mult s-l înlture din concurs, luând cuvântulla radio i televiziune i spunând c cardiologia este o specialitateclinic i în aceast grup de specialiti trebuie s treac un clinician,cum era soia sa.În grupa specialitilor neurologia, psihiatria, medicina judiciar, medicinasocial erau 4 profesori, din care 2 erau deputai în parlament -Eugeniu Popuoi i Ion Priscaru. Ei i prof. Baciu de la medicina legalerau mai minori în tiin, n-aveau editate monografi i i n-aveau sufi cientdiscipoli. În timp ce eu aveam 12 discipoli - doctori în tiin, 8 monografii i un manual, astfel c lupta pentru titlul onorifi c academic a luat foc.În grupa specialitilor fi ziologie patologic, biochimie auînaintat documentele dl. Prof. Leonid Cobâleanschi, rectorul USMF“N. Testemianu”, i Aurel Saulea, membru corespondent al AcademieiMedicale din România.148

Ca s candidezi în membri ai Academiei trebuia, mai întâi, s teînainteze o organizaie tiinifi c sau un membru titular - academician.Toi pretendenii, care activau în Universitatea de Medicin,desigur, au înaintat cereri rectorului ca sfi e promovai la Consiliultiinifi c, care avea dreptul s înainteze o singur persoan din fi ecaregrup de specialiti. În grupul meu, cum era de ateptat, a fost înaintatprof. Eugeniu Popuoi, deputat în parlament. Înseamn c eu trebuias gsesc alte organizaii, care s m înainteze i, desigur, le-am gsit.Mai întâi, Societatea Neurologilor, unde eram preedinte, ConsiliulSpitalicesc al Spitalului Clinic Republican. Am mai fost susinut deacademicianul Levon Badalean din Moscova. Îns majoritatea concurenilorau fost înaintai de USMF ”Nicolae Testemianu”.Destinul alegerilor în membrii Academiei trebuia s-l hotrascsecia Biologic a Academiei, care întrunea 15 academicieni i membricorespondeni de diferite specialiti:fi ziologi, fi ziopatologi, microbiologi,chimiti, biogeografi i desigur, academicianul Anestiadi.Dup înaintarea documentelor pentru concurs, secia biologic,la o edin special, trebuia s asculte pe fi ecare candidat, careprezenta un raport în ramura în care activeaz, i desigur cu prezentareadatelor de anchet. Membrii seciei nu erau specialiti în medicin,afar de V. Anestiadi, care era patomorfolog, îns candidatulera apreciat dup numrul de lucrri tiinifi ce, numrul de discipolicu titluri tiinifi ce, monografi i i evident modul de prezentare. Alegerileau avut loc la 3 martie, 1993.Secia era condus de academicianul Andrei Ursu, specialistîn biogeografi e i geografi a solurilor, iar în componena secieide tiine Biologice i Chimice cum am mai menionat erau 15academicieni i membri corespondeni. Fiecare candidat era prezentatmembrilor seciei, cu referire la datele de anchet, de ctrecine a fost înaintat, de la care organizaie i ce referine are.Eu am avut recomandri pozitive din Rusia, de la academicieniiL. Badalean, E. Gusev, de la profesorul A. Liev din Kislovodsk, dinUkraina de la prof. E. Dubenko, acad. Iu. Zozulea, directorul Institutuluide Neurochirurgie din Kiev, V. evaga, profesor din Lvov, neurochirurg,Al. Glaurov, Crimeea, i din România de la acad. Vlad Voiculescu– directorul Institutului de Neurologie i alii. Toi aceti academicienii profesori cunoteau bine lucrrile mele, deoarece aveau toate monografiile mele, imediat trimise dup ieirea de sub tipar. Nu nu am trecut149

din primul scrutin al alegerilor, nu mi-a ajuns un vot ca s am 75%. Voturiles-au distribuit în felul urmtor: eu am primit 9 voturi, Gh. Baciu aprimit 3, E. Popuoi 2, iar Ion Priscaru un singur vot. Deci, trebuia sparticip la al doilea scrutin, conform rezultatelor cruia am primit deja11, voturi iar Gh. Baciu – 4.Cea mai crunt btlie îns a fost între L. Cobâleanschi i A. Saulea.Au votat de 3 ori i voturile au fost împrite de trei ori în jumtate,cu diferena de unu sau dou voturi. Deci, nu a trecut niciunul. N-a trecut nici unul din epidemiologi i igieniti. În schimb,Gh. Ghidirim, V.Beior, Gh. îbîrn, E. Zota au fost alei din primultur, cci nu aveau concureni, iar Gh. Palade l-a învins peE. Gladun, M. Popovici pe Zinaida Anestiadi din primul tur. Desigur,c acei care nu au trecut au avut emoii. Vreau s menionez c academicieniidin secia de biologie s-au orientat corect i au apreciat cineface tiin i cine vrea s devin academician, folosindu-se de relaiiprieteneti sau de susinere prin protecie.La fel, dac înainta candidatura sa Constantin âbârn, Gh. Ghidirimrisc s nu treac în Academie, sau locul era pierdut, fi indc s-arfi întâmplat ca la fi ziologi. Putea fi pierdut locul, dac înainta candidaturasa prof. Al. Nacu, nu sunt sigur c eu eram astzi academician. Înorice caz, a fost o lupt aprig i putea s nu treac nimeni, deoarecee problematic când ai concureni „serioi” s câtigi 75% voturi iatunci locul e pierdut. Eu îi sunt recunosctor prietenului meu prof.Alexandru Nacu, colegul meu de coal, i i-am promis c voi face totposibilul sfi e înaintat i el în viitor în membri ai Academiei. Ce s-aputut face? Tot ce s-a putut face a fost aprobarea i decernarea titluluide „academician de onoare”, la care a fost prezentat i Constantinâbârn – titlu bine meritat. De altfel, dac medicina legal intra îngrupul specialitilor morfologice, ar fi fost o lupt între GheorgheBaciu i Eremei Zota, care se putea solda cu pierderea locului. Înorice caz, soluii evident sunt multe dup o anumit perioad. Vorbaceea: dup rzboi, muli eroi!Dup alegeri, am primit multe felicitri, între care de la academicieniiL. Badalean, E. Gusev i I.Martânov din Moscova i de la academicianulVlad Voiculescu – directorul Institutului de Neurologiedin Bucureti (anexez aceast scrisoare).150

Prin anii ‘90-‘98, Academia de tiine era intr-o stare deplorabil,pe cale de dispariie. În parlament i conducerea republi-151

cii se discuta problema de a o transforma într-o organizaie ob-teasc ca s “conduc tiina” în Moldova, i s formeze un comitet,care s conduc munca tiinifi c.Cu mare greu academicianulAndrei Andrie i conducerea Academiei au “inut” pieptacestor aberaii, care erau susinute de persoane înrite, c n-auavut posibilitatea s fi e alese academicieni i acei care insistau(comunitii), ca Academia s susin “tezisul” eronat, c limba romîni cea moldoveneasc sunt limbi diferite, i din aceast cauz, dar nunumai, academicianul A. Andrie nu era susinut de conducerea Republicii.Prin schimbarea conducerii A..M. cu venirea la conducere aacademicianului Gheorghe Duca situaia s-a aplanat. El a concurat laacest post cu alt academician tot tânr i talentat V.Caner. Îns GheorgheDuca era o personalitate bine cunoscut în Parlament (a condusComisia pentru tiin, cultur, educaie i tineret) i în guvern, fi -ind un timp ministru al Ecologiei, Resurselor Naturale i DezvoltriiTeritoriului. Este bine vzut i susinut de preedintele V.Voronin.Noua conducere - tandemul Gh.Duca – T.Furdui (ultimul a refuzats concureze la postul de preedinte) a fost binevenit i A..M. s-atransformat într-o cetate a tiinei în Moldova, luând sub conducereasa toate instituiile tiinifi ce. La iniiativa acad. Gh. Duca a fostadoptat Codul cu privire la tiin i Inovare, care a modifi cat esenialparadigma funcional i instituional a Academiei, precum i rolultransferului tehnologic ce poate crea premize în dezvoltarea tiinei.S-au îmbuntit condiiile de munc, s-au majorat salariile dedou ori fapt ce a diminuat exodul cadrelor tiinifi ce peste hotare.Un pas sigur a fost alegerea Vectorului European, integrarea în spaiulEuropean: participarea în proiectele Internaionale, reprezentarea savanilornotri în organizaiile Internaionale.S-a schimbat esenial exteriorul Academiei: Sala "Azurie" este unTemplu (dac ar mai fi i o icoan, ar trebui s-i faci cruce când intri),realizare excelent este i renovarea bibliotecii Academiei.La 21 februarie academicianul Gheorghe Duca a fost ales pentrual doilea mandat în funcia de preedinte al Academiei de tiine dinMoldova.Academia s-a transformat într-o organizaie performant. Sub conducereaacademicianului Gh. Duca au fost organizate multe manifestritiinifi ce naionale i internaionale, aa c prestigiul Academieieste în permanent cretere.152

DelegaŃia Uniunii Sovietice la Simpozionul consacrat neuroreabilitării dinPraga, 1966ConferenŃiari: D. Gherman, O. Cogan (Caraganda), G. Tcacev (Moscova)Dnepropetrovsk.ParticipanŃii la Plenara neurologilor şi psihiatrilor, 1984

La al II-lea Congres alvertebroneurologilorpe vaporul “Novicov-Priboi”Volga, Cazani, 1989Budapesta. Simpozionul Danubian, 1992.Acad. Csanda, Lord Wolton, L. Pendefunda

Cu prof. G. Serratrice la Primul Congres EFNS din Marsseille, 1994O grupă de profesori la Cursul EducaŃional din Tîrgu-Mureş,1994În centru Lord Woltow cu soŃia – Preşedintele SocietăŃii Mondiale aNeurochirurgilor

ParticipanŃii fostelor Ńărisocialiste la şedinŃa OrganizaŃiei Mondiale aSănătăŃii (Charit é ),Berlin 1995Cu asistentul G. Zapuhlâh la al X-lea Congres European alneurochirurgilor. Berlin, 1995

DelegaŃia neurologilor din Moldova la al II-lea Congres EFNS.Roma, 1996Profesorul Gheorghe Pendefunda (Iaşi), în ospeŃie la Clinica deNeurologie.Chişinău, 1997

Cu academicianul E. Gusev (Moscova) la Congresul al III-lea EFNS.Sevilia, 1998La Congresul al III-lea EFNS. Sevilia, 1998

La congresul neurologilor din Bucureşti,cu profesorii C. Ionel, I. Cincă, A. Şerbănescu, 1999Cu Vitalie Lisnic la al V-lea Congres EFNS. Copenhaga, 2001

DelegaŃia neurologilor la Congresul al VI-lea EFNS. Viena, 2002DelegaŃia neurologilor din Chişinău la Simpozionul al IX-leaIaşi-Chişinău, 2005

Prezentarea Poster la Congresul al IX-lea din Athena, 2005Athena. În preajma Acropolei, 2005

La simpozionul al X-lea Chişinău-Iaşi. Raportează prof. I. Poeată.Iaşi, 2007Prezentarea prof. Colosimo, (Roma). Simpozionul X Chişinău-Iaşi, 2007

Prezentarea prof. G. Zapuhlâh. Simpozionul X Chişinău-Iaş i , 2007Prezentarea prof. FeliciaStefănachi, (Iaşi).Simpozionul XChişinău-Iaşi, 2007

DelegaŃia neurologilor din R.M. la Congresul al XI-lea EFNS.Bruxelles, 2007La Congresul EFNS din Bruxelles cu discipolii M. Gavriliucşi V. Lisnic, 2007

Capitolul IV. MOZAICUL ACTIVITII CURATIVEFaetele diagnosticului “par distance”Cine bine diagnosticheaz – bine trateazActivitatea curativ m-a preocupat toat viaa dup absolvirea Institutuluide Medicin. Primeam mare satisfacie, mai ales atunci, cândmedicii îmi prezentau un pacient care avea un diagnostic neclar i eureueam s dezleg acest mister. Cazuri de acestea se întâlneau destulde frecvent. În funcia de ef de catedr, pe care am condus-o aproape30 de ani, eram obligat s fac vizite lunar în toate cele trei secii, carepe atunci aveau un profi l unic i împreun aveau 190 de paturi. Dupvizit, medicii prezentau a doua zi spre semnare foile de observaie.Pacienii cu diagnoze neclare erau prezentai aparte, cei mai interesanierau prezentai la conferina neurologic, care avea loc în fi ece sptmân.Aceste tradiii le-a fondat prof. B.arapov i ele sunt pstratepân în prezent, numai c nivelul lor a sporit evident prin aplicareatehnicii avansate, multimedia, plus date de ultim or din Internet.Profesorul D. Gherman împreun cu studenii examineazfoaia de observaie a unui bolnavExaminarea bolnavilor, concomitent cu introducerea în practicamedical a imagisticii (tomografi a computerizat i rezonana mag-153

netic nuclear, imagistica cu izotopi) face mai precis diagnosticul- acesta este mai exact.Dar, cu toate tehnologiile avansate, o importan decesiv a fost ivafi examinarea clinic.Îmi amintesc de unele cazuri de diagnostic promovate, de exemplu„par distance”. Fiind medici tineri, ne-am dus s facem schimb deexperian la un medic, care practica diagnostica „par distance”. Activaîntr-o policlinic la etajul patru. Am urcat la el, explicându-i cauzavizitei i D-lui ne-a promis s ne demonstreze cu plcere i a invitato pacient. A intrat o femeie de vre-o 65 de ani. Uitai-v, ne-a spusmedicul, are obrajii roii i rsufl greu, deci, pacienta are pneumonie.Se adres ctre pacient: “Ce v supr?” Ea spune c o doare genunchiul.Dar de ce respirai aa greu? – Pi, m-am ridicat cam repede laetajul patru. – Dar de ce obrajii v sunt aa roii? – Pi, afar e foartefrig”. Medicul s-a fâsticit, iar noi am zâmbit. Atunci am îneles c diagnosticul„par distance” de multe ori se poate solda cu un eec.În neurologie e uor de apreciat un pacient cu hemiparez spastic,un pacient cu paraparezfl asc, un bolnav cu radiculit lombari scolioz sau un pacient cu boala Parkinson sau coreea Huntington.Bolnavii cu patologia organelor interne este mai difi cil de apreciat. itotui, am avut cazuri când se putea stabili diagnosticul „par distance”la bolnavi cu patologie intern. Îmi amintesc, eram înc secundar înanul II, la catedra de Neurologie, dar deja m includeau în serviciilepe aviaia sanitar. A fost o chemare la Camenca. Am zburat cu un„cucuruznic”, aa se numea avionul cu dou rânduri de aripi, cu numaidou locuri. Am ajuns, m-a întâlnit o trsur cu doi cai, m-au dusla spital. Acolo lucra medic-ef Eugeniu Semeniuc, ulterior, profesorchirurg, care terminase Institutul cu un an mai înainte. Am examinatun bolnav, care avea o paraparez spastic în picioare, ce-i apruse cudou luni în urm. Îns avea o respiraie aspr, cu un uier straniu.Am zis c era vorba de un cancer bronhogen cu metastaze în mduvaspinrii. Eugeniu Semeniuc a zâmbit, puin ironic, îns peste trei lunim întâlnete i-mi spune c diagnoza s-a confi rmat. A fost curios safl e cum am apreciat eu diagnosticul la acel bolnav fr roentghen, lacare întrebare i-am rspuns: „par distance”. Tot aa, peste dou luni afost internat un asemenea pacient în clinic, i, din start, îi spun medicului,c bolnavului trebuie s-i controlezi plmânii. “De ce?”,- m154

întreab. «Pi, auzi cum respir aici, poate fi un cancer pulmonar».Diagnosticul meu s-a confi rmat.Consultarea unei pacienteÎn clinic m-am specializat în punciile lombare. Când cineva nunimerea în canalul rahidian, îl chemau pe Gherman, asta era pentrumine un „hobby”, i nu numai puncii lombare, dar i suboccipitaleefectuam. Primeam o satisfacie, când foarte lejer nimeream în canal,i toi din jur erau bucuroi i se uitau la mine ca la un virtuoz. Maitârziu, când am ajuns profesor, aceste proceduri le îndeplineau mediciitineri i pe mine nu m mai invitau, fi indc au aprut ali specialitivirtuoi.MilaPe la sfâritul lui decembrie 1972, am fost invitat la consultaiela o pacient acas, pe care o chema Mila i era fi ica PreedinteluiAcademiei de tiine din Moldova Iachim Grosul. S-a întâmplat aa,fi ica ei, mica Dorina, s-a îmbolnvit de varicel, maladia trecuse destadiul acut, au disprut erupiile, s-a curat pielea i s-a vindecat.Îns, dup ce s-a vindecat fetia, temperatura a trecut la mam, auaprut erupii i tot ce este patogmonic pentru aceast boal. i când,deja se vindecase i erupiile se descuamau, deodat, apar dereglrisfi ncteriene. A fost invitat urologul, care a recunoscut c dereglrile155

sunt legate de sistemul nervos, i,deci, eu am fost invitat s explicsituaia. Examinând pacienta, amapreciat c a aprut o paraparezspastic în picioare cu dereglri desensibilitate i de miciune. Propunspitalizarea, dar familia a insistats se trateze acas. N-a trecut o zi,când din nou sunt chemat, pentruc nivelul dereglrilor s-a ridicatpân la mâini, i sunt rugat, ca s-ointernez de urgen. Aa s-a i fcut.Cu adevrat, a treia zi a aprutpareza în mâini i nivelul dereglrilora ajuns la nivelul cervical. Afost informat tatl ei, care se afl aMilala Moscova, i el m întreab ceconsultant poate s invite de laMoscova, deoarece putea s apeleze la oricât de înalte instane. L-ampropus pe profesorul Constantin Umanski, profesor neurolog în Institutulde Poliomielit i Neuroinfecii, care i-a dat acordul s vin,dup Revelion, (eram în ajunul Anului Nou). Starea pacientei se agrava,au aprut dereglri de respiraie i paralizie în mâini i picioare,i avea nevoie de respiraie artifi cial. De srbtori e greu s gsetispecialiti. Totui, a fost gsit anesteziologul principal Nicolae Burdil,care a apreciat c pacienta are nevoie de respiraie artifi cial, deoarecedeja apruse o dispnee, respiraia era greoaie i apruse cianozfacial. Doamne, m gândeam, mcar s-i pstrez viaa pân vine tatlcu consultantul de la Moscova. Eram într-o stare de alert. Mila s-auitat la mine, cred c eram schimbat la fa. Ea a observat i-mi spune:„ , ”. Dup ce i s-afcut traheostomia, bolnava a devenit mai roz la fa i respiraia s-areglat artifi cial, îns nu putea mica mâinile i picioarele.A sosit tatl ei, cu profesorul Umanschi, care a examinat pacienta,a consultat indicaiile date i a fcut unele corecii. Desigur, c tatlera foarte îngrijorat i mereu ne întreba ce se mai poate de fcut.156

Consultani, care vineau s ne ajute, erau foarte muli, îi asigurarectorul Institutului, care era membru corespondent al Academiei detiine.Tocmai de Anul Nou, dup consultaie, la care particip i medicul-efMihail Zineac, am hotrât s invit consultantul din Moscova,s lum masa la mine acas. Tocmai ridicasem primul toast pentrusntatea Milei, când sun telefonul, cum c pacienta a fcut cianozi respir greu, s venim de urgen. Triam pe strada GheorgheAsachi, fceam 10 minute pe jos pân la strada Korolenko, dar noiam ajuns în 4 minute. Ce se întâmplase? Canula traheostomic selipise de peretele bronhului i trebuia doar puin s-o roteti, ca srespire bolnava normal. Ne-am bucurat mult c starea grav nu-ilegat de o complicaie a procesului patologic. Starea pacientei treptata început s se îmbunteasc. Bolnava a început s-i mitemâinile i picioarele i peste 2 luni a început s fac primii pai. Afost o mare bucurie pentru toi. Dup reabilitarea sa, bolnava a fosttrimis într-un sanatoriu spinal din Eupatoria, unde, la rugminteatatlui pacientei, am fost împreun s-i facem o vizit. Complet nus-au restabilit micrile picioarelor, a rmas o paraparez spastic,i mergea ajutându-se de un baston. Îns aceasta nu i-a împiedicatsfi e admis în doctorantur i s susin teza de doctor în tiineîn problemele limbii engleze i s activeze ca asistent la Catedrade Limbi strine. Un rol important l-a jucat Iosif, soul Milei, carea fost permanent lâng ea i a ajutat-o. N-a fost An Nou sau ziuonomastic, ca Iosif s nu vin s m felicite. M mândresc cu asemeneapacient, care a avut o voin mare de via, încredere idragoste pentru cei ce o ajutau, cci simpatia i dragostea reciproceste un factor considerabil în vindecarea pacienilor.Un om cu dou vieiEvenimentul a fost amnunit descris în sptmânalul “Literaturai Arta”, la 10 ani de la întâmplare. Acestea sunt cazuri unicale i cersfi e fi xate ca motenire pentru viitor pentru istoria naional, cât imedical. Prezint articolul meu din 5 noiembrie 1998 cu preambululrenumitului poet, scriitor i jurnalist, redactorul sptmânalului „Literaturai Arta”, Nicolae Dabija.157

10 ani de la accidentul rutier, care a periclitat viaascriitorului Dumitru MATCOVSCHI158(Preambul de Nicolae Dabija)Au trecut aproape zece anide la accidentul rutier, care apus în pericol de moarte viaalui Dumitru Matcovschi.Fire turbulent, unul dintrecei ce ddeau tonul adunrilornoastre scriitoriceti, curajul lui“incendiind” slile în care luacuvântul, Dumitru Matcovschiera un incomod, constituind oprimejdie pentru nomenclaturacomunist, de aceea poetulse obinuise cu ameninrilecare-l vizau de la o vreme, la telefonsau inserate în scrisorileNicolae Dabijape care le primea la redacie.La 17 mai 1989 ne pregteam pentru o adunare comun a echipeicotidianului “Moldova socialist” i a conducerii Uniunii Jurnalitilorîn semn de protest c C.C. al P.C.M. îl destituise pe Tudoropa, redactor-ef al publicaiei, din motiv c acesta publicase unproiect de Lege privind limba de stat (Ceva mai înainte trecusem i euprintr-un examen asemntor, pentru c publicasem un alt proiectde Lege cu privire la limba de stat, elaborat de Uniunea Scriitorilor,Biroul C.C. al P.C.M. îmi aplicase o “mustrare aspr”, dar m lsaseîn funcie,fi ind pe atunci, ca i D. Matcovschi, deputat în SovietulSuprem al U.R.S.S.).Colaboratorii cotidianului declaraser o grev. La redacie urmas soseasc S. Grosu, primul-secretar al C.C. al P.C.M.Într-o or de dup-amiaz îmi telefoneaz o doamn i, foarteprecipitat, m anun c la captul Bulevardului Pcii, pe oseauacare duce ctre aeroport, a avut loc un grav accident rutier, la careea a fost martor, accident soldat cu mai muli mori i rnii, unul

dintre cei rnii grav ea presupunea c e Dumitru Matcovschi. Îl cautpe Vlad Olrescu, pe atunci ef de secie la “L.A.”, i-i spun s seduc de urgen s verifi ce dac e adevrat vestea pe care o auzisemla telefon.Dar n-a reuit Vlad Olrescu s revin, c peste aproximativ ojumtate de or îmi telefoneaz un domn Iovu, medic la Spitalul Or-enesc nr. 1, care m anun c Dumitru Matcovschi a fost adus de omain cu militari i se afl la spitalul lor într-o stare mai mult decâtcritic.M-am deplasat imediat într-acolo. D. Matcovschi, cel pe carel-am vzut atunci, se zbtea între via i moarte. La spital prindeaus soseasc medicii cei mi buni din republic, având un singur scop:cum s salveze viaa lui D. Matcovschi.Ctre sear vestea cuprinsese tot oraul.Sute de admiratori ai poetului, cu lumânri aprinse i într-o tceredesvârit,fi ecare din cei prezeni rugându-se în gând pentru sntatealui D. Matcovschi, se postaser sub geamurile slilor de spital undeacesta urma a fi operat. La edina de la “Moldova socialist”, undesosi i S. Grosu, se vorbi mai puin despre T. opa, care a fost restabilitîn post chiar atunci, toat lumea cerându-i primului-secretar al C.C. alP.C.M. detalii despre cauzele accidentului i starea lui D. Matcovschi.În acele zile toate forele medicinii noastre au fost mobilizate întrusalvarea vieii lui Dumitru Matcovschi.Cred c acest lucru a fost un examen greu atât pentru D. Matcovschi,viaa cruia a atârnat de un fi r de pr, i care ulterior a trecutprin câteva zeci de intervenii chirurgicale, cât i pentru medicinanoastr, examen pe care aceasta l-a trecut cu succes.Nimeni nu mai credea atunci c D. Matcovschi îi va mai puteareveni. i iat c aceast minune a lui Dumnezeu s-a întâmplat!Odat cu trecerea timpului se uit anumite detalii, unele amnunteimportante se estompeaz, de aceea cuvântul medicilor care l-ausupravegheat în acele ore, zile i luni pe poet este binevenit.Academicianul Diomid Gherman, unul dintre redutabilii reprezentaniai colii noastre de medicin, considerat un “arhitect” alneurologiei naionale, membru al academiilor din Republica Moldova,New York, Kazan, membru de onoare al Academiei Medicale dinBucureti, s-a afl at lâng D. Matcovschi mai multe luni de zile.159

“Când am citit prima poezie scris de Dumitru Matcovschi dupmai multe luni de la accident, mi-au dat lacrimile”, îmi mrturisetesavantul.Domnul Diomid Gherman prezint în cele ce urmeaz o cronic aacelor zile de nesomn i efort, încununate pân la urm cu o victoriea vieii, speranei i competenei asupra morii.Nicolae DABIJAEra ziua de 17 mai 1989. Am fost chemat de urgen la Spitalulnr. 1 s examinez un bolnav, care “nimerise” într-un accident rutier.Acolo erau deja convocai specialitii redutabili: Constantin âbârn,Gheorghe Ghidirim, Mihai Corlteanu, Mihai Bârsan, AntonSpânu, Grigore Bivol, N. Burdil. Primul care l-a examinat imediatdup accident, a fost neurochirurgul Vasile Burunsus. Consiliul afost convocat de urgen sub preedinia viceministrului sntii deatunci Nicolae Leanu.Poet, dramaturg, academician - Dumitru Matcovschi160

Persoana accidentat era cunoscutul scriitor Dumitru Matcovschi,redactor-ef al revistei “Basarabia”, deputat al Sovietului Supremal fostei Uniuni Sovietice. Despre cauza accidentului circulaudiferite versiuni. Afl ându-se cu înc doi vecini pe marginea oselei,care duce spre aeroport, D. Matcovschi îi repara maina, care, dinmotive neclare, dup o reparaie recent, se oprise brusc la mijloc decale. Un oarecare ofer Stru, conducând un autobuz fr pasagerictre aeroport i neavând nici un obstacol în fa ce l-ar fi împiedicats circule nestingherit, a izbit autobuzul în autoturismul ce staionala marginea oselei, trecând peste toi trei i producându-le leziuni dedivers gravitate. Se credea c acest accident a fost pus la cale. Sevorbea c Dumitru Matcovschi, care urma s plece peste dou zile laMoscova la sesiunea Sovietului Suprem, se pregtea s cuvânteze cuprivire la unele fapte care ar fi “incomodat” conducerea de atunci aRepublicii Moldova.Despre accident s-a scris mult în pres, cazul a fost cercetat “minuios”,dar se pare c adevrul n-a fost elucidat imediat, în întreagarepublic s-a creat o atmosfer alarmant, perioada respectiv a coinciscu începutul prbuirii partidului comunist, iar Micarea de EliberareNaional, al crei însufl eitor era i Dumitru Matcovschi, sebucura de o autoritate crescând. Despre acestea s-a scris mult i seva mai scrie înc, tema s-o lsm pe seama politicienilor, scriitorilor,ziaritilor, oamenilor legii. Noi dorim s revenim la subiectul nostru.Din chiar primele ore lui D. Matcovschi i s-a pus un diagnostic grav,care nu-i ddea sperane de via. Diagnosticul era formulat astfel:“Traum combinat grav, deschis craniocerebral cu fractur debaz, contuzie cerebral grav cu focar pe dreapta, cu hemoragie înparenchimul creierului i subarahnoidian cu hemiplegie pe stânga.Traum dubl închis a coastelor pe stânga de la a 2-a pân la a 10-acu deplasare i pneumotorax. Traum închis a osului radial, fracturînchis intrarticular a oaselor gambei cu hemoragie i articulaierotulian. oc traumatic în stadiul III”.Era clar c medicii urmau s fac tot ce le sttea în putere, chiarimposibilul. Primul lucru care s-a fcut e c pacientul a fost trecut larespiraie artifi cial, i s-au drenat cavitile pleurale, i s-a fcut reviziaorganelor abdominale pentru a exclude hemoragii interne. DomnulN. Leanu, viceministrul sntii, ne punea s facem câte douconsilii medicale pe zi, dimineaa i seara. Toi specialitii aveau o161

atitudine contiincioas, punându-i toat priceperea pentru salvareapacientului.Cu toate astea, îns, din când în când, apreau diverse complicaii.Era clar c cel mai mult avusese de suferit encefalul, apoi - plmânii,pacientul nostru având opt coaste fracturate. Era clar c plmânii nuputeau s asigure creierul cu oxigen, reglarea activitii plmânilordin partea sistemului nervos traumat fi ind insufi cient. De aceea dinprimele ore, bolnavul s-a afl at în regim de respiraie artifi cial, cuatât mai mult cu cât trauma cutiei toracice cu contuzia plmânilor ifractura coastelor erau însoite de pneumotorax i emfi zem subcutanat.În aceeai zi, la ora 23.00, a fost convocat un consiliu din specialitiiprincipali ai Ministerului Sntii, efi de catedr, medici specialitiîn chirurgie, neurologie, traumatologie, urologie, pulmonologie,neurochirurgie, care au indicat investigaiile de urgen i planultratamentului preventiv. De la bun început, erau permanent de gardla cptâiul bolnavului un anesteziolog, un chirurg i un neurochirurg.Consultaiile se fceau cu specialiti principali, efi de catedr,într-un numr de 10-16 persoane, sub preedinia domnilor N. Leanu oriL. Saranciuc. Primii consultani din centrele “unionale” au sosit atreia zi de la Moscova, de la Institutul de Neurologie, care au reconfirmat diagnosticul stabilit de medicii notri i tratamentul administrat,cu unele precizri (micorarea infuziilor i anticoagulantelor).În aceeai zi au sosit consultani de la Institutul de Urgen “Sklifosovski”din Moscova, care au fost de acord cu diagnosticul stabiliti tratamentul administrat, acetia gsind starea grav i stabil. Laconsiliul specialitilor de multe ori se încingeau discuii aprinse. Unadin aceste discuii s-a referit la traheostom. Bolnavul se afl a în regimde respiraie artifi cial,fi ind intubat, dar nu se recomanda caacest tub sa fi e utilizat timp îndelungat. Profesorul chirurg era categoriccontra traheotomiei (introducerea unui tub printr-un orifi ciu întrahee). A doua zi acest orifi ciu a fost fcut de acelai chirurg, carefusese categoric împotriv. Ne ineau în “ah” permanent jurnalitii,scriitorii i reprezentanii Frontului Popular, care de multe orifceau întâlniri cu membrii consiliului i ne cereau dri de seam,unii tratându-ne cu suspiciuni c nu se fcea totul pentru salvareabolnavului, cerându-ne s chemm în ajutor de la specialitii din alteri. Noi nu eram contra i veneau consultani noi aproape în fi ecarezi. Cu toate strduinele noastre îns, am fost însoii de ghinioane.162

Primul ghinion ine de momentul critic, aprut pe data de 22 mai1989, când starea comatoas s-a agravat, înc în ziua precedentstarea era stabil, reapruser refl exele corneane, pupilare i chiarosteotendinoase. S-a clarifi cat c medicul reanimatolog, dup recomandrileconsiliului, deconectase aparatul de respiraie pentru oor-dou, dar, vzând c bolnavul respir de sine stttor, s-a bucurati l-a lsat fr respiraie artifi cial pân diminea. Care aufost consecinele? Respiraia era pstrat, îns un plmân, având optcoaste frânte, nu funciona aproape deloc, deci s-a complicat hipoxiacerebral. Creierul traumat consum mai mult oxigen, dar în cazulde fa nici norma sufi cient nu era asigurat. S-a agravat edemulcerebral provocat de traum, mai mult în emisfera dreapt, unde eraun focar de contuzie. Investigaiile paraclinice au artat o hipertensiunecerebral i o deplasare a emisferei de la dreapta la stânga.Toi ateptau decizia neurologului i neurochirurgului. Ne-am asumatrspunderea, dei era un lucru riscant, decizia fi ind “frmântat”timp de dousprezece ore. Trebuia s recurgem la operaie, îns aaprut o situaie critic. Tensiunea arterial a crescut pân la 260mm, a aprut i o tahicardie sinusal de 160 bti pe minut. A fostchemat de urgen cardiologul (profesorul Izvoreanu) i dup premeditri,timp de dou ore, s-au stabilizat tensiunea i tahicardia, careerau legate cu procesul cerebral. Pe 23 mai, ora 24.00, a începutoperaia, pe care au efectuat-o regretatul confereniar Vasile Ra ieful seciei de neurochirurgie Iulian Glavan. Anestezia au administrat-oNicolae Burdil, specialist principal la MS, i Ludmila Ivanov,efa neuroreanimrii de la Clinica de neurologie i neurochirurgie aSpitalului Clinic Republican. Toi membrii consiliului: 6 profesori,7 confereniari i 5 efi de secie urmreau cu încordare operaia iateptau rezultatul. La operaie s-au depistat câteva cheaguri în regiuneatemporal, un focar de contuzie cu ramolire (detritus), care afost înlturat, i un edem pronunat al emisferei drepte. Dup operaiestarea bolnavului continua s rmân foarte grav, acesta afl ându-seîn com, arefl exii, cu respiraia artifi cial în defi cit de oxigen. De 2-3ori pe zi se adunau membrii consiliului sub preedinia ministruluiA. Draganiuc ori a viceministrului N. Leanu, cu participarea profesoruluiGh. Pedacenko, eful Catedrei de neurochirurgie de la Kiev,specialist în traume craniocerebrale. Erau permanent de gard treimedici (un reanimatolog, un neurochirurg i un cardiolog). Tensiunea163

arterial era labil, între 200 i 120 mm, tahicardia – 120-160, aritmic.Mrirea dozei de corticosteroizi i anticoagulante a condus lahematurii, a aprut pneumonia. In acelai timp “ne atacau” jurnalitiii scriitorii. Cereau conferine de pres, în care am explica stareagrav a bolnavului, sugerând ce se mai poate face pentru salvarealui. Participau Ion Hadârc, Valeriu Matei, Iurie Roca, GheorgheMalarciuc, Nicolae Esinencu, Mihai Cimpoi, Ion Vatamanu, GrigoreVieru, Nicolae Dabija, Andrei Strâmbeanu i alii. Ei ne sugeraus invitm specialiti din alte ri. i soseau consultani de la Iai(M. Rusu), Kaunas (L. Klumbis), Moscova, Kiev, Leningrad. Erausolicitai cei mai buni specialiti. Astfel, pe 24 mai, sosise academicianulA. Konovalov, directorul Institutului de Neurochirurgie“N. Burdenko”, cu o brigad de reanimatologi i traumatologi, careau concluzionat c urmeaz sfi e continuat terapia reanimatoare.A treia zi dup operaie au aprut refl exul cornean dreapta i refl exulabdominal; s-au ameliorat simptomele negative, respiraia, tensiuneaarterial, ritmul cardiac pe fond de com profund. Aceast starevaria periodic. Pe 27 mai am primit un aparat pentru respiraia artificial mai modern – “Servoventilator 900”, expediat special pentrubolnavul nostru de ctre fostul ministru al sntii din UniuneaSovietic, E. Ceazov. Al doilea ghinion. Pe 29 mai, la ora 12.00, întimpul toaletei igienice i prelucrrii tegumentelor, când corpul eraîntors pe o parte, a aprut o cianoz a tegumentelor i o criz vegetativ,respiraia se dereglase, creându-se o stare excepional. S-aconstatat un pneumotorax (oxigen în cavitatea pleural). Probabil, întimpul când bolnavul a fost întors, o coast frânt a traumat plmânuli s-a format pneumatoraxul. Tocmai era prezent reanimatologulprincipal Nicolae Burdil. S-au luat msuri urgente. Cu ajutorul unuiac gros s-a punctat cavitatea pleural i s-a eliberat oxigenul acumulat.Apoi s-a instalat un drenaj. Pericolul a trecut, îns starea deasfi xie nu putea s nu infl ueneze creierul. Au disprut din nou refl e-xele i s-a acutizat pneumonia, temperatura a crescut iari pân la40°. Desigur, c starea de dup criza pulmonar a agravat emisferadreapt, unde era focarul de contuzie, precum i vasele mai ubrede,care au dus la crearea unui hematom intracerebral. La 30 mai, ora14.00, bolnavul a fost dus din nou de urgen pe masa de operaie,fi ind înlturat un hematom intracerebral (20-25 ml) i un detritus (esutnecrotizat), care se formaser în urma asfi xiei pulmonare.164

Dup a doua operaie, starea bolnavului rmânea critic. Temperaturase meninea la cifrele 39-40°, în plmâni se depistase o pneumoniede ambele pri. Ins a aprut refl exul cornean, ce da un fi rde speran. Dac nu ar fi aprut un al treilea ghinion. Pe 1 iuniedimineaa, la consiliu, medicul de gard a raportat c a aprut o melen(scaun negru, legat cu o hemoragie în tractul gastrointestinal).A fost fcut urgent endoscopia organelor digestive, care a depistatun ulcer duodenal cu hemoragie. Aceast grav complicaie puteafi legat de starea sistemului nervos i provocat de hormoni corticosteroizi(indicai în legtur cu edemul cerebral). S-au luat msuriurgente pentru a opri hemoragia duodenal i tratarea ulcerului, înpofi da unor indicaii ce nu se recomandau la tratamentul encefaluluitraumat.Dup o srbtoare eminescian cu Gh.Ciocoi, D.Matcovschi, I.Vieru înparcul tefan cel MareStarea bolnavului rmânea destul de grav i muli consultani,care soseau, nu credeau c vom reui s-l întoarcem la via. La edineleconsiliului luau parte, periodic, ministrul sntii C. A. Draganiuc,viceministrul N. Leanu i L. Saranciuc, din motiv c guvernuli comitetul central al partidului comunist le cereau rapoarte aproape165

înfi ecare zi privind sntatea bolnavului. Mai mult decât atât, în fi -ecare zi, în cadrul ultimelor tiri de la televiziune i radio se ddeauinformaii despre starea sntii dlui D. Matcovschi, medicii fi indinvitai la televiziune pentru a rspunde la întrebrile care frmântautoat republica.Starea bolnavului rmânea sfi e foarte critic, dei avusesermconsultani din diferite orae i ri. Îns la 3 iunie au aprut refl exulcornean din dreapta i reaciile pupilare, dei erau destul de diminuate.Asta ne ddea o mic speran.La insistena deputailor din fostul Parlament al URSS, a conduceriiFrontului Popular, într-o bun zi (pe 3 iunie) ne pomenin cuun consultant neurochirurg din Statele Unite ale Americii, profesorulPeter Black. Muli credeau c va veni un specialist din America, ceîi va da bolnavului o pastil fermecat i D. Matcovschi îi va revenidin com, însntoindu-se defi nitiv, îns asta nu s-a întâmplat.Profesorul american a confi rmat c diagnosticul este corect, bolnavulprimind o îngrijire excelent, îns “ansa obinerii unui rezultatpozitiv e minim, dar nu zero”. D-sa ne-a recomandat s continumtratamentul i îngrijirea i a indicat difenina pentru profi laxia convulsiilor,într-un fel, ne-am bucurat c tot ce facem se face corect iam devenit mai siguri pe puterile noastre, cu atât mai mult, cu cât aaprut “o prim rândunic”: refl exele corneene, reacia pupilar irefl exul rotulian. Muli activiti i patrioi care sufereau pentru sntateabolnavului s-au adunat în seara aceea (era ora 23, când asosit profesorul din America) i i-au cerut s ias în faa mulimii is reconfi rme, s aud din gura lui aprecierile referitoare la stareaîn care se afl pacientul. El a ieit în curte, unde era mult lume, i aconfi rmat c starea dlui Matcovschi e foarte grav, îns sunt i sperane.Se face totul pentru salvarea bolnavului. Vreau s mai adaugc cetenii notri ineau mult la scriitorul D. Matcovschi: sub fereastrasalonului, în care se afl a bolnavul, acetia se adunau în fi ecaresear cu lumînrile aprinse în mân i citeau rugciuni, se rugaupentru salvarea lui. Iar într-o sear protoiereul Petru Buburuz a fcuti o slujb religioas. Un asemenea devotament n-am mai întâlnit înpractica mea medical de 47 de ani.Procesul patologic traumatic avea o evoluie pozitiv, apreauperiodic crize vegetative i din nou dispreau refl exele, iar starea bolnavuluise agrava. Lucruri care ne puneau în gard.166

Îns de la 10-13 iunie ‘89 au aprut “semne de via”. La excitarei chemare ni se prea c bolnavul încearc s deschid ochii iapreau micri ale muchilor feei (grimase de durere) i în degetelede la mâini, iar mai târziu pacientul urmrea cu ochii persoaneleprezente, începuse s înghit de sine stttor, a aprut o dinamic pozitivi în plmâni. Deja pe 19 iunie, pacientul i-a recptat cunotina,îndeplinea la cererea medicului unele micri, deschidea gura,ridica mâna, i-au aprut refl exele. Cu mici difi culti, totul mergeaspre bine. Bolnavul îns înc nu vorbea din cauza tubului din trahee,dar înelegea totul i îndeplinea indicaiile noastre. La 3 iunie ‘89 afost trecut la respiraie de sine stttoare, iar peste dou zile a fostînlturat i traheostoma din orifi ciul traheii, a început s pronuneprimele cuvinte, care nu erau prea clare. Treptat starea bolnavului serestabilea, i ne frmânta faptul cum s accelerm reabilitarea func-iilor cerebrale, deoarece memoria pacientului era mult dereglat (nutia unde se afl, unde locuiete, nu se orienta în timp i în spaiu, nucunotea prietenii i mai avea o parez în partea stâng, mica slabmâna i piciorul stâng). Totui, ne bucuram c bolnavul îi revenea,urmând procedura de reabilitare, îns, cu prere de ru, bucuria n-acontinuat mult timp – a aprut i un al patrulea ghinion. Pe 22 iunie‘89 s-a stabilit o insufi cien de respiraie legat de stenoza traheii,tocmai acolo unde a fost introdus traheostoma. Orifi ciul a concrescutprea repede dup acest “tub” i împreun cu orifi ciul s-a stenozati traheea. Bolnavul a fost din nou trecut la respiraia artifi cial ise preconiza o operaie pentru înlturarea stenozei. Pentru aceastaa fost invitat i un specialist de la Moscova, profesorul M. Perelman(toracolog), care împreun cu profesorul C. âbârn, au introdus întrahee un tub în form de “T”, în acest scop a fost necesar o anestezie,care nu era indicat pentru encefalul traumat. Asta a dus la o înrutirea strii sistemului nervos. La tomografi a cu ultrasunet a fostlocalizat un focar în emisfera dreapt (3,5x2,5 cm) i era suspectat unalt hematom. Deci, era necesar o nou operaie! Starea bolnavuluise îmbuntea, iar consultantul sosit de la Kiev, profesorul GheorghePedacenko, n-a confi rmat hematomul, ci un chist rmas dup adoua operaie (hematom intracerebral).Astfel s-au terminat ghinioanele. Se preconiza un complex de msuripentru reabilitarea bolnavului. Starea bolnavului îi permitea s167

fi e transferat la Spitalul Clinic Republican i investigat la CentrulDiagnostic (tomografi e computerizat .a.), reabilitarea urma s aibloc în centrele de la Moscova i Bucureti.Un rol important în salvarea lui Dumitru Matcovschi l-a jucat isoia sa, dna Alexandrina, care urmrea toate eforturile medicilor iîncerca s-l ajute cu întrebri i cu sfaturi. Într-un timp, dup atâteastresuri, s-a epuizat i dumneaei i nu era mulumit de tot ce fceam:de medici, de asistentele medicale, de consultani. Desigur, vroia casoul ei s-i revin mai repede i s se vindece mai bine, sfi e cum afost. A trebuit s-i dau unele explicaii, s-o calmez i s-i insufl u încpuin rbdare. Conversaia a fost un pic jenant pentru dumneaei idup discuie îmi era team c se va supra i va plânge. A doua zi,îns, o întâlnesc mai vesel, i-mi spune c se simte mai bine dup“duul” de ieri. Starea bolnavului treptat se îmbuntea, era stabili se preconiza un tratament recuperator. Dar pentru aceasta trebuiatransferat la Spitalul Clinic Republican. La ultimul consiliu medicalde la Spitalul nr. 1 ne-am adunat pentru a decide transferul. Deoarececontraindicaiile erau minime, pe 2 august, cu o caret special,însoit de reanimatologul Gh. Burdil i dou maini ale poliiei rutiere,D. Matcovschi a fost transferat la Spitalul Clinic Republican. Aînceput o nou etap de recuperare.Aadar, la îngrijirea medical a poetului D. Matcovschi au luatparte 10 profesori, 12 confereniari, 8 efi de secii, 15 reanimatologii chirurgi din Chiinu i 21 de consultani, academicieni, profesori,lucrtori tiinifi ci de la Moscova, Sankt-Petersburg, Kiev, Kaunas,Iai i Denver (SUA).Ins toat rspunderea au purtat-o i au participat permanent latoate edinele consiliului medical prof. C. âbârn, prof. D. Gherman,prof. M. Corlteanu, confereniarii Gh. Bivol, V. Ra, efi i desecie de la SCR N. Burdil, N. Gladun, conducerea Spitalului nr.1, prof. A. Spânu, V. Puiu, M. Ganea, medicul curant I.Condrachi,convocai de viceministrul N. Leanu, L. Saranciuc sau de ministrulChiril Draganiuc.Studiindfia de observaie a pacientului nostru, peste 10 ani sepot trage multe concluzii.A vrea s evideniez eroismul medicilor i asistentelor medicale,care au fcut tot ce este omenete posibil pentru a reîntoarce bolnavul168

la via, în pofi da unor consultani, care ne descurajau i ne spuneaudeschis c nu exist nici o speran. Dar cât de bucuros am fostatunci, când am citit prima poezie a lui D. Matcovschi, dup ieireasa dintr-o criz atât de grav. Acest moment a însemnat încoronareatuturor eforturilor noastre.Acad. Diomid GhermanLiteratura i Arta, 5 noiembrie 1998Discipolii nu au fost la înlimea ateptatLucrul curativ în viaa mea a fost un „credo”. Dac o zi nu consultambolnavi, se întîmpla ca la un „viorist” eminent sau o prima-balerin,dac o zi nu se antreneaz, le scade miestria. O deosebit plceream când „dezleg un nod” tare strâns, i aa fel de noduri în viaamea am avut multe. Fiindc pân la ultimele zile de acitivitate, cândapare un bolnav complicat toi îl cheam pe D. Gherman. Desigur,c dac schimbi diagnosticul medicului precedent, trebuie s discui,s-l convingi ca dumnealui s primeasc i o lecie convingtoare.Etica medical trebuie sfi e respectat. Totui, la tot pasul întâlnetimedici necinstii, care ca s arate califi carea lor înalt, independeni „eroismul” lor, schimb diagnosticul, ca s arate c ei „tot cevaprezint”. Corect ar fi , dac medicul are alt prere, s se consulte cuspecialistul, cu experien mai mare.Urmtorul caz vorbete despre aceasta. În septembrie 2003 amfost chemat la o consultaie în spitalul guvernului, unde sunt consultanttimp de 35 ani. În btliile de strad, pe care le organiza PartidulPopular Cretin Democrat contra comunitilor, a fost btut de poliieun parlamentar (Vlad Cubreacov), care a avut o pierdere de cunotinpe scurt timp. A fost internat în secia de neurologie cu diagnosticul„comoie cerebral”. Dup examinare, mi-am spus punctul de vederec aici e ceva mai mult decât „comoie”, deoarece bolnavul avea semnepatologice i meningiene, care în caz de comoie nu sunt prezente.Medicul-ef adjunct, ca s se evidenieze fa de Ministrul Sntii(care se interesa de acest caz i-l inea la control), îi raporteaz cD.Gherman socoate c aici e ceva mai mult decât comoie i se încadreazîn diagnosticul de contuzie de gradul I. Ministrul i medicul-ef adjunct erau cointeresai nu de interesele pacientului, dar nu cumvas aib neplceri poliia i comunitii. Dup recomandarea ministrului,s-a format de urgen un consiliu din discipolii mei (S. Groppa,Gr. Zapuhlâh, M. Gavriliuc), „s-mi corecteze diagnosticul”.169

Ei au cerut s se fac RMN. La RMN s-au gsit unele schimbriminime care, de fapt, în caz de comoie, n-ar trebui sfi e. Imagistulaceste schimbri le-a tratat ca nite consecine ale unei traume vechi.Desigur, c consiliul a cerut sfi u convocat i eu în componenalui, ceea ce ar fi fost corect din punct de vedere etic. Dl N. Lean arefuzat, ca s nu „infl uenez” asupra prerii consiliului. Desigur, c ainfl uenat dumnealui i am fost mult uimit de purtarea necolegial adiscipolilor mei, care au confi rmat diagnosticul de „comoie”. Adici-au intrat în voie domnului Lean. Peste 10 zile, fr sfi u invitat laconsultaie, din propria iniiativ, am consultat pacientul. Toat simptomatica,care a fost depistat la pacient prima dat dup tratament,a disprut, fapt ce confi rm înc odat c ea a fost provocat de ocontuzie,fi indc comoia simptomatic organic din partea sistemuluinervos nu provoac. Desigur, c aceast purtare a discipolilor meim-a jignit mult. Îns mi-am adus aminte de inscripia de la intrarea înUniversitate «Humbold» din Berlin:„Mânia-n oamenii cei buniSe nate moart, se topeteÎn cei cumini, o zi domneteLa semidoci, dureaz lunii-o via întreag la nebuni”.Problema „prini i copii”, „mentori i discipoli” este o problemveche, îns, pân astzi n-are o soluie. Muli profesori nu doresc spregteasc discipoli la grad de profesori, ca s le stea în spate i s atepte,pân când o sfi e înlocuit. Acad. Nicolai Bogolepov nu permiteadiscipolilor si s susin teza de doctori habilitai, pân nu le gsea locde munc dup susinere, unde s-i angajeze în alt parte, dar nicidecumla catedra lui. Astfel, de exemplu, prof. V. Greciko 3 ani a inut teza însertar, în mas, pân nu i-a gsit un loc unde s lucreze dup susinere.i numai dup aceasta N. Bogolepov i-a permis susinerea.Poate c au i dreptate aceast categorie de profesori, fi indcdup ce susin teza de doctor habilitat, îi schimb imediat atitudineafa de ef i unii se strduiesc cu oriice pre s-i ocupe locul, sepoart în aa fel, ca s arate c ei deja sunt mai presus, dar eful îiîncurc, dac le faci observaii, primeti rspunsul «c el deja nu-iconfereniarul de ieri». Desigur, c discipolul vede mai departe decâtmentorul lui deoarece, dânsul se afl pe umerii lui. Numai cum a spusun înelept: „Ridicându-se pe umrul mentorului, s nu-i zgârâie spi-170

narea”. În general, m mândresc cu discipolii mei, care sunt în numrde 25 doctori în tiin, dintre care 5 doctori habilitai, profesori. 12din ei au fcut tezele pe vertebro-neurologie. i când discipolii meiau ei însi elevi, consider c deja s-a creat o coal tiinifi c. Suntîn ateptarea noilor discipoli.Dar s ne întoarcem la lucrul curativ.O consftuire cu aroganCu toi medicii-efi am avut relaii bune, cu unii chiar amicale.Mai întâi, în anii ‘60 clinica de neurologie era în componena SpitaluluiRepublican de Psihiatrie. Aa numitul Dispensar Psihoneurologic,din str. Lomonosov, 48 (astzi Korolenco, 2), de 100 de paturi,era în componena Spitalului psihiatric din Costiujeni. La început, aufost deschise 4 secii: dou de neurologie (a fost transferat o seciedin componena Spitalului Clinic Republican (SCR) i a doua dinCostiujeni) i dou secii de psihoneuroze, la etajul II. În 1962 a fosttransferat i Catedra de Neurologie din componena SCR. Medicul-ef adjunct în fi liala psihoneurologic era fostul viceministru al sntii,Vladimir Andrei Ilin. Era un organizator bun, dar aspru, care seconsidera psihiatru i poseda metoda de hipnoterapie în alcoolism.Adjunctul lui Ilin era doamna Dolghii. S-a întâmplat aa, c întreei s-a iscat un confl ict i în rezultat au fost i unul, i altul eliberaidin lucru. Ulterior conduceau fi liala psihoneurologic psihiatrii, maiîntâi, Vasile Zaborot, colegul meu de coal, pe urm Ivan Stoiev,apoi Mihail Zineac. Ultimul a fost cel mai dotat conductor de spitali peste puin timp a fost înaintat în funcia de medic-ef al SpitaluluiRepublican de Psihiatrie în legtur cu pensionarea lui BorisMorozov. De menionat, c Mihail Zineac era nu numai un organizatorde for, dar i un colaborator tiinifi c insistent i ambiios.El a susinut teza de doctor în tiine i de doctor habilitat, susinutla Moscova, dar ultima fi ind neconfi rmat. De ce? A avut muli„prieteni” în spital, care îl invidiau, ba chiar îl socoteau primejdios.El nu s-a orientat bine în împrejurri i-a luat consultant la tez unprofesor moscovit, ignorându-i pe cei autohtoni i cu asta a pierdut.În anul 1980, fi liala psihoneurologic avea nevoie de o reparaie.Conducea, pe atunci, „fi liala” discipola mea, Elena Chetrari,care n-avea nici bani, nici surse de construcie, nici experien, aac reparaia a durat prea mult timp, i nu se tia când va fifi nisat.171

Confereniar Timofei Moneaga,medic-ef al Spitalului Clinic Republican,“Medic al poporului din USSR”Ministrul sntii Chiril Draganiuc, vzând situaia, a luat deciziasolomonic. A tiat legturile „fi lialei” cu Spitalul de Psihiatrie i aunit-o cu SCR. La aceast perioad, o astfel de unire era oportun,deoarece în componena „fi lialei” erau 3 secii de neurologie i 2 sec-ii de neurochirurgie, care n-aveau nimic comun, „nici în cot nici înmânec”, cu psihiatria i nici de cum nu puteau fi legate de Spitalulde Psihiatrie, dar era logic sfi e în componena unui spital somatic.Preluând conducerea, dl Timofei Moneaga, care avea o experienîn management, fi ind coautor al construciei Spitalului Republican,cu 16 etaje, desigur, i edifi ciului Spitalului Clinic Republican s-arzvrtit asupra „fi lialei”. Timofei Moneaga a fost unicul medic,care a primit distincia „Medic al poporului” al Uniunii Sovietice,pe care, a meritat-o. Îns, Dumnealui fi ind autocrat nimnui nupermitea s se amestece în treburile spitalului su s obijduiasc172

vre-un ef de secie chiar dac merita. Prerea profesorilor efi lorde clinici „nu prea conta”, mcar continua sfi e pe ½ de salariuconfereniar la Universitatea de Medicin. Cu toi efi i de secii deneurologie i neurochirurgie, aveam o bun înelegere. Cu unii maiapropiate relaii, cu alii mai puin, îns în timpul lucrului, dac seiscau niscaiva discuii, le rezolvam pe loc. Nu reineam mult timpura sau suprarea i toi tiau asta.Dar iat c secia de neurologie, condus de Ion Marcoci, nu fceafa exigenilor, cu atât mai mult, c se observa c dumnealui în ultimultimp avea faa frecvent îmbujorat i de la deprtare rspândea„arome”. Secia era supraîncrcat, i majoritatea pacienilor erau cuencefalopatie i n-aveau necesitate de tratament în secia SpitaluluiRepublican. Medicul-ef adjunct dl Ilarion Gorea, neurochirurg, tiade toate acestea, îns nu se hotra s aplice msuri. Îl întreb ce putemface? Spune, poate, c s scriei un demers medicului-ef, euv susin. Demersul a fost scris. Cred c nu am procedat corect.Dup un timp oarecare, dup demersul meu, medicul-ef convoaco comisie în componena efului de secie Larisa Floca i conferen-iarului Mihai Casian s controleze cele expuse în demersul meu.Desigur, dup indicaiile medicului-ef, faptele descrise „n-au avutloc” sau n-au fost principiale. Apoi medicul-ef convoc o adunares-l discutm pe dl Ion Marcoci, în baza raportului scris de mine.Îns aceast adunare a avut o întorstur anapoda. În loc s-l discutepe Ion Marcoci, a început s m discute pe mine. Mai întâi, s-acitit demersul, concluzia comisiei, dup care medicul-ef pune lavot dac corespunde Ion Marcoci postului de ef de secie sau nu.Ridic primul mâna c corespunde, dup care toate infermierele iasistentele medicale au ridicat mâinile dup dânsul.Au fost toi eliberai din sal, afar de efi i de secie i de colaboratoriicatedrei. S-a început o discuie. I s-a oferit cuvântul doamneiLarisa Floca, care, sclifosind, a început s se plâng c eu m amestecîn treburile familiei ei. Am rmas uimit, cred c a avut în vederecazul, când la o edin de la Universitate, ezând lâng soul ei, mîntreb cum merg treburile i, printre altele, întreb i de M. Casian.Eu îi spun c a plecat la odihn la Slnic Moldova, el se uit la mineuimit i afi rm c i Larisa, soia lui, tot acolo a plecat. Eu îl linitesc,spunându-i c consider c e o „coinciden”.173

Au vorbit pe urm lucrtorii catedrei B.Ianachevici, M.Casian,care într-o form acceptabil au ocolit momentele confl ictuale.Îns m-a uimit afi rmarea medicului-ef adjunct Ilarion Gorea, carea fost iniiatorul raportului scris de mine medicului-ef i care atuncicând l-am scris, mi-a promis susinere. Dar în loc s m susin, el aafi rmat c eu, în timpul vizitei în secia de neurochirurgie, îmi permits vorbesc bolnavilor s nu se opereze de radiculit discogen, c vorrmâne invalizi. Ceea ce era o minciun gogonat. Aa ceva am spus,desigur, nu bolnavilor, dar neurochirurgilor, care se întrec în asemeneaoperaii, fr indicaii precise, dup care aproape toi pacieniioperai rmân invalizi de grupa a II-a pe via.La o asemenea întorstur a lucrurilor nu m-am ateptat din parteadomnului I.Gorea, care m-a aâat contra lui Ion Marcoci, iar pe urms-a ascuns, c nu cumva s-l obijduiasc pe T. Moneaga. tia el c,dac m susine pe mine, T.Moneaga nu-l va ierta.Aadar, n-am vrut atunci s divulg nici pe L. Floca, nici pe I. Gorea,îns am tras concluziile de rigoare.Se spune c cei proti nu iart i nu uit nimic, iar cei detepi iart,dar nu uit. Eu i-am iertat demult, îns asta nu se uit.La un revelion: D. Gherman, T. Moneaga, I. Moldovan, M. Casian,M. Gavriliuc174

Cu medicul-ef al SCR, mai târziu, relaiile le-am restabilit, amdesfurat împreun multe manifestri republicane. Fiind în funciede ministru, Dumnealui nu odat se sftuia în problemele de stringentactualitate la Universitate i Academie. Îns în cazul de fa, descrismai sus, Dumnealui a vrut s arate cu arogan, ca efi i de catedr snu se amestece în treburile spitalului, unde el este „domnitor”, mcarc de activitatea curativ este responsabil directorul clinicii.Crezul în lucru curativ mi-a fost “mria sa” pacientul. Asta amrespectat-o în permanen i am cerut i de la subalternii mei: ca bolnavulsfi e la timp i corect, cu atenie examinat, s primeasc latimp tratamentul respectiv permanent - acestea au fost cerinele melecele mai drastice. Am cerut, o deosebit atenie fa de corectitudineacompletrii foii de observaie. Nu odat la acei medici, mai ales tineri,care completau foile de observaie neglijent, dezordonat, incomplet,eram nevoit s rup foile i s-i oblig s le mai completeze odat. În fi -ecare sptmân se fceau vizite, ca de obicei, luni i mari, în fi ecaresptmân o secie. A doua zi dup vizit, medicii trebuiau s prezinte,sub semnatura personal, vizita profesorului. Foaia de observaiese controla fi ecare cum i ce scrie, se fceau observaii. Dup vizit,a doua sau a treia zi, se prezentau pacienii cu diagnosticul difi cil. Ceimai „interesani” se prezentau la conferina clinic. În modul acestase ridica nivelul de cunotine al medicilor i internilor, iar mai târziui al rezidenilor.„Banda” lui GhermanPrin anii ‘60, când deja eram mai sigur de forele mele, adic aveamfamilie, aveam apartament, am susinut teza de doctor în medicin im-am încadrat ca specialist de califi care înalt, am început s m întâlnesccu familiile colegilor la srbtori, zile onomastice i cu alteocazii. Cei mai buni prieteni au fost i au rmas colegii de coal uraNacu i Tolea Secrieru, cu care permanent ne întâlneam la oriice srbtoareori la mine, ori la ei. Pe urm, s-a alturat i Pavel Bâtc cu so-ia, Ariadna Parno. Ei triau la btrânul Parno, care avea o csu simpaticcu grdin i vie, acolo unde s-a construit cldirea MinisteruluiMuncii i Proteciei sociale. Pentru noi era o cinste s ne întâlnim lavestitul profesor de matematic, care cu mare amabilitate ne primea ine servea cu „cruon” pregtit din vinul lui propriu. Desigur, iniiativa175

ca organizator aparinea Ariadnei, care foarte activ i cu mult entuziasms-a încadrat în compania noastr. Mai târziu, am fcut cunotincu Leonid Mursa, directorul studioului de cinema „Moldova- Film”.O întâlnire cu prof. P.Bâtc i soia sa AriadnaM sun într-o zi Boris Movil, c lui Leonid i s-a paralizat faa,era vorba de o neurit a nervului facial. L-am internat în clinic imediati am început tratamentul. Am socotit c aceast „neurit” estede origine vascular i i-am indicat soluie de acid nicotinic cu glucozintravenos (medicii îi opteau c eu fac experiment asupra lui),îns, spre bucuria noastr, peste dou sptmâni faa s-a restabilit lanormal. De atunci ne-am împrietenit. Într-o bun zi, el m sun im roag s-l primesc pe Gheorghe Malarciuc, care tot la “Moldova-Film” lucra. Pe Gheorghe Malarciuc îl durea inima, avea cardialgii.Îl consult, nu gsesc nici o patologie, îns, am afl at c a trecut prinmai multe daravele cu accent politic, fi ind eliberat din lucru din acestemotive. Era clar c din aceste cauze i s-a declanat o neuroz. Eu l-amlinitit i, deoarece era a doua zi dup srbtori (nu-mi mai amintesccare), îl invit s-i „trag piciorul” pe la mine. Îi zic: „Hai s facem untratament”. El a acceptat. i dup 2-3 phrele de coniac i psihotera-176

pie, durerile de inim au disprut. Mulumit de întâlnire, s-a încadrati el cu Mursa în compania noastr.Mai târziu, s-a asociat i Ilie Fulga – el lucra prin anii ‘70 directorgeneral al colii de vinifi caie din Stuceni i de vre-o câteva orim-am adresat cu rugmintea s-i primeasc pe participanii diferitorcongrese i simpozioane, care aveau loc pe linia neurologiei, cciaveau ce vedea i ce degusta. În schimb, mi-a trimis soia la consultaie,i când la noi a sosit Constantin Umanski (consultantul lui MilaGrosu), m-a rugat sfi e consultat i dânsa. Dumnealui a consultat-oi s-a exprimat c, probabil, sufer o stare astenovegetativ alergic,legat de vopseaua, cu care îi vopsete prul, care conine „ursol”.De atunci doamna Aurora mereu vorbea de „boala mea” i Ilie o râdeac, în sfârit, i-a gsit suferina. Familia Fulga era binecunoscut înrepublic i fcea parte dintre intelectualii adevrai, era foarte ospitalieri pentru ei nu exista problem s primeasc o delegaie laStuceni sau musafi ri acas. Cu prof. C. Umanski s-au împrietenit dela prima întâlnire i se întâlneau atât în Chiinu, cât i la Moscova.Aa c aceast familie era binevenit în compania noastr.Mai târziu, ni s-a asociat i Petru Soltan. Cu el am fcut cunotintot dup o consultaie legat cu radiculit discogen. Dumnealui eracunoscut cu Gheorghe Malarciuc i el tot se gândea s-l primim în„banda lui Gherman” sau nu. El spunea în glum c trebuie s treacun control. El a i numit compania noastr „banda lui Gherman” i,dup cum se observ, era compus din diferite personaliti, în diferitedomenii, i întâlnirile noastre erau foarte interesante. Ca, de obicei,„tamada” era numit Tolea Secrieru, lui îi plcea i îndeplinea aceastfuncie cu mare plcere. Noi i-am dat titlul de „tamada de categorieunional”.Cele mai impresionante toaste, desigur, erau ale lui GheorgheMalarciuc. Ne-a spus pe secret Maria, soia lui, c el totdeaunase pregtea acas din timp, ce o s vorbeasc i despre ce. Totdeaunalega cuvântrile cu diferite epizoade din literatur, istoriesau chiar din via. Petru Soltan începea cu o fabul i mai departeîi desfura ideile în jurul acestei fabule i companiei noastre.La prof. P. Bâtc întâlnirile se fceau la Revelion, îns nu toidin companie participau, o parte întâlneau Anul Nou în familie.177

178“Banda” lui Gherman la nunta fi ului Igor

179“Banda” lui Gherman la o srbtoare familial a lui Anatolie Secrieru

La P.Bâtc în tineree se mai organizau i dansuri foarte aprinse.La familia I. Fulga, în afar de zilele onomastice, ne mai întâlneamla 8 martie; la A. Secrieru - 1 mai coincidea cu ziua cstoriei lor, lamine ne întâlneam la srbtorile din 7 noiembrie i la zilele onomastice.Desigur, cfi ecare, când primea musafi ri, se strduia s le facoaspeilor câte o surpriz. Cele mai bogate mese erau la D.Gherman,adic la mine, iar cele mai gustoase vinuri la I. Fulga. Cele mai gustoaseciuperci le gustam în familia Secrieru, cci Bela, soia, era oamatoare de cules ciuperci (mai frecvent în Carpai), cât i de pregtit.La aceste întâlniri se spuneau i multe bancuri. Îns, noi trei, eu,ura Nacu i Anatol Secrieru, le fceam o deosebit plcere prietenilorcu cântecele noastre strbune, înc bine întiprite în memorie dinperioda liceului. Aa cântece, ca“Te-am sftuit de atâtrea ori, sfi i cuminte puior” sau cântecedup versurile lui M.Eminescu:“Vino în codru la izvor”,“De ce nu vii”,“Pe lâng plopii fr so”,“Mai am un singur dor”,„Mân birjare i du-m noaptea”,„A plecat un tren din gar” i altele.Aceste cântece vechi, motenite de la prini i cântate de noi întrei voci, provocau prietenilor notri o admiraie profund.Treptat „Banda” lui Gherman a început s se destrame. Mai întâi,L. Mursa a fost nevoit s plece la Moscova – soia lui era rusoaici, cu toate acestea, Bodiul i-a "legat de coad" naionalismul i l-aeliberat din lucru.Ne-au prsit i au plecat în lumea celor drepi Gh. Malarciuc,Ariadna, soia lui P. Bâtc, „tamada de categorie unional” A. Secrieru.Întâlnirile nu mai erau pline de atâta cldur i entuziasm. Apoi,în general, a rmas numai denumirea dat de Gheorghe Malarciuc -„Bandei” lui Gherman.180

Capitolul V. MARTIRI AI NEAMULUIIntrasigentul Nicolae TestimianuDezvluii tot adevrul ile spunei tuturorC murir fraii notriPentru neam i adevrDup ce sistemul totalitar comunist l-a demis din postul de ministrupe N. Testemianu, de care s-a vorbit mai sus, cu ajutorul unor„prieteni” mancuri, oviniti i al ruilor, s-au schimbat multe. Dupdestituirea lui N. Testemianu au fost eliberai din lucru toi efi i dedirecii de la minister; eful cadre serviciului Gh. Balan, care a primiti o mustrare la biroul CC, Eugeniu Popuoi, eful direciei de pediatrie,Pavel Ciobanu, eful direciei curativ-profi lactice i alii. DinComitetul Central al partidului a fost eliberat Teodor Priscaru, careera responsabil de serviciul organelor ocrotirii sntii.Am menionat c de la Institutul de Medicin au fost pedepsiitoi, care au semnat scrisoarea contra lui V. Anestiadi i care l-au sus-inut pe ministru.Nicolae Testemianu cu colegii la examenul de stat181

N. Testemianu i-a ales direcia tiinifi c - medicina social. Afost înmatriculat pe doi ani în postdoctorantur, cu tema pentru carea luptat toat viaa: cum s înlesneasc viaa ranului prin apropiereamedicinii rurale de cea urban. A lucrat foarte intens iar consultantultiinifi c, eful catedrei, profesorul Mihail Ghehtman l-a primit foartebine, se mândrea cu dânsul i i-a acordat tot concursul la elucidareaacestei probleme actuale pentru Moldova, în care mai mult de 60% dinpopulaiefi ind rural. Nicolae Testemianu, i-a «tratat» rana primit dela comuniti prin munc intens asupra tezei sale de doctor habilitat,considerând c lupta a pierdut-o, dar rzboiul nu.Scopul comunitilor a fost de a-l distruge moral, de a-l izola desocietate, de a-i paraliza voina. Dar pigmeii au dat gre. El nu i-apierdut cumptul i nu a czut în disperare, a îneles corect c ceamai bun metod e s te lupi cu disperarea este munca. De aceea s-aaprofundat în munca tiinifi c, care îl interesa nu mai puin, decât ceaorganizatoric. El tia foarte bine c ceea ce face în tiin, nu e maipuin important, ca dirijarea unui minister.Fiindfi u de ran, el îi ddea bine seama c în Moldova agrar bazaeconomiei este munca ranului, argumentând în acela timp c era omare deosebire i nedreptate ca unui orean s-i revin anual 13,5 vizitela medic, iar unui ran 5,3 vizite, din care 40% reveneau vizitelorefectuate la felcer. De aici rezult c principiile de organizare a ocrotiriisntii trebuie sfi e unice atât pentru oreni, cât i pentru rani.N. Testemianu a elaborat un sistem bine chibzuit de amplasare aambulatoriilor medicale rurale, care trebuiau s deserveasc populaiarural în limitele razei maxime de 5 km, iar numrul populaiei deservites nu depeasc 3500 persoane.Deci, temelia sectorului de circumscripie medical de la sat trebuies devin ambulatorul medical de tip nou, care urma sfi e amplasatîn cea mai mare localitate, în restul satelor era sufi cient s funcionezedoar puncte medicale. Au aprut i noi cerine fa de proiectele deambulatorii medicale, deaceea, împreun cu instituiile de proiectarei cu matematicienii, au fost elaborate patru proiecte diferite pentruambulatorii medicale i puncte medicale. Se schimb i funciile personaluluimedical, ce ar corespunde cu introducerea în organizareaserviciului medical a medicilor de familie.În colaborare cu matematicianul, academicianul Petru Soltan a fost,elaborat un program de prognozare a morbiditii. Dup cum se tie, cu182

N. Testemianu nu contacta rectorul. Îns V. Anestiadi a dat dispoziieprorectorului pe gospodrie S.Senic, c tot ce va cere N. Testemianu sfi e întocmai respectat, elaborat i sfi e raportat. Vzând asemenea atitudinefa de dânsul, N. Testemianu a folosit-o cu mult succes. A prefcutdup o reparaie catedra în adevrat muzeu. Mai mult decât atât,la oriice consiliu, adunare, edin mereu era menionat catedra luiN. Testemianu care ocupa la toate capitolele primul loc, bucurându-sede susinerea rectorului. Îmi amintesc, cum dup o edin, unde catedrasa a fost menionat cu premiul I, ieind, V. Anestiadi m cheamîn cabinet i îmi spuse: „D-i un telefon lui N. Testemianu acas (nutiu din ce motive el n-a fost la edin) i spune-i c lui i s-a decernatprimul loc”. Eu declar c nu-mi amintesc numrul de telefon, dar elmi-l spune pe de rost. L-am sunat, îns, nu mi-a rspuns nimeni. Atunci,vzând atitudinea rectorului fa de N. Testemianu, m-am gândit cpe V. Anestiadi, cred, îl mustra contiina. Asta-i bine, îmi ziceam, cpoate s-or împca i din nou vor lupta, ca i mai înainte, pentru bineleneamului nostru. Îns nu s-a întâmplat aa.În anul 1983 N. Testemianu a hotrât c prin valoarea lucrrilorsale merita sfi e înaintat la Premiul de Stat. Îmi amintesc, cu cât sârguinse pregtea pentru acest premiu. Aproape toi profesorii i, maiales, specialitii principali trebuiau s prezinte referine asupra lucrrilorlui, fi indc organizarea serviciului medicinei sociale se refer latoate specialitile. Deci, referine au fost foarte multe din Moldovai de peste hotare, fi indc dumnealui cu adevrat merita s primeascacest premiu. Preedintele comisiei pentru decernarea Premiului deStat pe specialitile medicinale era tocmai V. Anestiadi.În timpul discuiei, dumnealui înclin comisia spre ideea c nuprea are merite N.Testemianu pentru acest premiu. La edin eraprezent matematicianul, academicianul Petru Soltan, care cunoteafoarte bine lucrrile lui Testemianu. A luat cuvâtul i le-a „deschisochii” membrilor comisiei, spunând: „Dac nu-i decernm premiul luiN. Testemianu, atunci cine merit mai mult?”. Toi membrii comisieiau votat pentru, V. Anestiadi s-a obinut. Se întreab: de ce? O atitudinepozitiv, prea pozitiv, în Institut i „bee-n roate” la comisia pentrudecernarea Premiului de Stat. Mai degrab a fcut-o pentru cei dinCC, ca s arate c el pstreaz i mai departe atitudinea negativ fade N. Testemianu, pe care a avut-o în „zilele negre”, când candidatul183

la premiu a fost destituit din funcia de ministru, ca s îndrepteascfuncia, pe care o deinea. Sunt sigur, în sufl et el a fost „pentru”.În ultimul drum: Nicolae TestemianuDespre tragedia, care s-a întâmplat la 20 septembrie 1986, cândcursul nostru s-a adunat s srbtoreasc jubileul de 35 de ani, în prezenaa 150 de colegi, tie toat lumea. N.Testemianu a czut în timpce dansa un tango i a murit subit.Dup stingerea din via a lui N. Testemianu, nu chiar deodat, afost ridicat pe piedestal.Pentru marea munc a lui N. Testemianu pe altarul medicineis-a lansat ideea s i se înveniceasc numele, conferindu-l unei strzi,unui spital, Institutului de Medicin, al crui rector a fost. Îns aceastidee nu prindea via. Mai întâi, Comitetul Executiv din Streni hotrtea interveni pe lâng Consiliul de Minitri de a acorda numeleprofesorului N. Testemianu ambulatorului medical din Româneti,îns conducerea republicii trgna aceast hotrâre, motivând cN. Testemianu merit ca o organizaie medical mai solid s-i poartenumele.Aceast decizie a fost adoptat mai târziu, când Moldova a devenitun stat suveran, cu un parlament i guvern nou. S-a întâmplat aa,c doi discipoli a lui N. Testemianu, E.Popuoi i I.Priscaru, au fostalei deputai în Parlament i, desigur, chestiunea a fost rezolvat cu184

succes în mai 1990. Îmi amintesc data de 25 mai 1990, când în incintaCentrului Republican de Cultur i Art, noul rector al Institutului deMedicin, Leonid Cobâleanschi, a organizat o edin solemn consacratdecernrii Institutului de Stat de Medicin numele profesoruluiN. Testemianu. Cum era de ateptat, unul din cei trei vorbitori amfost propus i eu. Despre ce am vorbit, citii mai jos:„Doamnelor i domnilor. Stimat audien. Dragi colegi!Noi, cei care cu Colea Testemianu am învat pe o banc, amtrecut împreun prin multe încercri, am muncit cot la cot împreuni am dobândit multe succese în via, astzi ne bucurm mult i nemândrim c aceast lupt n-a fost în zadar. Îmi aduc aminte de copilria,petrecut cu Colea Testemianu,fi ind amândoi liceeni la liceuldin Bli. Mai târziu, în 1944, am fost elevi ai colii medii nr. 1 dinBli, pe care împreun am absolvit-o în 1946 i din 19 elevi 12 auintrat la Institutul de Medicin. Din ei 7, dup absolvirea institutului,au rmas s activeze la Institutul de Medicin, 3 au ajuns profesori iefi de catedre (al treilea este prof. A.Nacu). A vrea s menionez, cColea Testemianu a fost un elev cinstit, disciplinat, talentat i aveao capacitate de munc enorm i aa a rmas pân la ultima sufl are.El pentru noi era un elev exemplar. Crezul lui Nicolae Testemianu afost munca, dreptatea, dragostea de neam, de poporul moldovenesc,dragostea de rani dintre care a ieit.Deviza lui era: ranul de la sate s primeasc aceeai deserviremedical, ca i orenii. Pentru aceasta a luptat pân la ultima sufl a-re i ar fi de dorit ca aceast consecven a lui Nicolae Testemianusfi e continuat de elevii lui i mai departe. Cum s-ar bucura astziN. Testemianu de schimbrile care au loc în legtur cu restructurarea,cu introducerea limbii române ca limb de stat, introducerea grafiei latine, cu introducerea tricolorului. El a început restructurarea deazi cu 25 de ani în urm, când birocratismul, totalitarismul comunistera în fl oare, când I.Bodiul i acoliii si vedeau în schimbrile progresisteale lui Testemianu doar tendine naionaliste, tendine de aromâniza republica. Deoarece mancurii spuneau, c el se uit pestePrut. Cu prere de ru, s-au gsit oameni lai, trdtori, birocrai,mancuri, care l-au ajutat pe Bodiul s se rfuiasc cu Testemianu.i cum se tie, a fost scos din lucru i crunt pedepsit. Aceast nedreptatea suportat-o foarte greu, care a i dus la consecine tragice maitârziu.185

Îns Testemianu nu s-a lsat btut i nu i-a pierdut cumptul, acontinuat lupta mai departe. Îmi amintesc de activitile lui la Consiliultiinifi c, la adunrile care se desfurau în institut i în republic.Nicolae Testemianu a fost un internaionalist devotat. Soialui era rusoaic, el pstra legturi strânse i avea muli prieteni întoate oraele din Uniunea Sovietic i din multe alte ri, legturi prieteneti,tiinifi ce i lucrrile lui se bucurau de o mare popularitatenu numai la noi în ar, dar i peste hotare. Nicolae Testemianu sebucura de o autoritate mare. El era iubit de toi i de studeni, i demedici, i de bolnavi i de tot poporul cu adevrat, toi îl socoteau unerou al poporului moldovenesc. El a organizat o coal de savani, alsat medici candidai i doctori în tiine medicale. Cum s-ar bucuraTestemianu astzi, vzând c doi discipoli de-ai lui, E.Ppuoi iI.Priscaru, sunt deputai ai poporului i continu calea lui dreapt,continu s înfptuiasc în via ceea ce n-a dovedit s fac singur.Testemianu a murit, dar faptele lui triesc i vor tri în veci. DecernareaInstitutului de Medicin în numele lui N. Testemianu estepentru noi o mândrie i o hotrâre just, e o dreptate, fi indc el a fostprimul, care s-a ridicat contra birocratismului, contra discriminriinaionale, contra dictaturii comuniste, pentru dreptate social, pentrubinele poporului.Eu cred, c dac toi profesorii, tot corpul didactic, toi studeniise vor orienta spre Testemianu, vor realiza ideile i pilda lui exemplar.Institutul nostru de medicin, în numele lui Nicolae Testemianu,va ajunge la un nivel înalt i va merge pe calea cea dreapt.Deci, s domneasc în institut spiritul lui Nicolae Testemianu! -Munca, dreptatea, democraia, cinstea i patriotismul.”La 1 august 1997 s-au împlinit 70 de ani de la naterea lui NicolaeTestemianu. Deci, la aceast dat trebuia s se srbtoreasc jubileul.Nu s-a srbtorit, deoarece, în august, tot corpul didactic se afl înconcediu, s-a hotrât ca aceast manifestare festiv s aib loc maitârziu. Ctre aceast dat se pregtea i o ediie jubiliar, sub redacialui Iulian Grosu, care a întitulat-o „De Nicolo Testemitiano. Testimonium”- culegerea cuprinde 2 capitole vaste scrise de Iulian Grosu; Icapitol în stil biografi c, iar în al II-lea au fost indicate realizrile tiin-ifi ce ale lui Nicolae Testemianu. De menionat stilul liber, cursiv iobiectivele aduse „de facto” în lucrrile autorului. În aceast culegere186

au participat colegii lui de coal (A. Nacu, C. âbârn, D. Gherman),colegii de curs la Institutul de Medicin (N. Chirdivarenco, A. Mazur,Gh. Palade), efi i de catedre (N. Gheorghiu, Gh. Ghidirim, I. Marin,I. Podubnâi, Gh. Botezatu, C. Andriu, L. Cobâleanschi, V. Kuprianov,B. Kurer, V. Procopiin, A. Spânu), discipolii (P. Ciobanu,A. Leanu, M. Raievschi, C. Eco, D. Tintiuc .a.) i oameni notorii airepublicii noastre: Mircea Snegur, Serghei Rduanu, Nicolae Corlteanu,Ana Melnic .a. S-au rostit discursuri, cuvinte foare frumoase,ludabile, îns nimeni nu a vrut s ating strunele durerii i disperrii,care l-au dus pe N. Testemianu la o moarte prematur.Unele aprecieri ale coautorilor acestei excelente culegeri:... Muli dintre acei, care au fost ajutai i cluzii de N. Testemi-anu, s-au dovedit a fi oameni meschini, invidioi i nerecunosctori...Îns, destituit a fost din post, dar nu i învins, cci N. Testemianu fceaparte din acei stejari ai lui tefan cel Mare, care pe timp de vijeliedevin mai tari, mai viguroi.Mircea Snegurtim bine, c scopul principal al fotilor guvernani a fost nu acelade a-l înltura din înaltul post de ministru, dar de a-l distrugemoral, de a-l izola de societate, de a-i paraliza voina. Dar pigmeiiau dat gre.Ana Melnici e foarte regretabil, deoarece Republica Moldova a rmas maisrac cu un stejar de pe timpurile lui tefan cel Mare, care în ultimiiani, din pcate, nu mai rsar de la sine i nici nu mai sunt semnaide nimeni.Constantin AndriuNumele lui N. Testemianu va strluci puternic în constelaia unorastfel de medici remarcabili din Moldova, cum sunt Costache Vârnav,Nicolae Schlifosofschi, Nicolae Zubcu-Codreanu, Lev Tarasevici,Toma Ciorb .a.Iulian GrossuUniversitatea de Medicin astzi îi poart cu mândrie numele.Consider c aceast decizie este binevenit i este cea mai elocventmrturie de apreciere unanim a ideilor i faptelor, pe care profesorulNicolae Testemianu le-a lsat drept motenire generaiilor viitoare.Serghei Rduanu187

C a fost un savant celebru – este adevrat; c a fost un organizatoriscusit – este adevrat iari; un medic de califi care înalt, un ombun la sufl et, un om principial – da a fost. Îns, nu aceste caliti l-aufcut pe Testemianu erou al neamului. El a fost primul, care i-a ridicatvocea contra ovinismului rus i a dictaturii comuniste. i anumeacest lucru nu i l-a iertat regimul comunist.Diomid GhermanCum se vede din aceste aprecieri, toate articolele din culegereconstituie o elogie adus faptelor lui N. Testemianu, pentru rezultateletiinifi ce, capacitile organizatorice, patriotismul înflcrat,dragostea de popor, de rani. Îns nimeni nu îndrznete s dezvluieadevrul, cine l-a susinut pe N. Testemianu i cine ia grbit moartea.De ce?M întrebam, de ce trebuie s ascundem adevrul istoric? Estebine tiut, c i între moldoveni sunt invidioi, trdtori, fr principii,care se gândesc c principalul s-ifi e lui bine. Dac la un moldoveani-a murit vielul, atunci se gândete cum s fac ca s moarvaca vecinului. Este chiar i o anecdot: c dac omul e pctos,Dumnezeu îl trimite în iad, unde fi erb în cazanul cu smoal, i dacîncearc s ias din cazan, evreii se ajut s ias, dar dac încearcs ias un moldovean, cellalt îl trage de picior înapoi. Aa-i moldoveanulnostru.Un rol important în dezvluirea adevrului sau, mai bine zis, în ascunderealui cu privire la confl ictul Anestiadi – Testemianu, îl deinerectorul Ion Ababii. Fiind nepotul de la o sor al lui N. Testemianu,a ocupat o poziie neutr în “acoperirea” acestui confl ict. Dumnealuiafi rm, c nu vrea ca în Universitate sfi e „grupri” pentru i contra,trebuie de lsat totul aa cum a fost, fr s dezvluim amnunte înceea ce s-a întâmplat. Mai mult decât atât, s-a observat c Dumnealuiîl susine mult pe V. Anestiadi.Vreau s menionez, c rectorul Ion Ababii este o persoan notorie,stilul lui de conducere este foarte mult asemntor cu stilul luiN. Testemianu. Dumnealui este o personalitate, un conductor obiectiv.E sufi cient de menionat, c dumnealui a fost ales în postul derector de dou ori, fr nici un vot contra, a fost ales membru titular188

al Academiei de tiine unanim, fr nici un vot contra, în timp ceali rectori aveau câte 20 de voturi contra. Asta vorbete de la sine,ce fel de persoan este rectorul Ion Ababii. Dumnealui în scurt timpa ridicat nivelul de predare în mai multe limbi strine, avem studenidin multe ri arabe i nu numai. S-a schimbat “imaginea” bloculuicentral a Universitii, a computerizat sala de lectur a studenilor icolaboratorilor, unde mai pui, ce aule bine înzestrate avem, mai alesauditoriul senatului, unde simultan se pot traduce discursurile în maimulte limbi. Aa rector înc n-a avut Universitatea noastr.i iat, a ajuns V. Anestiadi la 75 de ani. Manifestri jubiliare n-aufost. Totui I. Ababii a gsit o modalitate s srbtoreasc acest jubileual lui V. Anestiadi. A decis c în ziua hramului universitii, care sesrbtorete la 15 octombrie, pe ordinea de zi sfi e inclus la edinasenatului „prelegerea de act” a lui V. Anestiadi. Socot astfel de modalitatebinevenit.Dicia domnului academician V. Anestiadi muli pot s-o invidieze,vorbete foarte frumos, corect, convingtor cu citate din limbaenglez. Toi veteranii i nu numai, ateptau ce o s spun dumnealuidespre relaiile cu N. Testemianu, tiind c au fost prieteni muli ani,au lucrat împreun, i familiile lor au fost prietene. Deci, venind sfac raport în Universitatea, care poart numele lui N.Testemianu, seatepta s pomeneasc de aceast personalitate. V.Anestiadi a vorbito or, a pomenit discipolii, savanii cu care a contactat, mentorii carel-au îndrumat, participarea la diferite congrese i nici o vorb n-a suflat despre N. Testemianu. Pcat. Tocmai în acea zi a fost cazul spomeneasc despre N. Testemianu, s dezvluie adevrul, s mrturiseasccine a fost vinovat i c acest confl ict a fost organizat deforele comuniste, de organele KGB-iste. Dac ar fi mrturisit, i-arfi uurat sufl etul i muli ar fi respirat liber c, în sfârit, nu mai sunttaine i adevrul a fost dezvluit.Dar aa, i în viitor rmâne o enigm ce a fost între ei, i poaten-ar vorbi lumea c el, V. Anestiadi, este vinovat de moartea luiN.Testemianu.În ultimul timp, se observ o renegare a numelui lui N.Testemianu.Particip frecvent la adunrile consacrate cursului întâi, când “bobo-189

cei” dau jurmântul viitorului medic. Socot de cuviin, c ar fi binevenitca rectorul în cuvântarea sa s vorbeasc nu numai de specialitateade medic, de acele succese, pe care le are Universitatea, dars vorbeasc de ce Universitatea poart numele lui N.Testemianu,i cine a fost el. Câiva ani la rând sunt prezent la aceste manifestri,i nimeni nu le explic la “bobocei”, cine a fost N.Testemianu. Suntsigur, c 90% din ei nu tiu cine-i Testemianu. Sau tiu, c el a fostun doctor bun.Al doilea fapt, pe timpuri, în faa aulelor unde au loc Consiliiletiinifi ce L.Cobâleanschi a instalat un portret mare, frumos al luiN.Testemianu. Ctre jubileul de 60 de ani a Universitii, rectorul l-aînlocuit cu un portret nereuit (printre altele, toate portretele rectorilorsunt nereuite) i aranjat în rând cu portretele celorlali rectori.Socot c N.Testemianu nu poate fi nivelat cu toi ceilali rectori. Meritelelui nu sunt egale cu meritele celorlali conductori.i al treilea fapt, s-a adoptat o hotrâre a Universitii în timpulcând activa L.Cobâleanschi, c în curtea Universitii sfi e instalatun monument al lui N.Testemianu, unde i a fost temporar montato piatr de temelie cu inscripia corespunztoare. Monumentul pânîn prezent n-a fost instalat. Mai mult ca atât, a disprut i acea piatrde temelie.Cum se poate de explicat aceste trei eschivri de la imortalizareanumelui lui Testemianu? Academicianul I.Ababii explic, c el estenepotul lui N.Testemianu i lui nu e “îndmân” ca s-l ridice pe piedestalpe unchiul su. Sun cam fals. Socot c mai degrab vrea s facpe plac adversarilor lui N.Testemianu, acelor care au ajutat s-l distrugpe Nicolae Testemianu. Uitarea lui Ion Ababii a numelui lui NicolaeTestemianu simultan se refl ect la subalternii lui. Rectorul interimar,prorectorii, decanii, prodecanii, efi i de catedre, ca s-i fac pe placdomnului Ion Ababii, se strduiesc s nu vorbeasc de Nicolae Testemi-anu i, ca rezultat, studenii i chiar muli colaboratori nu tiu cine a fostN. Testemianu i de ce Universitatea de Medicin îi poart numele.La edina tiinifi c consacrat celor 80 de ani ai lui Nicolae Testemianu,Iulian Grosu, autorul crii “Nicolae Testemianu”, a prezentatun raport despre viaa i activitatea lui Nicolae Testemianu. În dis-190

cuii au participat prof. C.Andriu, prof. Ion Marin, Ion Marcoci (fostconsilier al lui N.Testemianu), membrul corespondent al AcademieiV. Procopiin. Am luat i eu cuvîntul, unde am adus argumentele pomenitemai sus. Fiind prezent la conferin, jurnalistul Pavel Pdurarua vrut s-i acord un interviu, îns eu l-am refuzat. În baza cuvântriimele, a publicat un articol în ziarul “Timpul” (Joi, 25 octombrie 2007,pagina 6) cu titlul “Frica de Testemianu”.Corespondentul Pavel Pduraru scrie: “La 20 septembrie 1986, lao întâlnire cu fotii colegi de facultate, un brbat dansa cu o doamn.În timpul dansului, în faa a peste o sut de oameni, brbatul a czut... Dei aproape toi martorii erau medici, suferindul nu a putut fisalvat - era deja mort ...Dac tragicul eveniment n-ar fi avut loc, brbatul acela ar fi împlinitacum 80 de ani. Din varii motive, îns, el n-a convenit nici cândera, nici acum - când nu mai e. i asta chiar dac a fost un om deexcepie, chiar dac i-a iubit semenii, sacrifi cându-se pentru ei. Deio universitate din Chiinu, al crei printe fusese, îi poart numele,studenii de aici habar nu au i nimeni nici nu-i d strduina s leexplice cine a fost omul. Portretul lui mare, din holul instituiei, afost înlocuit cu unul mic, fi ind pus de rând cu portretele altor rectori.Piatra de temelie, care, la începutul anilor ‘90, a fost instalat încurtea universitii pentru ridicarea unui monument în memoria lui,a disprut. La întâlnirea cu studenii anului întâi, nici mcar nepotulregretatului - ministrul Sntii Ion Ababii - nu le explic “bobocilor”,al cui e numele scris pe fi rma universitii.Altdat, comunitii sovietici l-au demis din funcia de ministru,pentru c a avut curajul s implementeze învmântul medical înMoldova în limba român i s-i demit din minister pe toi cei carenu cunoteau aceast limb. Atunci a fost acuzat c “privete pestePrut”, iar dup ce a fost scos din guvern, toate manualele de medicinîn limba romîn (cu grafi e chirilic, ca pe vremuri) au fostarse. Anterior, la vârsta de 32 de ani, fi ind rector aici, el a deschisfacultile de stomatologie, pediatrie, medicin preventiv, farmaciei perfecionare a medicilor, a construit dou blocuri de studii i laboratorulcentral de cercetri tiinifi ce.191

Numele acestui brbat ar trebui pstrat cu sfi nenie de toi oamenii,indiferent dac-s comuniti sau democrai. Dac a mers deschiscontra comunitilor sovietici, cred c el nu s-ar fi temut nici de tia,dar omul nu mai e în via i nu poate - chiar de-ar vrea s fac vreodeclaraie prtinuitoare. De bine, de ru, universitatea pe care el areconstruit-o are astzi 143 de doctori habilitai i 360 de doctori întiine. Numai c se întâmpl invers. Oricît ar fi de ciudat, potrivitmai multor medici, ministrul Ababii afi rm c se eschiveaz s vorbeascdespre unchiul su ... din modestie.Sptmâna trecut, cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la naterea,lui Nicolae Testemianu, i-a fost consacrat o conferin tiinific. Cu puin timp înainte academicianul Diomid Gherman aefectuat un sondaj printre studenii si, întrebându-i cine a fost N.Testemianu i de ce Universitatea de Medicin îi poart numele. Înmare parte, rspunsurile nu s-au bazat pe realitate, ci pe imaginaiastudenilor. La deschiderea conferinei, a avut loc Senatul universitii,care s-a început solemn cu discursul unui reprezentant al uneicompanii de telefonie mobil. i numai în ultima zi, la edina înplen a conferinei, academicianul Gherman a solicitat conduceriiuniversitii s reabiliteze imaginea lui N. Testemianu. Dei cuvântareaacademicianului a fost întrerupt repetat de aplauze, totul s-alimitat la acestea.“Nu uitai de Testemianu!”, este mesajul acad. Diomid Gherman.Iar întrebarea mea, pe care o adresez atât conducerii universitii,cât i celei a statului, este: de ce v temei de Testemianu?Omul e mort, drag domnule ministru, iar nepotismul cu morii numai e o crim ...”.Nici o reacie din partea lui Ion Ababii n-a urmat. Atunci am pregtito scrisoare i am hotrât s ma adresez Domnului Ministru ofi -cial cu aceast întrebare. La solicitarea mea prin telefon, Ion Ababiimi-a rspuns c Dumnealui e suprat pe mine i nu dorete s mprimeasc, c problema lui Testemianu este o problem familial in-am de ce s m implic în aceast chestiune.La refuzul Ministrului s-mi acorde o audien, i-am scris o scrisoarecu propunerile mele. Iat scrisoarea i propunerile:192

Manifestri ale USMFcu prilejul jubileului a 80 de anide la natere a lui Nicolae TestemianuÎn ultimii ani se observ o eschivare de la demnitatea i rolul luiN.Testemianu în procesul de dezvoltare a Universitii de Stat i amedicinei autohtone.Un sondaj în grupele studeneti ale anului IV a evideniat c studeniinu tiu cine-i Nicolae Testemianu i de ce USMF îi poart numele.Principalele cauze, care au dus la aceast umbrire, sunt legatede corpul didactic, care la prelegeri i la leciile practice nu informeazi nu aduce la cunotina studenilor cine este aceast personalitatei rolul ei important în dezvoltarea universitii i medicineiautohtone. Dl ministru Ion Ababii, fi ind nepotul lui N.Testemianu dela sor, nu dorete s vorbeasc despre Testemianu din „modestie”.tiind c nu-i face plcere ministrului, nici subalternii lui; rectorulinterimar, prorectorii, decanii, prodecanii, efi i de catedre, profesoriinu vorbesc despre N.Testemianu.Unele manifestri efectuate la 60 de ani a USMF au dus la umbrirealui N.Testemianu: înlturarea portretului lui N.Testemianu dinvestibulul universitii i nivelarea lui cu ali rectori, dispariia pietreide temelie, unde era scris, c în curtea universitii va fi instalatmonumentul lui N.Testemianu.Rudele fotilor adversari ale lui N.Testemianu îl discrediteaz,afi rmând c el a fost un beivan i un desfrânat (curvar).La edinele festive de salut, consacrate cursului I, nimeni nu îndrznetes le explice la „bobocei”, dece USMF poart numele luiTestemianu (deoarece ministrul nu pomenete de aceast personalitate,nu pomenesc nici ceilali vorbitori).În legtur cu cele relatate, pentru a preveni umbrirea de mai departea lui Nicolae Testemianu, necesit a se întreprinde urmtoarelemanifestri:1. La catedra de Sntate Public i Management, în cursul de istoriea medicinei de introdus o prelegere, o lecie practic i o întrebareîn bilete despre activitatea, viaa i patriotismul lui N.Testemianu.2. La edina festiv de salut al cursului I anual vorbitorii s aducla cunotin abiturienilor i studenilor cine a fost N.Testemianui de ce USMF poart numele lui.193

3. Portretul instalat de regretatul rector Leonid Cobâleanschi sfi e instalat la locul precedent. Nu e corect c N.Testemianu sfi enivelat cu toi ceilali rectori.Sfi e stabilit din nou piatr de temelie în curtea universitii, iîn timp de 5-6 luni sfi e instalat monumentul lui Nicolae Testemianuîn faa cldirii centrale a USMF (fi nanele au fost alocate).Totui, jurnalistul Pavel Pduraru a realizat un interviu cu rectorulinterimar, profesorul universitar Nicolae Eanu. Desigur cacest interviu a fost, mai întâi, coordonat cu ministrul Ion Ababii,deoarece rectorul interimar a fost limitat în deciziile sale. El nu participala admiterea în universitate, admiterea la rezideniat, în problemarepartizrii cadrelor i altele. Toate aceste probleme domnulministru le hotra personal cu decanii, deoarece nu avea încredereîn rectorul interimar. Primele întrebri ale jurnalistului au fost despreaderarea la procesul de la Bologna, despre mita în medicin iuniversitate i ultimele dou întrebri s-au referit la N. Testemianu,cum c actuala guvernare încearc s treac în uitare pe Nicolae Testemianu.La care N. Eanu a rspuns ferm c nu trebuie s facemdin oameni idoli. Dac universitatea i o strad îi poart numele, oplac comemorativ exist pe casa unde a trit, a fost instituit medaliade stat N. Testemianu este sufi cient pentru a-i pstra memoria.În privina monumentului din curte, a afi rmat c nu a fost instalat(timp de 15 ani), fi indc universitatea urmeaz sfi e transferat laMalina Mic i nu sunt bani, i „de ce acei care îi doare i sunt patrioinu au adunat bani”. A aduga c denumirea strzii, busturile idenumirea universitii nu vorbesc sufi cient despre personalitatea luiN. Testemianu. Reiese c pe conducere nu o doare c nu s-a instalatmonumentul lui Nicolae Testemianu. i-au dat arama pe fa! Atuncijurnalistul Pavel Pduraru mai pune o întrebare, cum c AcademicianulD.Gherman a fcut un sondaj ce arat c studenii nu tiu cine eN.Testemianu, la care rectorul interimar rspunde c suntem toi noivinovai, inclusiv i Acad.D.Gherman. „Cine-l încurc pe el s spunstudenilor cine-i N.Testemianu? Dac suntei eroi, de ce-l aprai peTestemianu acum i nu v-ai ridicat pentru el atunci când era în via-..... Patrioi fali i prieteni de circumstan avem muli”.Cu prere de ru, aceast replic nu este fondat.194

Mai întâi de toate, N.Testemianu a fost aprat de patrioii moldoveni,(vezi semnturile la pagina. 76 i 83) atunci când comunitii sepregteau s se rfuiasc cu dânsul, îns forele nu au fost egale. În aldoilea rând, de ce studenii trebuie s ajung la cursul patru, când sepred neurologia, ca s le spun Gherman cine a fost Testemianu.Este adevrat c dup sondajul fcut la catedra de neurologie laultima prelegere li se citesc rspunsurile lor la sondaj, care provocaurâsete, mirare, compasiune i ruine, dup ce timp de 10 – 15 min lise aducea la cunotin, cine a fost Testemianu i de ce Universitateaîi poart numele?Se întreab de ce rectorul interimar N.Eanu nu a rspuns de ce„bobocii” din cursul întâi nu sunt informai la edina festiv de la bunînceput cine-i Nicolae Testemianu i de ce-i poart numele Universitatea?Asta s-ar putea face i la prima prelegere la cursul întâi. De ce nu arspuns din ce cauz a fost înlturat portretul mare al lui N.Testemianuinstalat de regretatul rector L.Cobîleanschi i "nivelat" cu toi ceilalirectori? De ce a fost înlturat piatra de temelie din curtea universit-ii, unde trebuia sfi e instalat monumentul lui N.Testemianu i timpde 15 ani nu s-a fcut nimic i mai adaug c „acei care-i doare problemanu au deschis un cont”. Reiese c pe conducerea universitiin-o doare aceast problem, dar mai degrab nu doresc. Monumentulputeafi construit i la Malina Mic, în faa blocului nou construit deL.Cobîleanschi, dac ar fi dorin. Dar realizarea ideii este tergiversatde fotii adversari ai lui Nicolae Testemianu.Scriu cu durere în sufl et despre aceste evenimente, nu ca s-l discreditezpe V. Anestiadi sau s acuz actualul rector pentru aceste manifestri.Fostul rector V.Anestiadi, timp de 23 de ani, a meritat sfi ecelebrat, îns nu putem ascunde atâta timp aceste evenimente istoricedin viaa poporului moldav. Cea mai corect judecat v-a face istoria.Ea v-a pune toate punctele pe "i".N-am talent de scriitor. Îns, am datoria fa de colegul meu, depatriotul Nicolae Testemianu, s nu-i dm uitrii perioadei când el aluptat i s-a jertfi t pentru dreptate, pentru neam i ar.195

Anatolie CorobceanuDup destituirea lui Nicolae Testemianu din postul de ministru,au suferit mai multe persoane de încredere, pe care dumnealui se bazasau se sftuia i de care era susinut. Una din aceste personaliti a fostAnatolie Corobceanu – un om de o inteligen rar, un organizator iun promotor al gândirii noastre naionale, care sprijinea dezvoltareademocraiei i lupta discret cu totalitarismul comunist.Via neamului lui Anatolie Corobceanu se trage din regiunea Sorocii.Maic-sa s-a nscut în satul Ocolina, iar bunelul este înmormântatîn curtea bisercii din Popeti,fi ind preot, unde nu odat s-a închinatnepotul Anatolie. Prinii, îns, i-au fost oreni. Mai întâi, au trit laSoroca, apoi la Tighina, în sfârit, la Chiinu. Erau intelectuali custudii superioare. Mama lui pân la revoluie a terminat Universitateadin Kiev, tatl Vladimir Ivanovici - Institutul de Veterinrie din Harkov.Tânrul Anatolie a fost educat multidisciplinar, citind mult dinPukin, Cehov, Belinskii dar i din Eminescu, Creang i alii.Ca i Leonid Cemârtan, el a fost partizan. La chemarea comsomoluluiîn 1942, prseteBuguruslanul în februarie1942, unde se evacuase cuprinii i se înscrie într-ocoal de raditi. A luptatîn Ucraina, Bielarusi, pâna ajuns cu frontul la Nistru,la Soroca. Cum se tie,din martie i pân în august1944, s-a pregtit opera-ia militar Iai-Chiinu.Anatolie Corobceanu a fostnumit comandant de grup itrimis s acioneze în spatelefrontului, mai întâi în regiuneaCahul, iar mai apoiîn Carpai. În acest grup afost inclus i viitoarea luisoie Vera Racickova, careAnatolie Corobceanu tocmai terminase coala de196

comunicaii din Omsk, în calitate de operatoare, unica femeie din grupulde partizani (Date din cartea lui Mitrofan Vtavu „Zestrea urma-ilor”, 1990).Dup rzboi, tânrul demobilizat s-a întors la Chiinu, gsindu-lîn ruine. Cu greu, ca unui „frontovic”, i s-a dat o odae de 9 metri ptraipe strada Armeneasc, unde domiciliau 5 persoane. Dumnealuia ocupat diferite posturi: ziarist la „Tinerimea Moldovei”, cercettortiinifi c la Institutul de Istorie a Partidului, adjunct al ministrului culturii,secretar al comitetului de partid raional, ef de secie la ComitetulCentral, pân când a fost înaintat la postul de viceprimministru înproblemele culturii, învmântului i ocrotirii sntii. Desigur, eraun om la locul lui. Mai întâi, era cult, terminase dou faculti, de istoriei de drept, a fost clit în lupta cu fascitii, comandant de partizani,a ocupat diferite posturi de conducere, care toate l-au format ca pe unorganizator de for, obiectiv, patriot al neamului, mândru de culturai tradiiile strmoeti.I. Bodiul vroia s-l atrag de partea sa, c s lupte cu „naionalismul”lui I.Dru, L. Mursa, I. Fulga, Gh. Malarciuc, L. Cemârtan,Gh. Cincilei, N. Pogola i alii, îns el, dimpotriv, îi susinea peascuns i-i ajuta.Astfel, Leonid Cemârtan, lucrând în funcia de viceministru, înabsena ministrului de cultur, este chemat la CC, ca s scrie un demers,care ar argumenta mutarea statuiei lui tefan cel Mare în alt loc.L. Cemârtan n-a fost de acord i a rspuns, c nu scrie nici un demers.Seara îl sun pe „badea” (aa-i spuneau lui A. Corobceanu oameniidevotai lui), care îi rspunde c nici într-un caz s nu scrii! Cautargumente, cum c i în Piaa Roie se afl statui istorice, care se pstreazpân astzi. Aa i n-a scris. Îns vestea a ajuns la studeni, istudenii au organizat o demonstraie i îl pzeau pe tefan cel Mare,mai ales, noaptea. Doar se tia c Iosif Stalin a fost detronat de pe piedestalnoaptea. Întrebarea a ajuns sfi e discutat la biroul CC. VasileBuga, primul secretar al comsomolului din republic, a tresrit cânda auzit, Codi i Diordi au tcut. Vzând poziia biroului CC, I.Bodiul a exclus întrebarea din ordinea de zi.Totui, cu L. Cemârtan s-au rfuit mai târziu. L. Cemârtan, împreuncu Gh. Cincilei i N. Pogola, au organizat o scrisoare anonim197

contra lui I. Bodiul i protipendada de partid. Au fost descrise toatenelegiuirile lui Bodiul i despre congresul scriitorilor, c nici la oadunare nu se vorbete moldovenete, nu se pred în limba de stat îninstituiile de învmânt superior, c oamenii cinstii sunt scoi dinlucru, peste tot auzi numai limba rus, nu-s coli, grdinie moldoveneti.Bodiul purtând rspundere personal pentru politica antinaionalîns toate acestea sunt prezentate ca politica partidului. I. Bodiula dat ordin sfi e gsit autorul scrisorii anonime de sub pmânt. Însa trecut mai mult de jumtate de an i organele KGB nicidecum nu-iddeau de urm. Pân când L. Cemârtan n-a fost invitat odat la KGBpentru o discuie. Leonid tocmai se întorsese de la Academia de tiin-e Sociale din Moscova, susinuse doctoratul, i era trimis la Institutulde Medicin, lector superior la catedra de Economie Politic.În discuie cu persoana de la KGB, L.Cemârtan expus unele tezedin scrisoare i atunci a fost întrebat: „Nu cumva dumneata ai scrisscrisoarea la Moscova?”.- El putea s nege, îns, asta n-a fcut-o. Eracroit dintr-o bucat i a rspuns: “Eu am scris.” Consecinele se tiu:scos din lucru, din partid. De cine a fost susinut? Primul l-a sunat NicolaeTestemianu, l-a întrebat dac n-are nevoie de un doctor, la careîntrebare L.Cemortan a rspuns c nu. Era un om echilibrat i cu marevoin. Al doilea telefon a fost de la Anatolie Corobceanu, care maisun i la ali prieteni adevrai, ca s treac pe la el, ca sfi e susinut.A rtcit mult timp L. Cemârtan în cutarea noului post de lucru, pânla urm, tot vice primministru l-a aranjat l-a lucru.Cu Anatolie Corobceanu m-am întâlnit personal de vre-o trei ori.Odat pe strad, tocmai în perioada când era încins „lupta” între Anestiadii Testemianu, i m întreab cine a mai semnat scrisoareacontra lui Anestiadi. Eu eram la curent i i-am spus c aproape toimoldovenii, afar de C. âbârn – (era deputat în Sovietul Supremi nu vroia s piard «încrederea acordat»). El a zâmbit i a spus înglum: „M rog, lui Costea i-au aruncat un os i acum are ce roade”.Alt întâlnire a fost de ziua onomastic a lui Leonid Mursa, cucare aveam deja legturi de prietenie. A.Corobceanu, L.Mursa,Gh.Malarciuc i L.Cemârtan s-au retras într-o camer. Eu am intrat,ua era deschis i-l aud vorbind pe A. Corobceanu, care sttea cuspatele la mine „Mi, o s ne distrug, mi o s ne distrug!”, caredup apariia mea, a schimbat vorba. Eu m-am priceput despre ce198

discutau, cred c ei toi tiau despre scrisoarea scris, poate au i participat,îns Leonid Cemârtan n-a trdat pe nimeni.În companie Anatolie Vladimirovici era modest, bine dispus pentrupetreceri i activ participa la discuii i glume. Vorbeam mai multrusete, deoarece soia lui i a lui Mursa erau rusoaice. Evita problemelepolitice sau de serviciu. Mai mult cu el nu m-am întâlnit.Cred c I. Bodiul l-a urmrit mult timp, cu ajutorul organelor respectivei cred c tia cu cine contacteaz. Înainte de a-l elibera dinpost, nu odat l-a pus la încercri i a observat c nu susine birocratismulcomunist i dictatura în conducere.Ultima încercare a fost, când A. Corobceanu a publicat în presun articol despre cultura poporului moldovenesc. Lacheii lui I. Bodiuli-au propus s abordeze în articolul su i problema limbii, cum c înEuropa de rsrit exist dou limbi romanice, nu una, la care el le-arspuns: „Las ca aceast întrebare s-o hotrasc lingvitii i literaii”.Asta a fost tocmai dup congresul scriitorilor, la care se formulaseconceptul trecerii limbii moldoveneti la alfabetul latin, dup careI.Bodiul nu odat a avut discuii cu scriitorii.Asta a fost ultima pictur pentru a-l destitui pe A. Corobceanudin funcie.La 16 noiembrie 1970 I. Bodiul isclete urmtoarea hotrâre: „CCal PCM socoate c tov. A. Corobceanu, lociitor al preedintelui Consiliuluide Minitri, responsabil pentru problemele de cultur, învmântpublic i alte sectoare ale muncii ideologice, nu d o aprecierepolitic just manifestrilor de naionalism din partea unor persoane.Corobceanu s-a retras din lupta activ cu manifestrile apolitice i limitareanaional, de care dau dovad unele persoane, nu întotdeaunasusine msurile luate de organele de partid fa de aceste manifestri,manifest compasiune, simpatie chiar fa de persoanele pedepsitedin aceast cauz (vezi cazul Cemârtan i alte cazuri-n.a.).Comitetul Central hotrte:“Pentru pasivitatea admis în lupta cu manifestrile naionaliste ilipsa de principialitate în munc, a-l elibera pe tov. Corobceanu dinpostul care-l ocup i a-l trimite la o munc dup specialitate” (dincartea „Zestrea urmailor” de M. Vtavu).Dup ce a fost eliberat din postul de viceprim-ministru, luiA. Corobceanu i s-a recomandat postul de viceministru de justiie,199

unde el era singurul conductor, care avea studii superioare, fi indcministrul V. Volociuc studia dreptul în cursul I la facultatea de drept,fr frecven.Multe fapte i lucruri interesante a fcut acest patriot de o inteligendeosebit. El i-a susinut pe toi cei care luptau pentru dreptate,pentru naia i cultura moldav, pentru introducerea limbii moldovenetiîn coli, institute i organizaii - fapta considerat de regimultotalitar drept naionalism. Anume în acea perioad au luptat NicolaeTestemianu, Leonid Cemârtan, Gh. Cincilei, Gh. Malarciuc, LeonidMursa, Ilie Fulga i muli alii, care au fost susinui de Anatolie Corobceanui au fost pedepsii i eliberai din lucru.O pedeaps nemeritat totdeauna se rsfrânge asupra sistemuluinervos. Saint-Exupery scria: „Stresul, ca atare, nu prezint nici bucuria,nici tragedia noastr - cum vom reaciona la el – iat rspunsulcardinal”. Desigur, c nu poi reaciona la o pedeaps nemeritat pozitiv,cât de puternic sistem nervos ar avea omul. El se lupta cu aceststres, gsindu-i o ocupaie interesant, care l-ar face s uite aceastneplcut emoie, îns,fi ecare stres las în scoara cerebral un focar,care trece în incontient i mereu îl apas. Aa s-a întâmplat i cu AnatolieCorobceanu, aceast pedeaps nemeritat l-a apsat mult timp ise refl ecta în dureri de inim.A fost internat la cardiologie, consultat de somiti din Moscova.Cu toate aceste consultaii, într-o noapte de noiembrie s-a stins pepicioare, precum mor stejarii la o vârst de numai de 54 de ani (16.XI.1976). Dumnealui atepta mereu schimbri, îns schimbrile auvenit mult prea târziu. Aa a fost doborât înc un stejar al lui tefancel Mare, care a fost un exemplu viu pentru motenitori.Se întreab unii, de ce cei mai devotai patrioi ai neamului eraucstorii cu soii rusoaice (A.Corobceanu, N.Testemianu, L.Mursa,I.Ungureanu, M. Snegur, L. Cemârtan i alii)? De ce li s-a pus în cârcnaionalismul? Ei au fost cu adevrat internaionaliti i se luptaupentru dreptate, democraie i libertate naional.Leonid MursaA. Corobceanu i-a susinut pe toi promotorii, care dezvoltau iintroduceau cultura naional, limba moldoveneasc, fapt pe care partidulcomunist totalitar îl vedea ca o afi rmare a naionalismului. A fostpedepsit crunt i izgonit din Moldova, Leonid Mursa.200

Nscut la Orhei, a învat la liceul industrial din Chiinu, a slujitcinstit în armata sovietic i când s-a întors la Chiinu, a fost înaintatla Comitetul Central al comsomolului din Moldova ca ef al secieide propagand.Ion Dru ia calea refugiului spre Moscova. La gara Chiinu de la stângala dreapta L. Cemârtan, G. Vieru, I. Dru, L. Mursa, S. leahuOdat i s-a poruncit s alctuiasc o delegaie de tineret pentruparticiparea la Festivalul internaional din Berlin în 1957.Cu sportivii i-a fost mai uor, au fost alei cei care aveau rezultatemai bune de diverse naionaliti, îns cu cântecul i dansulmoldovenii erau de neîntrecut. În fi ne, lista a nimerit pe masalui Bodiul. Cine a alctuit lista? Scandal, trboi! Se spune cL. Mursa – “naionalistul”. A fost chemat i i s-au cerut explicaii.L. Mursa explic. “Ce fel de naionalist sunt eu? În toate documentelesunt scris de naionalitate rus, sunt cstorit cu o rusoaic, acasvorbim numai rusete”. Bodiul avea un tic nervos, când fcea nervi,sucea capul într-o parte ori ridica umrul. Aa a fcut i în prezenalui Mursa, s-a simit c a dat gre. Muli, care au afl at, nu credeau cMursa nu-i moldovean. Îns acest om se lupta pentru cultura, graiuli obiceiurile naionale,fi indc din copilrie i-au fost cultivate. Mai201

târziu acest patriot al neamului a fost pedepsit de Bodiul i silit sprseasc Moldova.Ocupând postul de director al studioului „Moldova-Film”, subconducerea lui au vzut ecranul multe fi lme bune, care au fost menionatecu premii internaionale. Filme ca „Ultima lun de toamn”, „Omulmerge dup soare” i altele au fost cumprate de multe ri. Dup uncontrol al Studioului “Moldova-Film” de o comisie a fost ascultat labiroul CC i învinuit, c „studioul” produce fi lme de calitate inferioar,i acuzat de naionalism. A fost scos din lucru i din partid la 10 martie1967, îns, pe data de 21 martie CC adopt alt hotrâre prin care estepstrat în partid, îns, scos din serviciu, cu mustrare aspr.Leonid Mursa a fost pedepsit, îns moscoviii, care tiau c erapedepsit pe nedrept, au încercat s-l salveze. I. A.Kokareva, vicepre-edinta Studioului “Mosfi lmul”, s-a adresat lui I. Bodiul s-l pstrezeîn funcia de director al studioului cinematografi c „Moldova-Film”.Îns I. Bodiul nici nu vroia s asculte. Dup recomendarea dumneaei,Comitetul pentru Cinematografi e al Consiliului de Minitri, de comunacord cu Comitetul Central, l-a confi rmat pe L. Mursa în funcie devicedirector al Studioului de Cinematografi e.Aceast aciune I. Bodiul n-a suportat-o i s-a adresat PreedinteluiComitetului de Stat pentru Cinematografi e, Romanov, în care seplângea, cum c ei nu susin CC, care face ordine în “Moldova-Film”,îns, a primit refuz, indicându-i-se lui Bodiul, c el singur stranguleazteleviziunea în Moldova. Despre aceasta se vorbete în cartea„ ” editat de V. Fomin, unde se analizeaz post-factumgreelile lui I. Bodiul, i lipsa de succesiune. În aceast carte A. Karaganov,reprezentantul Uniunii Cineatilor din Moscova, la congresulcineatilor din Moldova, îi amintete, cum el i D. Cornovan au dat oînalt apreciere fi lmelor de la “Moldova-Film”. I. Bodiul a fost impustot s-l laude, dar peste o lun i jumtate, la Biroul CC al PCM, a fostluat sus numita decizie distrugtoare cu privire la “Moldova-Film”,L. Mursa fi ind eliberat din funcia de director, i cu mustrare aspr aplecat din Moldova.Era clar, c de lucru în Moldova nu va mai primi i s-a mutat cutraiul la Moscova, cu atât mai mult c soia lui era moscovit. Timpde 1 an i 10 luni, nu a fost primit nicieri la lucru. Problema, carel-a preocupat, era s plteasc cotizaiile de partid, fi indc regula era202

c, dac nu plteti trei luni, automat eti exclus din partid. Dar peatunci acei exclui din partid nu erau bine vzui i la un serviciu bunnu puteau fi nicidecum angajai. Pân la urm, la studioul “Mosfi lm”,unde era apreciat, L.Mursa s-a angajat s formeze o secie nou experimentalde cinema, unde, desigur, s-a i evideniat. Îns I.Bodiulnici la Moscova nu l-a lsat în pace. Umbla pe la comitetele raionalede partid mosocvite i afi rma c el, Mursa, s nu fi e primit la lucru inici la evidena de partid s nu fi e înregistrat.i totui, oricât de puin, dar Leonid Mursa s-a rzbunat pe Bodiul.La o întâlnire de la Moscova, îmi povestea: „Înelegi, secretarulCC, D. Cornovan m-a vzut i mi-a dat o întâlnire. Ne-am întîlnit înhol la hotelul “Moscova”. Stând de vorb cu Cornovan în hol, de odat,apare Bodiul. Vzându-l, Cornovan s-a simit incomod c tocmaivorbete cu Mursa, persoana “non grata” pentru el. Bodiul s-a apropiat,îl salut pe D. Cornovan i întinde mâna lui Mursa, care în loc s-irspund la salut, s-a întors cu spatele i a plecat. “Am primit o maresatisfacie, mcar cu atât m-am rzbunat pe Bodiul”,- mi-a confi rmatL. Mursa. Mai târziu, L. Mursa s-a reabilitat, a fost înaintat în funciade director al „Casei de Cinema” din Moscova, un centru de cultur,unde aveau loc multe manifestri culturale atât pe linia artei de cinema,cât i alte manifestri de mare rezonan.Ivan Bodiul a suferit fi asco. Cine este mai patriot al poporuluimoldav - Bodiul sau Mursa? Bodiul se socotea moldovan, însmama lui, care de multe ori s-a afl at la tratament la noi în Clinicade neurologie, nu tia „moldovenete” (o trata confereniarul GavrilCarabulea i dânsa mereu îl cuta). Într-o discuie ne-a afi rmat: „MoiVanea, cacoi vin moldovanin, vin ucraine, eto moi muj Vanea bâlmoldovanin”. Deci, I.Bodiul în documente a scris c e moldovan,ca s-i fac carier. Leonid Mursa în paaport era scris „ruschii”.Nimeni nu credea c Mursa a fost rus. Îns cred c el a procedatcorect, cineva din prini avea provenien ruseasc, îns, sufl etullui, patriotismul lui, dragostea de neam a rmas româneasc. El aîndurat multe insulte, înjosiri i batjocor din partea lui Bodiul, pecare comunitii, care sunt i astzi la putere, l-au decorat cu cea maiînalt decoraie „Ordinul Republicii”. Unde dai, i unde crap, vorbazicalei populare.203

Gheorghe Malarciuc i eseul de la BocaPe acest pilon al patriotismului românesc l-am cunoscut prin anii1965, intermediar fi ind Leonid Mursa, care mi l-a trimis la o consultaie,suferind de dureri de corddup mai multe emoii negative. S-anscut în satul Japca din preajmaSntuci i Camenci, unde pemalul Nistrului se afl vestita mnstirede clugrie. Tatl su a fostun bun felcer i dup ce s-a întorsde pe front, în scurt timp a plecat în„lumea celor drepi”, suferind de oafeciune pulmonar. Bunicul luiera iconar i în „casa cea mare” peperete a fost pictat o imagine religioas„Evadarea din rai”. Se mândreacu aceast oper de art, careera destul de impresionant i nu eraGheorghe Malarciucoaspete s nu fi intrat s-o priveasci s-o aprecieze.Se mândrea cu prinii lui i, maiales, cu mama, creia îi purta o dragoste i o cinste nemaipomenit.Prietenia noastr era sincer i n-a fost srbtoare de familie saunaional ca s n-o petrecem împreun i, unde mai pui, c el din timpse pregtea de aceste întâlniri. El era original în toate i în cadoul pecare i-l druia, i în vorba spus cu tâlc, cu o anumit semnifi caie.Pentru patriotismul su românesc a fost prigonit. Mai întâi, lucrândredactor al revistei „Scînteia Leninist”, a îndrznit s editeze un numral revistei în comun cu o revist similar româneasc.Lucrarea a fost scoas din tipar, iar mai târziu a fost destituit iredactorul (a fost unit revista „Scînteia Leninist” cu ziarul „TînrulLeninist”, el fi ind eliberat). Mult a btut pragurile pe la diferite redac-ii i organizaii, îns deja organele KGB-iste îl ineau sub control. Însfârit, a fost primit corespondent la radio responsabil de reportajedin colhozuri, nevoit s refl ecte numai lucruri pozitive, alt fel din nouputeafi eliberat din lucru. Cu ajutorul directorului studioului „Moldova-Film”,C. Cozub, a fost angajat la serviciu. C. Cozub a pus con-204

diia c-i de acord s conduc studioul, dac va fi angajat în funcia deredactor al seciei de scenarii Gh. Malarciuc. Desigur c la aa un postnu-i mai putea permite abateri de la linia comunist. Mai mult decâtatât, a fost înaintat i membru al comitetului de partid al organizaiei„Moldova-Film”.N-a vrea s m refer la lucrrile lui ca scriitor, asta las s-o facspecialitii i sciitorii. Era clar c pe acele vremuri, dac vroiai sfi ipublicat, trebuia neaprat ca lucrarea sfi e „ideinic”, adic s lauziregimul comunist. Dac nu coninea idealuri comuniste, lucrarea erarespins. Astzi muli profaneaz aceste lucrri i nu iau în consideraiestilul literar, expresiile populare, descrierea istoric a acelorvremuri, condiiile în care au lucrat aceti scriitori. Doar ali scriitoriîn perioada aceia, când predomina dictatura comunist, n-am avut.Astzi unii „detepi” îl profaneaz pe A. Lupan, E. Bucov, I. Ciobanu,G. Meniuc i alii. Fr doar i poate, ei vor rmânea în istorialiteraturii moldave din perioada ocupaiei comuniste.Îmi amintesc de anul 1967, când împreun am plecat în concediude creaie la Serghe evka, în sanatoriul-balneologic „Sntatea” a guvernului.Eu trebuiam sfi nisez lucrarea de doctor habilitat, iar Dluis înceap romanul „Badea Cozma”. În fi ecare sear, ziua de lucruse termina cu o citire de dare de seam ce a scris fi ecare. Eu nu preaaveam ce povesti, deoarece patologia vascular medular pentru elera un text departe de a-l înelege, în schimb ceea ce scria el era pentrumine foarte interesant, când îmi cita nite fraze atât de reuite dinpunct de vedere literar îmi fcea o deosebit satisfacie. Pe unele locurimai introduceam i eu câte un cuvânt sau o prere i m bucurammult când era bine venit. Medicul-ef al sanatoriului „Sntatea”Petrea Mazur, un coleg al lui de coal, ne tutela permanent ca s neofere toate condiiile s avem succese de creaie. Dup cin, uneori semai încingea i câte o discuie înflcrat, mai ales când era vorba delimba român, de alfabetul latin, despre care s-a vorbit la congresul alIII-lea al scriitorilor.La acest congres s-au încins discuii aprinse, s-a propus ca limba„moldoveneasc” s treac la alfabetul latin, la care I. Bodiul iechipa lui ovinist a reacionat negativ. Discuiile au continuat idup congres, la o întrunire aparte a celor mai de vaz scriirtori cumembrii biroului CC. Gheorghe Malarciuc a criticat dur comitetul205

central i personal pe secretarii responsabili de ideologie Postovoii Medvedev, care conduceau sectorul ideologic. Ei au stopat piesalui I. Dru „Casa Mare” ifi lmul „Omul merge dup soare”, careau fost vizionate i înscenate mai întâi la Moscova, Lituania, Franai numai dup aceasta au fost recunoscute în Moldova. La acestediscuii Gh. Malarciuc a fost foarte dur în privina poziiei ovinistea comitetului central „Eu retriesc pentru aceia c discuia aprinsdespre cultura moldav se califi c ca naionalism ... Congresulnu-s acei care tropiau cu picioarele (când s-a vorbit de alfabetullatin), Congresul e Lupan, Bucov, Dru, Ciobanu, Meniuc i alii”– spunea el în cuvântarea sa. i-a terminat cuvântarea cu o fabul„Noaptea târziu un om se întorcea acas în cetate. Pe spate având unsac plin cu oale de lut. La poarta cetii, paza îl oprete i îl întreab– Ei, ce ai acolo?”, lovind sacul cu bul. „ -Dac mai loveti odat,nimic n-o s mai fi e, a rspuns omul.”Pentru Gh. Malarciuc era tipic ca cuvântrile lui sfi e înfrumuseatecu o fabul sau o expresie fi gurat. El era un prieten devotat.Îmi amintesc odat, dup o petrecere la dînsul acas cu L. Mursa,care venise de la Moscova în ospeie, eu m-am îmbolnvit. Am fcutun infarct cardiac (11.06.1991). Starea era destul de grav, primulcare a srit în ajutor a fost Gheorghe Malarciuc. El l-a sunat pe MinistrulSntii, Chiril Draganiuc i a cerut sfi e invitat de la Moscovaun cardiolog califi cat, care i a sosit a doua zi. Drept c i euîi rspundeam reciproc. Când s-a îmbolnvitfi ul mai mic Sandu, lacare se presupunea o tumoare cerebral, am plecat cu el la Mosocvala Institutul de Neurochirurgie "Burdenko", unde tomografi a computerizata exclus aceast patologie (atunci numai la Moscova eraastfel de aparat).El îl stima foarte mult pe Andrei Lupan, care l-a cununat i i-a fosti cumtru, era prieten cu Pavel Bou, care era preedintele UniuniiScriitorilor din Moldova. Avea muli prieteni în Lituania, România,la Moscova. Era foarte mult stimat de Dumitru Cornovan, secretar alCC, i de Anatol Corobceanu – viceprim-ministru, îns aceast prietenieera discret.Prin anii ‘80, am fcut o vizit i la Boca, în satul meu natal.206

Tocmai colhozul srbtorea o dat jubiliar. Preedintele colhozuluiAndrei Ursachi a pregtit o srbtoare superb. Gh. Malarciuc a fostpersoana mult ateptat. Au avut loc întâlniri de sufl et la coala dinsat, unde colarii îl cunoteau dup povestioarele introduse în carteade citire a lui Gh. Malarciuc, care erau foarte emoionai s fac cunotinpersonal cu autorul.Organizam întâlniri ale scriitorului i cu studenii Institutului deMedicin, la care elucida unele evenimente interesante din viaa lui,din operele sale, ori din diferite opere contemporane.Întâlnirea studenilor cu Gheorghe MalarciucPovestea odat cum în planul unor întâlniri cu minerii din Donbasun scriitor povestea cât de mult se chinuie un poet ca s ias rimaversului. Aa de impresionat a vorbit i cu atât necaz, c la un mineri s-a fcut mil i-i spune: „Vino, dragul meu, la noi în brigad i nute mai chinui atât”. Întâlnirile la mama Alexandra de la Japca eraufoarte mult ateptate, care se pregtea cu bucate alese pentru fi ul eiiubit, cu care mult se mândrea. Am fost i nun mare la nunta suroriiJenea. Chiar am btut i toba.207

"Nunu mare" la nunta surorii lui Gh. MalarciucA fost un caz, când Gheorghe Malarciuc se muta cu traiul dinsectorul Râcani, pe str. tefan cel Mare. Maina era încrcat cumobil i diferite obiecte casnice i, la un col de strad, oferula înclcat regula i miliianul l-a oprit pe ofer, pentru a-l pedepsi.Atunci mama Alexandra a luat cuvântul, spunând c astea suntlucrurile lui Gh. Malarciuc, care se mut în alt apartament, la caremiliianul întreab: "Dar cine-i Gh. Malarciuc?" La care mama Alexandracu o deosibit revolt în sufl et îl întreab „Cum, dumneatanu tii cine-i Gh. Malarciuc?” Mama avea dreptate, el trebuie sfi etiut de tot poporul moldav.208

Vizita lui Gheorghe Malarciuc în colhozul "Ceapaev" din satulBoca-Risipeni. Preedintele colhozului Vasile Ursachi – primul din stângaGheorghe Malarciuc era i un politician. El a fondat partidul „Verzilor”,partidul ecologitilor care a avut un debut glorios, se socoteaunul din cele mai puternice partide. A organizat primul congres,iar mai târziu a fost înaintat în funcia de preedinte al Republicii ia concurat cu Mircea Snegur, îns forele acestor doi canditai n-aufost egale i el atunci s-a retras. La întâlnirile cu alegtorii în raionulCamenca, o ranc i s-a plâns c la cooperativ nu-i sare i n-aducpâine. Atunci Gh. Malarciuc se adreseaz persoanei care îl însoea i-lîntreab cine la noi îi ministrul comerului. Acela rspunde. La careG. Malarciuc, pe un ton rspicat, spune “de eliberat din funcie”. Pestedou zile s-a întâmplat o coinciden – ministrul comerului e fosteliberat din funcie. Peste o sptmân colhoznicii îl cutatu: „Unde-iacel candidat care scoate minitrii din post?”Despre Gheorghe Malarciuc se pot povesti multe cazuri interesante.Era un om deosebit, pcat c moartea cu cruzime l-a rupt preamaturdin rândurile patrioilor moldoveni, care se luptau pentru binele popo-209

ului. Au aprut primele simptome a unei boli canceroase incurabile.Unul din prietenii notri a încercat s-i scape viaa. Cu o zi înaintede operaie, m-am dus la Spitalul Republican, unde era internat, s-lîncurajez. Am luat chiar cu mine i un „pingalet” de coniac. El numaice se întorsese de acas, unde în „pomelnic” îi scria cele mai tainicegânduri. A scris destul de detailat soiei Mariei ce s fac i cum striasc „în caz de ceva”. Ne-am desprit frete cu gândul la o operaiereuit. Operaia a trecut cu succes. Îns peste noapte a aprut ohemoragie din rana operat. Dumnealui suferea de diabet i în aceastafeciune vasele sanguine sunt destul de fragile. A fost salvat. Însspre diminea, dup operaie, anesteziologul, vzând c respir bine,i-a scos tubul din aparatul respirator i a plecat, n-a observat c dupce i-a scos tubul a încetat s respire. Pân l-au gsit pe reanimatologi l-au întors înapoi s-i regleze respiraia, era deja târziu. Creierul nurezist mai mult de 5 minute fr oxigen. Au fost puse în micare toateforele. Din Vilnius un prieten i-a trimis un consultant; din Bucureti,cu un avion militar, un specialist a ajuns pân la Prut (dar s treac hotaruln-avea permisiune i a trecut cu maina). Îns toate strduinelenoastre au fost inutile. Creierul scriitorului nu mai funciona. A patrazi dup operaie, la 30 noiembrie Gheorghe Malarciuc s-a stins dinvia. A mai plecat din via un pilon al patriotismului românesc.Acest material a fost publicat în Literatura i ArtaDup întoarcerea lui Gheorghe Malarciuc dintr-o excursie în satulmeu natal, într-o culegere „Trepte în urcu”, a scris urmtorul eseudespre cltoria în colhozul “Ceapaev”.Reprezentanii celor trei sate învecinate Risipeni, Izvoare i Boc-a, care s-au unit într-o singur gospodrie în anul 1959, îi depnaude pe scena, inundat de lumin i de purpurul drapelelor, amintirile,autentice documente de epoc. Spunea unul dintre cei dintâi comunitide la Risipeni, primul contabil al colhozului, Boris Sinic: „Totatelucrrile agricole se fceau cu plugurile trase de câteva perechi decai i boi, cu boroan de lemn, se semna numai cu mâna, se preanumai cu sapa, recoltarea se fcea cu coasa i secera, treieratul cucaii i îmblciul”. Vasile Rotaru de la Izvoare: „La 1 ianuarie 1950colhozul dispunea de 47 cai, pe care îi inea în grajdul unui om, 28 de210

crue, 52 de pluguri, 11 porci, pe care, de asemenea, îi ineam la unom acas, 2 vaci în opron la sediul colhozului sub îngrijirea omuluide serviciu”. Vladimir Mutu, cel dintâi tractorist îi amintete: „Împrejurultractorului s-au adunat oameni, copii i se uitau la el ca lao minune. De lucrat era greu, piese de schimb nu aveam, motorin,ulei aduceam cu crua de la Sculeni”. Iar Elena Ivanovna Popovici,primul pedagog cu studii superioare din raionul Sculeni, azi eminenta învmântului din Republic, care aproape 3 decenii a activat lacoala din Izvoare, îi amintea, parc, necrezîndu-i propriei memorii,de anii, când aproape toat lumea era analfabet, iar clubul seafl a într-o cas btrâneasc, cu ferestrele cât palma. Au fost acesteatoate ori n-au fost? Au fost, fi rete. Precum multe altele.... Fiecare al doilea bocan ine cu orice pre s-i schieze o micromonografie a acestor binecuvântate plaiuri. Fletii i Sculenii. Punmai întâi i întâi, la loc de cinste numele i fapta lui Alexandru Crusser,fost membru al Sovietului din Petrograd, membru al biroului pentruBasarabia al KC al PC (6) din Russia, precum i membru al Guvernuluiprovizoriu muncitoresc – rnesc al RSS Basarabiei. Acel AlexandruCrusser despre arestarea cruia, în satul su de batin Sculeni,scrisese cu indignare V.I.Lenin în articolul „Trecerea contrarevoluieila ofensiv”. Apoi vom întâlni reprezentanii Fletenilor printre delegaiicelor 14 soviete la Congresul Sovietelor din Basarabia în noiembrie1917. Puin mai târziu, presa local comunica despre înfrireasoldailor cu populaia din aceste locuri. S-a pstrat i o proclamaiedin 1918, notat „Volostea Fleti”, cu o precizare semnifi cativ: „Snu se dea ascultare nimnui afar de Sovietul deputailor rani”. tiuteste c nimic nu nate din vechile tradiii de neîmpcare i lupt a rsriti s-a împlinit srbtoarea de azi ...... În rândul întâi, printre ali invitai de onoare, ede mo GrigoreGherman, unul dintre primii colectiviti de la Boca. Ascult atent,ce se vorbete de la tribun, privirea i-i limpede, un pic ironic, deparc tie el ce tie, ceva mai mult decât se vorbete. Unchiaul are82 de ani, pe care i-i poart cu demnitate, cu spatele drept, pasul sigur.L-am cunoscut în ajun, la Dumnealui acas, i-am ascultat vorbamolcum, cu tâlcuri cumini i îndemnuri spre cele bune. Feciorul luimo Grigore – Diomid Gherman e un savant mult apreciat nu numai211

în Republic, ci i dincolo de hotarele ei. Profesor, doctor în tiinemedicale, ef al catedrei de neurologie i neurochirurgie de la Institutulde Medicin din Chiinu, dânsul e autor a peste 100 de studiitiinifi ce privind probleme de morfologie i neurologie deseori abordatepentru întâia dat. A fost mai întâi medic în satul Chirileni dinUngheni, apoi la Congaz, dar mai bine ar fi s zicem, c-l conoatetoat Republica, aproape tot aa cum îl cunosc bocnenii. A alergattotdeauna – cu maina, cu helicopterul sau avionul la cptâiulbolnavului. Le-a fost profesor la sute de studeni, care azi îi poartrecunotin.Se spun – am auzit i eu – legende despre acest doctor înelept isritor la orice nevoie. Într-o fundtur de sat a zmuls un copil dinghiarele morii, remediul fi ind pe cât de miraculos pe atât de simplu,ajunge uneori tocmai a doua sau a treia zi, mai întâi trebuind s vadtoi bolnavii din cale, începând cu cei de la Fleti. C, de fapt, nuexist pe lume molim, care nu s-ar speria de la formula magic „Mduc la Gherman!”. Fiecare legend, precum se tie, conine un bobde adevr. Iar dac e aa, din boabele culese în preajma faptelor profesoruluiGherman s-ar umple vârf un „hambar” întreg. De omenie,de generozitate i compasiune freasc ... i sânt cu totul convins, canume bunul i strlucitul exemplu al lui Diomid Gherman le-a fostcluz i altor consteni. Astfel, Andrei, fi ul lui Boris Sinic, citataici mai sus, e candidat în tiine medicale i lucreaz de muli ani laun mare spital din Moscova. Dumitru Dilion e medic-ef de secie laspitalul raional. Medic e i E. Hârbu.Preedintele colhozului Vasile Andreievici Ursache e i el un lstarde prin aceste pmânturi printeti. De la Izvoare. Acolo i-a fcutstudiile medii, apoi a fost ef de club, acolo s-a întors învtorde geografi e i biologie dup absolvirea Institutului. Apoi a fost alessecretar al organizaiei de partid a colhozului, apoi, de mai muliani, e preedinte. La înfiare, pare un pic ascet, poate chiar sever.Cu o privire numai poate porunci ceva, cu o încruntare uoar poateîndrepta lucrurile în alt direcie. Învtor, dascl stesc ascultat detoi i respectat a rmas Vasile Andreevici i astzi. Va rmâne i mâine,poimâne. E bine aa. Fr doar i poate c talentul de pedagog,îmbinat cu harul de organizator, cu dragostea preedintelui pentrumunca pmântului a contribuit la toate realizrile, obinute de colhoz212

an dup an, însemnate cu înalte i onorifi ce distincii. i apoi depindecum ne uitm i noi la om. Spunea cineva, c prin colecia mai vechea gazetei raionale din Fleti s-ar putea întâlni i niscaiva poezii,semnate „Vasile Ursache”, care nu-i altul decât actualulu preedinte,un pic ascet i sever ...Un sat, care acum trei decenii mai lupta cu analfabetismul înmas, care a dat societii savani cu renume, medici i învtori,specialiti în agricultur i în multe alte domenii. Iar când LeonidMoanu, artist emerit al republicii, în loc de cuvântare, a scos fl u-ierul de la piept i a zis „Hora de la Boca”, sala toat a înfl oritde zâmbete i a tresrit în acel ritm strmoesc. Un amnunt pitoresc:odinioar, prin clasa 8-a sau a 9-a Vasile Ursache, viitorulpreedinte, era Voinicel, iar Leonid Moanu – Ciobnaul în piesa„Buzduganul Fermecat” de Liviu Deleanu. Cultura, arta, frumosulsunt i azi la loc de cinste – la palatul de cultur, ca i în inimaomului. L-am vzut pe Iura, fi ul preedintelui, în vârst de 15 ani,atacând cu verv o întreag baterie de instrumente în orchestra deestrad a colhozului. Fostul director de coal, acum pensionarulSimion Popovici, cânt la vioar în taraf. Preedintele Sovietuluistesc Eugeniu Baciu cânt în cor. E de mirare, oare, când coruldin 120 de interprei de 10 ani încoace ine locul întâi pe raion ? Laîncheierea programului artistic celebrul „Joc”, sosit pe la amiazde la Chiinu, a dat un concert de pomin, potolind oarecum pornirilespre fudulie ale bocenilor, risipenilor i izvorenilor. N-a fostcu banat, pentru c asemenea demonstraii de perfeciune „Jocul”a oferit tuturor continentelor ...Sara târziu, pe când „Jocul” moia în drum spre Chiinu, lacoal (una din cele 2 coli medii – tip pentru 1200 de elevi, cu 80 deînvtori cu studii superioare, majoritatea originari din satele colhozului„Ceapaev”), petrecerea era în toi. Se luaser la har Tarafulcu estrada. Maestrul Leonid Moanu mai cânt odat,fi ind acompaniati de orchestr. Un btrânel de alturi strânse din umeri lamare încurctur: „A zice, c Leonid aista cânt Dumnezeete, bamai bine, cci Dumnezeu, pe câte tiu, nu cânt din fl uier!”. Aa s-aîncheiat srbtoarea, cu ovaii, cu hohote de râs i glume, cu colb itropotit din picioare. Ziua de natere a colhozului.213

Preasfi nitul Dorimedont, episcop de Edine*Preasfi nitul Dorimedont, episcopul de Edine, singurul doctor înteologie dintre ierarhii moldoveni era cunoscut ca singura persoanbisericeasc, care nu s-a implicat niciodat în politic, i a devenito persoan incomod în cercurile politice i bisericeti. El n-a fostniciodat contra bisericii române, dar a militat pentru unirea acestordou mitropolii aleBasarabiei i Moldovei,fapt care l-acostat prea scump.Ca s-l compromit,dumanii au stârnitvorbe, precum cel s-ar fi pregtit streac sub Bucuretisau Constantinopol.Dup ce s-a opus hirotoniriiepiscopilorPetru i Marchel,iar ulterior i a luiVulpe, menionândc e ruinos i anormalpentru biserics aib asemeneaierarhi, a fost declaratdrept „spion alBisericii OrtodoxeRomâne”.Relaiile bune pecare le avea cu MitropolitulVladimirau euat, dup cecel din urm a datEpiscopul de Edine,Preasfi nitul Dorimedont* Materialele folosite din publicaiile lui Pavel Pduraru din ziarul “Timpul”.214

episcopului din Tiraspol, Iustinian, Mnstirea i seminarul „Noul-Neam”, care n-a putut fi îndeplinit atîta timp cât a activat episcopulDorimedont, care a ridicat mnstirea din ruine. Iar cînd ierarhulDorimedont a vrut s deschid la Edine Institutul de Teologie, mitropolituldin nou s-a împotrivit, având frica c cadrele pregtite laacest Institut Teologic ar rmâne sub ascultarea lui Dorimedont.Pân a ajunge preedinte V.Voronin, dup sfatul mamei sale, afost de multe ori la mnstire unde slujea Dorimedont „ca s-l ajute”,care i-a rspuns c nu prietenete cu comuniti. „Lsai-v decomuniti i vom fi frai”. V.Voronin a fost de acord, dar l-a rugat pestare s mai atepte puin. Crezîndu-l pe cuvînt, printele i-a druittot sufl etul i curând au devenit prieteni.PS Dorimedont a susinut i preoi de la Ungheni i Clrai,care au refuzat s-l primeasc ca episcop pe Petru, ce din nou a stârnitmânia Mitropolitului care i-a artat descifrrile tuturor apelurilorde la telefonul mobil al episcopului, dându-i de îneles c-l patepas cu pas. Desigur c episcopul a devenit o persoan “non grata”pentru conducerea republicii i a mitropoliei i de asta de multe orinu era invitat la edina sinodului. Tatl episcopului ar fi mrturisit,dup investigaiile lui P. Pduraru, c din spusele episcopului Dorimedontrezult c Voronin s-a adresat patriarhului Alexei al II-leacu rugmintea de a-l transfera pe PS. Dorimedont în Rusia, ca înMoldova s fi e pace i linite, avîndu-se în vedere c autoritateaepiscopului în nordul republicii cretea, ceea ce îngrijora mitropolituli pe Voronin, care se îndeprtase de Dorimedont. El nu eraatras de politic, nu se temea de nimeni i spunea lucrurile deschis.Tragicul accident s-a produs la data de 5 decembrie 2006. Plecânddin Chiinu spre mnstirea din Calaraeuca, unde urma a doua zis srbtoreasc hramul, pe oseaua Dondueni-Otaci, lâng satulMoanafi ind cea, fr sfi e vre-un obstacol, pe oseafi ind multegropi, la 18.30 maina, la o cotitur a zburat înainte de pe traseu, s-alovit de un stâlp i s-a rsturnat cu roile în sus. oferul lui Dorimedont,Ionichie i fratele episcopului, protoireul Onufrie au ieit pefereastr din main, iar pe stpân l-au scos cu ajutorul stenilor cumare greu. Când l-au scos era contient i a spus c nu simte mâinilei picioarele. A fost informat poliia i salvarea, care a sosit peste215

jumtate de or, l-a dus la spitalul din Dondueni. Au fost implicatemulte persoane de conducere i transferat la Institutul de Neurologiei Neurochirurgie (INN). A participat activ preotul Pavel Borevschi,care inea la control, transportarea i acordarea ajutorului medicalal episcopului Dorimedont.Dup dispoziia conducerii republicii, cu ajutorul aviaiei sanitaredin Bli, pe vreme nefavorabil, deoarece era cea, a ajuns laChiinu la INN. Jurnalistul Pavel Pduraru în ziarul „Timpul” descrietoate peripeiile suportate în INN de episcopul Dorimedont.Desigur c ar fi fost corect c, îndat ce a ajuns într-o instituiemedical de rang înalt, s fi e pregtit la 4 dimineaa rezonanamagnetic nuclear pentru aprecierea nivelului i gravitii traumeicervicale i efectuarea interveniei chirurgicale. eful secieide neurochirurgie E.Evtodiev a efectuat imediat intervenia chirurgical,dup ce s-a efectuat roentgen diagnosticul. Îns conformimaginilor era clar c intervenia efect pozitiv nu va avea, deoarecemduva spinrii la nivelul cervical parc ar fi fost tiat totalde vertebra cervical 5, fracturat i deplasat dorsal. Era cert cmduva nu se va „prinde” din nou „capt în capt” i pacientul varmâne paralizat pe via la mâini i picioare. (celulele nervoasenu se devizeaz).Când l-am consultat, episcopul era contient, vorbea cu o vocestins i se ruga lui Dumnezeu. Micrile în mâini i picioare practiclipseau, puin mica degetele mâinii drepte, refl exele i sensibilitateaera abolit. Era clar c aceast traum cervical era incompatibilcu viaa. Majoritatea pacienilor decedeaz în primelezile sau în perioada de 2-3 luni, afl ându-se permanent la respiraiedirijat, deoarece muchii care particip în actul de respiraie sunttotal paralizai. Era clar c viaa episcopului Dorimedont e în pericoli el v-a deceda. Am fost surprins c în aa stare grav a fosttransferat la Viena, unde din nou a fost operat sub narcoz. Acestedecizii de conjuctur nu puteau s se soldeze cu rezultate pozitive,din contra, socot c ele au fost contraindicate i au urgentatdecesul. La pacieni, cu astfel de traume grave, de regul, se declaneazo pneumonie, sau o insufi cien renal, care i conducla deces.216

Fractura vertebrei cervicale C5, cu compresia totala mduvei spinriiDorimedont a fost marele apartor al Bisericii noastre, luptânddeschis pentru unitatea acesteia, contra discordiei interne, el a fost unexemplu de cretin pentru timpurile noastre fr credin în Dumnezeu.217

Capitolul VI. REPERE COMEMORATIVEOmagii Mentorului, Profesorului Universitar Boris arapovJubileul de 70 de ani ai prof. B. arapov a avut loc la 3 iunie 1967,în incinta „clubului” Institutului (astzi biserica Sf. Nicolae). La început,jubiliarul nu dorea s fac nici o manifestare în legtur cu aceastzi „rotund”, îns, pân la urm, l-am convins. Pregtirea am început-ocu un an înainte. Am organizat ediia unei culegeri cu fotografi ajubiliarului, cu articol de fond ce refl ecta activitatea lui tiinifi c, ob-teasc, pedagogic. Au contribuit cu articole pe probleme actuale înneurologie muli savani din Uniunea Sovietic, academicienii N. Bogolepov,E. Smidt din Moscova, profesorii din Kiev - D. Pancenko, A.Arutiunov, Eugenia Davidenkov din Leningrad, i, desigur, discipoliiP. Lecari, Iu. Kurako, A. Glaurov, plus colectivul Clinicii de neurologie.Se iscase discuii, cine s fac raportul despre viaa i operatiinifi c a savantului i am ajuns la un numitor comun, ca aceastmisiune trebuie s-o realizeze Petru Lecari din Leningrad. El era celmai de vaz discipol pe vremea aceea, profesor, ef de catedr într-uninstitut de prestigiu din oraul cel mai frumos i cu vestigii istoricedin Rusia. Avea o dicie bun i era „specialist” în discursuri festive,În preajma jubileului de 70 de ani ai profesorului B.arapov,B. Ianachievici, D. Gherman, G. Carabulea, 1967218

având o experien mare în pregtirea rapoartelor la diferite manifestride partid. Raportul lui Petru Lecari a avut cu adevrat succes.Eu am luat cuvântul i i-am mulumit profesorului B.arapov pentrutot ce a fcut în Republica Moldova i i-am prezentat cartea aprutîn cinstea lui, care tocmai ieise de sub tipar (primul exemplar – semnalul)).În presa republican au fost publicate, de asemenea, articoledespre viaa i activitatea tiinifi c a savantului.Banchetul a fost organizat în restaurantul „Codru” de la Râcani.Dintre participani au luat parte prof. Kukuev de la Moscova, secretaruljurnalului “Nevrologhia i psihiatria”, i colaborator tiinifi c înrenumitul „Institut Mozga”. De la Odesa a participat discipolul luiIurii Kurako, din Volgograd C. Voznesenschi, care a lucrat cu el înSoci, în timpul rzboiului, iar din Cernui (Bucovina) confereniarulN. Tarariev.Articolul lui D. Gherman a fost publicat în culegerea de lucrriconsacrate profesorului B. arapov.La 3 iunie 1997 se împlineau 100 de ani de la naterea fondatoruluiClinicii de neurologie Boris arapov, profesor universitar, savantemerit din R. Moldova.Ne-am sftuit cu colegii c ar fi oportun s comemorm aceastdat. A fost format o comisie, fi ecare din membrii ei primise anumiteînsrcinri. Au fost invitai discipolii lui B. arapov: din Sanct-Petersburg - profesorul Petru Lecari, din Simferopol - profesorul AlexandruGlaurov, din Odesa - Iurii Kurako. Au fost invitai i ali savani,din Germania a fost invitat profesorul Efi m Salganic, din Israel- profesorul Vladimir Berghiner, din Moscova - academicianul EugenGusev, din Sanct-Petersburg - academicianul Alexandr Scorome, dinLvov - profesorul Vladimir evaga, din Kiev - academicianul IuriiZozulea i alii. Muli invitai din diverse motive obiective nu am pututparticipa.S-a hotrât ca la aceast dat sfi e editat o culegere de lucrri,care trebuia s conin biografi a i creaia tiinifi c a jubiliarului ilucrrile sfi e selectate conform directivelor, în care savantul s-a evideniatîn tiin - trauma craniocerebral, dereglrile vasculare cerebralei medulare i patologia substanei reticulate. Responsabil deediie a fost confereniarul M. Gavriliuc.219

Raportul despre viaa i activitatea tiinifi c a lui B.arapov l-amfost prezentat personal. A fost publicat autobiografi a lui Boris arapov,scris cu mâna proprie, unde au fost dezvluite i un ir de date,de care în trecut nu se tia (extrase din arhiv). Interesante au fostdatele, prezentate în cuvântrile lui Iurii Kurako, Boris Ianachevici,Gavril Carabulea. Majoritatea rapoartelor tiinifi ce refl ectau ideilesavantului sub diferite aspecte: tiinifi c, social i umanist. Conferinas-a încheiat cu o mas amical.A doua zi, în incinta Clinicii de Neurologie (str. Korolenko,2), pe peretele cldirii a fost dezvlit o plac memorial în cinsteaa 100 de ani ai savantului, iar mai târziu la Cimitirul centralde pe str. Armeneasc a fost slujit un tadeum la mormântul savantuluii a fost dat o mas de pomenire. Aceast manifestare a fostDezvelirea plcii memoriale a lui B.arapov (de la stânga): T.Moneaga,Iu.Kurako, D.Gherman, M.Casian220

efl ectat pe larg i în articole în pres. Dup exemplu nostru, au fostmanifestri jubiliare 100 ani i ale altor savani ai Universitii de Stat„N. Testemianu”. Asemenea jubilee au fost consacrate profesorilorM. Mihlin, Anatolie Zubkov, Petru Areev i alii.La mormântul lui B.arapovProfesorul Iu. Kurako (Odesa) la parastasul de la Cimitirul Central la 100de ani ai prof. B.arapov221

Dipticul jubileelor de 70 i 75 de ani ale academicianuluiDiomid Gherman„Timpul îi las amprentele asupra noastr”La 70 de ani, în 1998, când deja eram o Republic Independent,a avut loc o ceremonie mai festiv. Unde mai pui, cu o sptmânînainte, pe agenda de lucru a primului-ministru Ion Ciubuc era inclusun punct aparte “Felicitarea academicianului D. Gherman”.Poate aceast zi de jubileu a fost cea mai frumoas manifestare înviaa mea. Auditoriul pentru festiviti al Spitalului Clinic Republican(cu 400 de locuri) a fost arhiplin. Mai întâi, m-a felicitat rectorul împreuncu conducerea Universitii i mi-a druit un portret destul dereuit, pe urm, dl Mihai Magdei, Ministrul Sntii, care m-a felicitat,mi-a înmânat diploma i m-a informat c sunt decorat cu ordinul„Gloria Muncii”.La Jubileul de 70 de ani. Felicit prim-ministru I.Ciubuc.Apoi preedintele Academiei de tiine, cu un grup de academicieni.Tocmai când vorbea academicianul A. Andrie, apare în u iprim-ministrul cu viceprim-ministrul V. Bulgaru i doi efi de secieai Guvernului. Sala a izbucnit în aplauze. Dl I. Ciubuc s-a urcat pescen, m-a luat de mân i a început s-mi „cânte complimente”. Îns,mai întâi, mi-a dat o cutie i-mi spune – „Na, eu nu tiu ce au pus ei222

aici”. Mi-a înmânat „o adres” de felicitare, unde scria urmtoarele(vezi felicitarea pe urmtoarea pagina 226).Felicitarea ex-preedintelui colhozului Boca-Risipeni,Andrei UrsachifeciorulLa Jubileul de 70 de ani. Am fost felicitat de pmânteni, de medicul-ef dinFleti, Petru Antohi223

Felicit Ministrul Sntii M. MagdeiUn grup de participani la jubileu224

Au urmat câteva discursuri omagiale ale discipolilor i colegilorde breasl: S. Groppa, I. Moldovanu, B. Ianachevici, M. Casian, E.Tofnic, care au vorbit despre direcia tiinifi c a jubiliarului, adicde „vertebroneurologie”. A luat cuvântul apoi artistul poporuluiMihai Munteanu, care a interpretat dou arii din opere. Au urmatunele organizaii tiinifi ce, efi de spitale din Chiinu i din republic,efi de catedre i alii. Foarte impresionant a fost felicitareapmântenilor mei din Boca, în persoana preedintelui de colhoz VasileAndrei Ursachi i a medicului-ef din Fleti, Petru Antohi, caremi-au înmânat decizia primriei, referitor la conferirea titlului de“Cetean de Onoare” al raionului Fleti. Dup partea festiv, aurmat o mas colegial, bogat i vesel, la care au cântat muliartiti.În cinstea jubileului de 70 de ani,Universitatea a editat un eseu225

226

Jubileul de 75 de aniPe neprins de veste am ajuns la 75 de ani. Nu e o dat „rotund”, dar„semirotund”, îns, “probleme” am avut. La început, m-am gândit, cn-ar trebui s fac o manifestare ampl, îns, sftuindu-m cu colegii dela catedr, am hotrât s srbtorim aceast zi. Au aprut din prima zidiferite „piedici”. Tocmai la 10 aprilie rectorul s-a îneles cu americaniica s srbtoreasc inaugurarea „Policlinicii Medicale Universitare” pestrada 31 august 137, construit cu ajutorul lor, unde trebuiau s participetoi efi i de catedr i activul Universitii. Am hotrât s facemaceast manifestare pe data de 11, dei în aceast zi era fi xat o conferina medicilor de familie.Am intitulat raportul meu jubiliar: „Aspecte vasculare vertebro-medulareîn evoluia de vârst”, unde am invocat datele celor 12 discipoli,care au susinut tezele de doctor i doctori habilitai în medicin pe temavertebroneurologiei, refl ectând aceast problem sub aspectul de vârst.A fost un raport interesant, cci datele fi ecrui discipol erau acompaniatede o fotografi e a lui. Dup raportul meu, unul din discipoli, MihaiGavriliuc, a vorbit despre viaa i creaia mea tiinifi c, ilustrat cufotografi i din diferite perioade ale vieii.227

Au urmat felicitri din partea guvernului, a fost prezent viceprimministruDl Valerian Cristea, care a dat citire felicitrii prim-ministruluiVasile Tarlev. Din partea Ministerului Sntii m-a felicitat viceministrulDl Gh. urcanu. Apoi a urmat Academia de tiine în fruntecu preedintele ei, academicianul Andrei Andrie, însoit de vre-o 10academicieni. Impresionant a fost, când doi rectori, academicienii, IonBostan i Gh. Rusnac, m-au felicitat sub forma unui „duet”. Au urmatfelicitrile din partea Primriei, profesorilor catedrelor Universitiide Medicin, conductorilor spitalelor republicane i oreneti. Amobservat, c este cineva din Boca, alturi de nepoata mea Maria Bra-oveanu, dar nu s-au prezentat i tocmai când se apropia spre fi nal, ivroiam s iau cuvântul de încheiere, apare aceast femeie interesanti îndrznea, spunând c Dumneaei este directoarea colii Boca-Risipeni,unde am absolvit patru clase primare (aceste dou sate aveaubiserica i coala comun). M-am bucurat mult i i-am cedat tribuna, cuatât mai mult c ea a vorbit din partea pmântenilor mei. Am oferit apoio mas colegial, care a fost îndulcit cu cântece minunate ale artistuluiVitalie Dani, ale artitilor universitii, preedintele sindicatelor, confereniarulAlexei Sofronie, i discipolul meu, profesorul Ion Ilciuc.Aa s-a încheiat înc o manifestare jubiliar, consacrat autoruluiacestor rânduri.La jubileul de 70 de ani228

Felicitarea academicianului Ion Bostan, rectorul Universitii Tehnice dinRepublica Moldova229

În glum i într-adins, am ajuns octogenarBtrâneea pentru cel prost este o povarPentru cel naiv – o iarn greaPentru omul de tiinEste timpul de aur al toamneiFrancois VoltaireColegii i discipolii mei „m-au provocat” s contribui la o conferintiinifi c internaional jubiliar, consacrat a ‘80 de ani împlinii,cu invitai de rang înalt.M-au frmîntat gândurile unde i la ce nivel sfi e organizat aceastmainifestare jubiliar i cine sfi e invitai. Mai întîi am hotrât smarchez acest jubileu în sala azurie a Academiei de tiine a Moldovei,iar masa colegial s-o organizez vis-a-vis, în restaurantul „Inturist”.Dar am afl at c restaurantul hotelului este în reparaie. Atunciam cerut ajutor de la discipolii mei. Profesorul Grigore Zapuhlâh suntîn relaii bune cu directorul hotelului „Leo Grand” i-a solicitat ajutorîn organizarea acestei manifestri.Directorul hoteluluia acceptat petrecerea jubileuluiîn Convention CenterReut de pe strada VlaicuPârclab 69, care dispune demai multe sli i de o organizareexcelent la un pre redus,încpereafi ind acordatgratuit.Un rol important în organizareajubileului a fost dinpartea directorului generalal Institutului de Neurologiei Neurochirurgie (INN),domnul Ozea Rusu, care arecapaciti manageriale excelente.Dumnealui a iniiat uncomitet organizatoric, a solicitatdonaii, adresîndu-se fi r-230

melor farmaceutice s acorde sponsorizare i a gsit resurse fi nanciarei în INN. Un rol important l-au jucat discipolii, îndeosebi vicedirectorul– profesorul Mihail Gavriliuc, care a ajutat fi nanciar în mod organizatoric.Au fost editate lucrrile simpozionului Chiinu-Iai, câtevalucrri jubiliare, i aceste ediii au fost consacrate jubileului de 80 de aniai academicianului Diomid Gherman.A fost tiprit cu o lun înainte o invitaie frumoas. Cea mai marefrmântare mi-a cauzat masa colegial. Vroiam s se simt toi plcut,ca oaspeii în grupuri sfi e aranjai în jurul meselor, ca s se relaxezei s se bucure i de un concert frumos. Îns când am numratinvitaii ajunsesem la 300 de persoane, iar încperea dispunea doar de200 de locuri. Deci ideea a euat i am fost nevoit s fac comand deun furchet, care permite prezena mai multor persoane.231

În ziua de 10 aprilie o felicitare frumoas mi-a adresat directorulgeneral INN, Ozea Rusu. La ora 8.30 a adunat colectivul INN în salade festiviti i m-au întâlnit cu pîine i sare, cu fl ori, cu un cuvânt desalut i mi-a druit un fotoliu confortabil din piele.Felicitri din partea Directorului general, Ozea RusuAuditoriul Institutului de Neurologie i Neurochirurgie a fost arhiplin232

La conferina jubiliar au fost invitai oaspei din România – directorulInstitutului de Boli Cerebrovasculare din Bucureti, prof. M.Berceanu din Bucureti academicianul Constantin Popa, din Iai - profesoaraFelicia tefnache, profesorii Liviu Pendefunda, Ion Poiat iNicolae Ianovici, din Rusia – academicianul Anatolii Liev, directorulCentrului de Vertebroneurologie din Kislovodsk, din Ucraina – profesorulStanislav Evtuenko. Astfel s-a întâmplat, c nu toi din ceiinvitai au avut posibilitatea s m bucure cu prezena.Conferina jubiliar a început cu întâmpinarea oaspeilor, cu felicitricordiale i buchete de fl ori la intrare în sala de festiviti.Cuvinte calde de felicitare îmiadreseaz academicianulGheorghe GhidirimSânt felicitat de Mihai Berceanu,BucuretiPartea festiv a început cu salutul academicianului Gheorghe Ghidirim– coordonator al seciei medicale a A..M., care a oferit cuvântulPreedintelui Academiei de tiine, Gheorghe Duca. Ulteriora luat cuvântul academicianul Ion Ababii, care tocmai demisionasedin funcia de Ministru al Sntii i a revenit în postul de rector alUSMF „Nicolae Testemianu”. Au urmat felicitri din partea parlamentarilormedici Eva Gudumac i Valentina Buliga, preedintele comisieiProteciei Sociale, Sntate i Familie a Parlamentului nostru.233

Cuvânt de salut al academicianului parlamentar Eva GudumacAcad. Diomid Gherman cu vicepreedintele Consiliului raional VladimirTbîr (în centru) i medicul-ef adjunct Dumitru Spînu din Fleti234

Un salut emoional am primit din partea pmîntenilor – preedinteluiraionului Fleti, doamna Nina Botezatu, care a readus amintecelor prezeni decizia Consiliului raional, din 1997 precum c academicianulDiomid Gherman a fost ales „Cetean de Onoare” al raionuluiFleti, iar directoarea Liceului teoretic din Boca-Risipenidoamna Eudochia Braoveanu, a declarat c liceul condus de Dumneaei,conform hotrârii Primriei din Risipeni va purta numele academicianuluiDiomid Gherman i a dat citirii unei poezii compuse deea împreun cu elevii colii: „Mrite Domn”.Felicitri din partea pmântenilor. Preedintele Consiliului raional NinaBotezatu i directorul Liceului teoretic Risipeni, Eudochia Braoveanu235

MRITE DOMN !Astzi am venit la Dumneata, la jubileu, s-i aduc omagii, mul-umiri i plecciuni pentru munca depus din greu pe altarul Medicinii.Alteori, veneam la Dumneata dup pova, când cei dragi nu erauacas, veneam la Dumneata dup lumin, când credeam c întunericulnu se termin, veneam la Dumneata dup vindecare, când credeam cnu-i scpare.Eti un medic cu renumeAi dus slava satului în lumeNe mândrim cu dumneataC vii din satul nostru BOCANu import în ce vremuri ai tritImport binele ce l-ai druiti oamenii pe care i-ai iubitPentru ei te-ai jertfi ti din bunul tu sufl etTotul ai datSntate, timp, dragoste, buntate.Întreaga via te-ai sacrifi cat,Pentru noi, oamenii din sat.Acum m plec în faa Dumitale i prin persoana mea, întregul satV ureaz sntate, ani muli, prosperitate, putere i înelepciune sprea da sens fi ecrei clipe.Viaa s vfi e plin de bucurii i de lumin.LA MULI ANI S NE TRIETI, MRITE DOMN!236

237

238

O poezie în cinstea academicianului Diomid Gherman a fostprezentat de ctre decanul facultii stomatologice prof. PavelGodorogea, compus de profesorul Valeriu Burlacu.i239

La jubileu au participat muli academicieni i profesori, membriai senatului USMF „Nicolae Testemianu”. Am fost plcut surprins deprezena Primarului General al muncicipiului Chiinu, Dorin Chirtoac,care mi-a prezentat un mesaj de felicitare i un buchet de fl ori.De la Iai a sosit o delegaie din componena creia au fcut parteprofesorul Nicolae Ianovici i Ion Poiat. De la Bucureti a sositMihai Berceanu, fostul doctorand al catedrei noastre, care a transmismesaje de felicitare de la academicienii Constantin Popa i Leon Dnili alii, preioase monografi i i medalionul Academiei de tiinea României „Gheorghe Marinescu” care se decerneaz oamenilor detiin cu merite deosebite.Mesaj de felicitare240

Mesaje de felicitare au fost date citirii i de la academicieniiAlexandru Konovalov – directorul Institutului de Neurochirurige„N.Burdenko” din Moscova, academicianul Iurie Zozulea, directorulInstitutului de Neurochirurgie „A. Romadanov”, academicianul E. Dubenkoi P.Voloin, directorul Institutului de Neurologie i Psihiatrie dinHarkov, eful catedrei de neurologie din Lvov V. evaga i alii.241

O mas de prietenie, bogat i superb, a fost organizat la HotelulLeo Grand, unde au participat aproximativ 300 persoane marcante dinRepublica Moldova: artistul emerit Leonid Moanu, scriitorii NicolaeDabija i Andrei Strâmbeanu, Andrei Burac, ex-ministrul culturii IonUngureanu. Artistul poporului Mihai Munteanu ne-a oferit arii dinoper i cântece de estrad,fi ind secondat de academicianul GheorgheGhidirim i Ion Ilciuc sub acompaniamentul orchestrei „Mugurel”,condus de Ion Dascl. M-a bucurat mult i prezena rudelor:fratelui Anatol din Bli cu familia, veriorului Tudor Mogoreanu dinSoroca i multor, mulor nepoei i nepoele.Astfel s-a încheiat aceast zi jubiliar. De remarcat c în aceast zipresa a publicat 7 articole jubiliare: „Literatura i arta” (3), „Timpul”,„Moldova Suveran” i „Komsomoliskaia Pravda”. Emisiuni televizate,consacrate jubileului de 80 de ani ai academicianului DiomidGherman, au fost prezentate de canalul Moldova 1 în emisiunea „Perpetuummobile” pe data de 11 i 19 aprilie i în emisiunea „Formulasuccesului” pe data de 7 i 12 aprilie 2008.Academicianul Gheorghe Ghidirim i prof. Ion Ilciuc, cei mai talentaisoliti ai medicinei autohtone242

prof. Ion IlciucUrtur închinat Jubileului de 80 de aniai Academicianului Diomid GhermanMult stimate Academician!În aceti 80 de aniNu prea ai avut dumani,Multe, multe ai petrecutInvidi-avei i ai avut,Cci cine nu vrea la aa ani?Sfi e tînr i avanCa Domn profesor GhermanMult stimate Diomide,Ai fcut i PiramideÎn tiina medicali meriai nu numai fal.Piramide mari grecetiAle zeilor cereti,Ne rmînei i-n poveti.Despre medicina noastr –Faima-i dus-o-n zare-albastr.Patriarh pe neuroni coloana vertebral,Ne suntei NapoleonCu aa de mîndr coal,Ai ajuns la înlimeCu discipoli – o mulime,Dar cu atîea "ucenici"Muncea-i ca roiul de furnici,Unii tari, alii voinici,243

Mai înali i mai pitici.Alii apucau s înveeDe la Patriarh povee:De uitai de neurologieEra mare glgie,Ordine era în toatei-n tiina mare, frateDar i-n cea despre "nepoate".Toate-n via ai avuti ru i bine ai petrecut,Dar ai mers cu capul susDinspre rsrit spre apus,i ai luat mereu aminteS mergei numai înainte.De asta v cinstim mereuDascl scump i Arhireu,Ne-nchinm cu plecciunei-ngînm ca RugciuneCînd rostim al Vostru Nume.Mult stimate Diomide!Via lung, mini lucide.Ai trit o via lungRelele s nu v-ajung,S muncii i mai departeCum tii s-o facei dup carte.Dumnezeu s v pzeascToat lumea v iubeasc,Toi colegii v triasci soia v-nfl oreasc,i nepoii i fecioriiS v-aduc Lauri, Glorii.Mult stimate Academician!Ai trudit din an în anMai ceva ca un Titan,i ai ajuns în acest anS V bucurai cu alan,S v iubim, s ne iubiiMuli, muli ani s ne trii!Cu profun respectal D-str discipol244Ion Ilciuc

Capitolul VII. DEDICAII PERSONALITILOR NO-TORII DIN REPUBLICHarul unui intelectual de marc...Suntem dintr-o generaie, am trecut împreun prin foc i par pentrua supravieui. Prima încercare grea, pe care am simit-o i vzut-o,a fost rzboiul, care a adus ruine, mori, srcie. Apoi a venit nemiloasai odioasa foamete mare, de doi ani, mai grea ca rzboiul, pentru ca cerut mai multe jertfe. i-n consecin, cci nu era de ajuns, au fostoperate acele deprtri masive ale gospodarilor în Siberia - rezultatal unei politici paranoice. Anume atunci, într-un punct dintre acestecataclisme czute pe capul bietului popor, l-am întâlnit pe adolescentulGheorghe Palade. Era anul 1945 i pe noi, nite copii, care eramîn clasele superioare ale liceului, ne-au recrutat ca premilitari la instruciuniîn Cricova. Zilnic ne fugreau cu câte 20-30 km cu saci denisip în spinare, pentru a ne cli, a ne pregti de rzboi. Eram “prinicu ua”, cum s-ar spune, i cât pe ce s devenim carne de tun, dar s-avestit c rzboiul a luat sfâriti nu mai era nevoie de noi.Am fost împrtiai pe la caselenoastre.Gheorghe Palade la aceaetap era un flcuan bine legat,cu o privire senin, cu prbogat. La institut veniser tineridin toat Basarabia, printrecare i Nicolae Testemianu,tot de la Bli, Chiticari dela Râbnia. Acetia au devenitcurând, în 1946, studeni lamedicin. Vai, ce biat chipe,manierat, aternut pe carte eraGheorghe Palade!Dar a trecut etapa studeneasc,iar Gh. Palade ademonstrat c-i capabil i iubetemedicina, în activitateaGheorghe Palade245

practic, ca medic, s-a prezentat foarte bine, avea mereu o gândireclinic lucid. Apoi fi rea sa agreabil, comunicabil i-au determinat înbun parte succesul în tiin, didactic, medicina practic. S-a dovedita fi capabil de la natur, dar i un mare muncitor. Aa cum priniilui aveau grij permanent de ogor, aa i el a fost, este cu gândul ifaptul la bolnavi, la spital.Aceast hrnicie i acest har de intelectual de marc l-au ajutats îndrumeze muli tineri i tinere în tiin, s pregteasc mai multegeneraii de medici, s salveze mii de viei ale mamelor i copiilor.Reuete s mai citeasc i alt literatur, îl intereseaz i uneleprobleme socio-umane de nivel global. D-lui i-a cucerit o mare autoritateîn rândul colegilor, în republic i departe de hotarele ei.Rodul cutrilor sale le-a însumat în mai multe monografi i, manualede cert valoare. Are fl erul de a-i depista pe cei mai dotai studeni,orientându-i apoi spre obstetric i ginecologie. Cu tineretul se împacde minune i ei vd în el un adevrat îndrumtor, profesor de elit.Se mândrete cu promoia sa, supranumit promoie de aur, care a datrii 4 academicieni, 19 dr. hab., 49 dr. în tiine medicale.Au trecut 60 de ani aproape, de când ne-am adunat la Alma Maters însuim medicina, vis transformat în realitate. Era srcie lucie, peatunci, dar toi aveam nelimitata dorin de a face carte.Noi, acei feciori de rani, care poposirm la Medicin, nu cunoteamo iot rusa, eram gata s dm bir cu fugiii, dar ne -am luat înmâini, am trecut bariera lingvistic într-un an i ne-am aliniat la ceimai buni studeni. Salvarea noastr la început era c în anatomie maitoat terminologia e latin i aici noi excelam, foarte bine însueammateria. Se mirau somitile celea, profesorii leningrdeni, când vedeaucum stpâneam latina. Am izbândit...Gheorghe Palade în activitatea zilnic a dovedit c poate izbuti sfac multe: era ef de catedr, dar i specialist principal la MinisterulSntii, participând în activitatea diverselor comisii pe specialitate.Totodat, este om foarte modest, calculat în aciuni, purtând o stimclar i de la inim colegilor si. Este bun cu cei mari, dar i cu ceimici, aceste caliti le-am observat, mai ales când era secretarul consiliuluitiinifi c al universitii, acadcmician-coordonator al A..M.Un exemplu concret: o coleg de a noastr s-a îmbolnvit, rmânândintuit la pat muli ani în ir. Dumnealui gsete timp s o viziteze,procurându-i medicamente, ajutând-o uneori cu bani.El are un sufl et sensibil la durerea altora, este receptiv i rmâne246

ucuros dac izbutete s fac un bine. A fost i rmâne un om deomenie, capabil s ajute oricând oamenii buni.E totodat necrutor, dur cu dumanii, cci cine nu-i are? Îi dezarmeazprin munca sa, prin rezultatele meritorii obinute. A mai accentuaaici c Domnia sa e un adevrat internaionalist - de când îl tiuare relaii frumoase, sntoase cu savani rui, ucraineni, români, cuunii din rile baltice i Asia Mijlocie. A pus i pune pre pe onestitateaomului, pe talentul i rezultatele muncii sale.Ajuns la acest pisc aniversar, pe dl academician Gheorghe Paladein s-l îmbriez frete, dorindu-i sntate, bucurie în sufl et, izbândpe toate fgaele vieii. Dac recunoatem c viaa-i o lupt, vreaus-l vd tot aa: dârz, mândru, om cu verticalitate, patriot i democrat.Muli ani, muli ani triasc!(Publicaie în cartea “Academicianul Gheorghe Palade”)Patriarhul psihiatriei moldaveS vorbeti despre academicianul, profesorul universitar AlexandruNacu nu se poate fr a aminti de acea adolescen petrecut în aniicruntului rzboi, care a trecut peste noi, de anii de studii în liceu, în coalamedie moldoveneasc nr. 1 din Bli, de camera nr. 146 din cminulInstitutului de Stat de Medicin, de pe str. Kievului (31 august 1989), defoametea din anii 1946-1947, carevenise la bra cu o teribil epidemiede tifos exantematic.S-a nscut acum 75 de ani însatul Cobani de pe malul Prutului,sat cu o sut de movile pe moie, înfamilia felcerului Grigore Nacu ia mamei Eugenia, o femeie blând,energic i de o deosebit buntate,care l-a educat, l-a ajutat, l-a pov-uit, deoarece a rmas fr tat încla vârsta de 15 ani.E greu s redai în câteva frazeeforturile depuse de Domnia sa încei 51 ani de activitate în domeniultiinei, medicinei practice, munciididactice i organizatorice.Alexandru Nacu247

A. Nacu i D. Gherman dup oparad festiv, anul 1975Savant i clinicianAcest gigantic salt spre luminal domnului profesor poate fi explicatprin depunerea unor eforturititanice, prin acele caliti indiscutabilepersonale pe care le-a avut ile are. În anul 1958 îi susine cusucces teza de doctor în medicin,în 1967 - cea de doctor habilitat,învrednicindu-se de titlurile: profesoruniversitar de psihiatrie, ef decatedr, savant emerit al RepubliciiMoldova (1983), academician deonoare al A..M. (1999), cavaler alOrdinului Republicii (1995).A rmas în istorie acel marfar,care a adus în 1946 de la gara Pmânteni,din Bli spre Chiinu,aproape toi absolvenii clasei a zecea,în frunte cu Nicolae Testemianu,fi gur devenit deja legendarîn medicina noastr. A fost greu s studiezi asemenea specialitate,cum este medicina în limba rus, fr s-o cunoti, fr s ai manuale.A fost o perioad foarte difi cil, inerent oricror începuturi, i numaistrduina fr preget, munca asidu i-au permis ca peste un an spoat rspunde la examene liber în limba rus, s studieze izvoarele is-i fac conspecte în aceast limb.Profesorul Alexandru Nacu a îndrgit psihiatria, avându-l dreptmentor pe redutabilul savant Alexei Molhov, care i-a inoculat dragosteade acest domeniu i de aceast profesie.Am evidenia, mai ales, munca pe care a depus-o dumnealui încontinuare pentru a-i perfeciona i aprofunda cunotinele în domeniulrespectiv; sânt cunoscute iscusina dumnealui în procesul deanaliz clinic a pacientului, felul su de a consulta, miestria de aconduce conferinele clinice, devenite pe parcurs o adevrat coalpsihiatric. La aceste conferine încep discuii aprinse, la care totdeaunacu argumente convingtoare vine vestitul savant. Dumnealuise bucur de o meritat reputaie în rândurile mulimii de pacieni pe248

care i-a vindecat, i-a ajutat s-i recapete capacitatea de munc, sdevin utili societii.Sufl etul su, cuvântul i toat activitatea sa au fost i sânt aidomaunui izvor de ap cristalin tmduitoare, în lunga i prodigioasa-iactivitate tiinifi c are înscrise în palmares mai mult de 250 lucrritiinifi ce, 8 monografi i, multe cri metodice i brouri de popularizarea tiinei medicale. Este indiscutabil faptul c tot ce a fcut pânâacum acest om constituie un patrimoniu valoros pentru noua generaie.inem s aducem aici doar unele titluri ale câtorva monografi iunice în felul lor: „Sindromul amentiv”, „Rolul infeciei în apariiai declanarea schizofreniei”, „Tulburrile psihice în bolile renale”,„Aspectele psihosomatice la etapa contemporan”, „Clinica i dinamismulpsihopatiilor”, în acelai timp fi ind coautor a dou importantemanuale de psihiatrie. Este un savant cu renume în domeniu, în ultimiiani a participat la organizarea a dou simpozioane desfurateîmpreun cu savanii români.Dl profesor A.Nacu manifest o activitate foarte fructuoas în ultimiiani, în vederea instruirii i educrii cadrelor de psihiatri, atât dinrândul studenilor, cât i al rezidenilor. ine sistematic prelegeri, maiales în faa rezidenilor, are seminare, lecii practice cu ei. Din totdeaunadumnealui a iniiat la leciile sale discuii „pe viu” cu bolnavii,aa-zisele dialoguri clinice. Se analizeaz amnunit diagnoza, tratamentuletc. În multe cazuri este pentru rezideni un bun îndrumtor înmunca tiinifi c, unora dintre ei le este chiar conductor tiinifi c latezele pe care le pregtesc. E un lucru mare a cultiva dragostea fa demunca tiinifi c, a pregti temeinic noua generaie pentru a duce cudemnitate tafeta.Este un om foarte cumptat, binevoitor, generos: tot ce cunoate,întreaga sa experien i-o împrtete cu drag i drnicie. Doar timc în lumea savanilor nici pe departe nu toi procedeaz în felul acesta.Generozitatea de care d dovad este un rezultat al educaiei, dar io trstur de caracter. De acolo, de la Cobani, de la acea mam, cumspuneam, de la acel tat foarte gospodros i prietenos cu oamenii vinaceste caliti. coala, viaa l-a mai lefuit pe ici, pe colo, dar baza eacolo, la batin.Este un familist excelent, i-a educat copiii tot în spirit „medicinist”- fi ul e doctor habilitat în medicin, ef de catedr, a fcut249

patru ani stagieri în Frana;fi ica, de asemenea, e doctor în medicin.Avem o dinastie frumoas de medici, la temelia creia se afl felceruldin Cobani, Grigore Nacu, om cu coal româneasc, devotatfr margini profesiei. E o împcare a sufl etului de printe, deci,când vede c feciorul îi calc pe urme, e o mândrie de tat, când tiec acesta îl poate depi. Toi trim sub vremi, dar oricum într-unanumit fel putem i infl uena „aceste vremi”. S învei psihoanalizapatru ani în Frana, la cei mai de vaz profesori, înseamn ceva!În acest context, putem afi rma c i tata, jubiliarul de acum, sestrduie s in pasul: leciile dumisale cunosc, accentum, o încrcturcognitiv, la ele aplicând cele mai noi realizri ale tiinei.Totdeauna face cu discernmânt totalizarea i sistematizarea materialuluipredat.Anume prin aceste caliti de harnic i meticulos cercettor, prin lucrrilesale, Domnia sa i-a fcut un nume de referin în cohorta savan-ilor din ar. Chiar i multe notorieti strine îl citeaz deseori, semn alprestigiului pe care-l are. A fost i este invitat la diverse foruri tiinifi ceîn domeniul respectiv din Moscova, Bucureti, Sofi a i din alte orae.Concomitent, dl profesor face vizite bolnavilor, acord consultaii atâtîn cadrul spitalului unde lucreaz, cât i al spitalului nr. 5 de psihiatriedin Bli. Aceast activitate practic are o mare însemntate nu numaipentru pacieni, dar i pentru rezideni, în cazuri grave, precum i în altele,este invitat s stabileasc diagnosticul. Nu s-a întâmplat s refuzeconsultarea vreunui bolnav. Este mult prea solicitat deseori de rudelebolnavilor s-i dea verdictul - i dumnealui întotdeauna o face cu buntatei înelegere: pune diagnoza, d sfaturi, îndrumeaz oamenii.A trit i a respirat întotdeauna cu viaa universitii, muli ani afost membru al Senatului, al Consiliului tiinifi c. Alma Mater îi esteîntr-un fel prima cas, cci aici, i numai aici, i-a plmdit i râsplmditdestinul.Are coal tiinifi c, discipoliProfesorul A.Nacu a pregtit mai muli discipoli, care împreunalctuiesc coala de psihiatrie a dumisale. E vorba de profesorii NicolaeOprea, Afanasie Pleca, Mircea Revenco, de mai muli doctoriîn tiine.Domnia sa ine prelegeri paralel i la Facultatea de drept a Universitiide Stat din Moldova, alctuind pe parcurs un manual de250

psihiatrie judiciar, de care juritii se folosesc în activitatea lor. Prinactivitatea sa intens în diverse funcii ale învââmântului universitari în sectorul organizatoric al serviciului psihiatric, el s-a evideniat cao prim vioar - a îndeplinit funcia de specialist principal al MinisteruluiSntii, de preedinte al Societii psihiatrilor, preedinte alComisiei de atestare a psihiatrilor, narcologilor i altele.Dl academician, profesorul universitar Alexandru Nacu are cu cese mândri: este fondatorul psihiatriei moldave, a format o coal psihiatricautohton, se mândrete c a fost colegul i contemporanul luiNicolae Testemianu, cu care a colaborat i a fost prieten. Generaiape care o reprezint are o alur de legend. El este unul din piloniitemeinici, pe care se ine prestigiul universitii noastre, coloana derezisten a psihiatriei autohtone. La vârsta sa frumoas, ca profesoral catedrei, Alexandru Nacu îi continu activitatea fructuoas în domeniulpsihiatriei, tiinei, educaiei i pe trâmul obtesc. De jumtatede secol, în fi ece zi se prezint foarte contiincios la locul de lucrudin Spitalul Clinic de Psihiatrie al Ministerului Sntii.Primii, stimate profesor i academician, mulumirile i întreaganoastr recunotin pentru viaa onest, pentru munca depus, pentrurezultatele obinute, dorindu-vâ ani muli i noi succese în opera nobilde cercettor, de clinician i pedagog.Moldova Suveran, august 2002Un exemplu de patriot înflcratL-am cunoscut în 1944, când abia se terminase operaia militarChiinu-Iai i noi, foti liceeni, împreun cu ali colegi, am formatclasa 9-a a aa numitei coli Moldoveneti medii Nr. 1 din Bli,astzi liceul "M.Eminescu". Nicolae Testemianu era un elev serios,disciplinat, capabil i foarte sârguincios. i deaceia a fost numit efulclasei. Noi din stim i dragoste 1-am numit “badea Colea”. Poreclas-a prins tenace, deoarece el era în toate la un nivel mai avansat ca noii nu se supra dac îl numeam aa,fi indc era chiar ca un bade prinpurtarea lui, când trebuia srea oricrui în ajutor, ba chiar ne dojeneacând meritam.În anii de studii la Institutul de Medicin s-a evideniat nu numaipentru seriozitatea studierii unei specialiti destul de complicate, darca i un organizator de for. Deviza lui era s slujeasc cinstit poporuluimoldav.251

Un grup de studeni ai cursului III a Institutuluide Medicin din Chiinu (1948)cu Nicolae Testemianu252Înzestrat cu o fi nee psihologicdeosebit, el a îmbinatarmonios activitateatiinifi c, pedagogic ieducativ cu cea obteasci organizatoric. El adeinut cele mai diverseposturi, începând cu Pre-edinte al Consiliului sindical- în anii de studenie- i terminând cu titlul deministru i deputat al SovietuluiSuprem al RepubliciiMoldova.Visul lui Nicolae eras-i vad poporul liber,bogat i sntos cu traiul,mentalitatea i hrnicia lui.Dup ce a absolvit Institutulde Medicin (aa se numeape atunci), a schimbatmai multe posturi: ef desecie, medic-ef al Spitalului Clinic Republican, redactor i fondatorulrevistei “Ocrotirea sntii” i este înaintat rector la vârsta numaide 30 de ani.Cum a ajuns la conducerea Institutului de Medicin, primul pas pecare l-a fcut, a fost introducerea limbii române în predarea medicinii.S-au început traducerile manualelor ruseti în limba “moldoveneasc”în chirili. S-a fcut un lucru enorm, fi indc studentul nuavea pe ce s se pregteasc, dar numai cu ajutorul prelegerilor erainsufi cient. Ca patriot înelegea perfect c odat cu dispariia limbii sepunea în pericol nu numai cultura i istoria acestui popor, dar însicontinuitatea lui. Aceast îndrzneal n-a fost vzut cu ochi buni derui i mancuri, autoritile socotind c acestea sunt semne de na-ionalism.Al doilea pas patriotic al lui N.Testemianu a fost pregtirea ca-

drelor naionale. El înelegea c s predai în limba matern trebuiesfi e pregtite cadre naionale. În toate centrele tiinifi ce au fosttrimii medici autohtoni în aspirantur (doctorantur) chiar dac nuaveau stagiul de lucru cuvenit. Cel puin 100 de medici se pregteaupentru a ocupa posturi respective la catedrele Institutului i institu-iilor tiinifi ce medicale. i asta nu era privit cu ochi buni. Nicolaede multe ori m chema cu rugmintea de a cut “doi biei bunis-i trimit la Moscova, la Kiev ori la Sanct-Petersburg s învee”. Aufost trimii medici, aproape în toate specialitile: pediatrie, neurochirurgie,stomatologie, hematologie etc. Îns nu toi treceau de vizalui N.Testemianu. Pe muli îi respingea. Avea el o expresie pentrumancuri i ipocrii - “coad de câine” Astzi muli din cei trimii deN.Testemianu conduc catedre universitare.Aceste gesturi naionale la început au fost tratate pozitiv, ceea cea favorizat înaintarea lui la postul de ministru al sntii. Patriotismullui i aici s-a refl ectat. La posturi ministeriale, la posturile deconducere a spitalelor raionale au fost înaintai de el medici capabili,progresiti, patrioi devotai - cadre naionale; conform politiciicomuniste în problemele naionale, dar când a introdus în ministerlimba “moldoveneasc”, a fost ca o explozie. Moldovenii îl socoteauerou naional, ruii i mancurii îl socoteau naionalist, care “se uitpeste Prut”. Testemianu trebuia “decapitat”, fi indc unii minitri patrioiurmau politica lui Testemianu, dar alii se opuneau i cereau destopat acest curent. Asta nu le convinea lui Bodiul, ciolokov i alimancuri de la conducere i deci cutau o modalitate de a se debarasade N.Testemianu. S-a iscat un confl ict între ministru i rectorul Institutuluide medicin. Ei nu au îneles c acest confl ict a fost înscenatc sfi e strangulat N.Testemianu (desigur acestea s-au fcut nu frajutorul KGB-ului).S-a format o comisie a Comitetului Central pentru a studia acestconfl ict, urmând sfi e discutat la Biroul Comitetului Central. Comisiaa lucrat formal, deoarece deja era pregtit hotrârea pentrueliberarea lui N.Testemianu din funcia de ministru. El nu a crezut,c îndeplinind cinstit i corect principiile comuniste, poate pentruaceasta s fi e eliberat. N-a crezut, c pentru promovarea cadrelornaionale trebuie sfi e decapitat. N-a crezut c pentru introducerea253

în Institutul de Medicin i în Ministerul Sntii a limbii “moldoveneti”,poate fi învinuit de naionalism. N-a crezut c pentrupatriotismul înflcrat poate fi pedepsit. Noi, prietenii lui de coali toi patrioii autohtoni, am suferit mult din cauza acestei nedrepti.Dup acea zi “neagr” din viaa Iui N.Testemianu, am sunat-oa doua zi pe soia Ludmila (era o rusoaic care a învat la perfecielimba român i în tot susinea patriotismul lui Nicolae) i am întrebatcum se simte, mi-a spus c toat noaptea a plâns, c au fostlacrimi de jignire, nedreptate i trdare.Dup eliberarea din post a ministrului sntii, s-au fcut multeremanieri pentru a stopa “naionalismul”, au fost eliberai din funcieacei care îl susineau pe N.Testemianu: secretarul CC D.Cornovan,viceprim-ministru A.Corobceanu i eful seciei CC Ion Priscaru. Desigur,s-a consolidat poziia rectorului, care la dispoziia CC a anulatpredarea medicinei în limba român i într-o bun zi toate manualeletraduse cu atât greu în limba român au fost încrcate într-un camioni arse. Au suferit mult i acei care l-au susinut pe N.Testemianu dinminister i din Institutul de Medicin, ei trebuiau s vin cu poclon is-i cear iertare, altfel erau concediai. Asta este istoria i ea trebuiedezvluit aa cum a fost.Îns nu acesta a fost moralul lui N.Testemianu, el i-a gsit maideparte suportul i linitea sufl eteasc în tiin. A fost angajat înpostdoctarantur la catedra de Medicin social, condus de prof.M.Ghehtman.Cu plecarea de la conducerea ministerului nu s-a terminat patriotismullui N.Testemianu. S-a aprofundat în tiin, care tot poatefifcut cu mâini curate i devotament. A rmas perseverent înconcepiile sale patriotice. Problemele care 1-au preocupat aproapetoat viaa sa contient era cum s ajute i s fac o via mai uoarpoporului moldav, mai ales ranilor. Fiind fi u de ran, el înelegeaprea bine c în cadrul republicii noastre, preponderent agrar,baza economiei e munca ranului. Deci drepturile ranului trebuiefavorizate. Lucrarea lui tiinifi c de doctor habilitat a fost “Argumentareatiinifi c de lichidare a deosebirilor eseniale ale nivelelorasistenei medicale populaiei urbane i rurale în RSSM în perspectiv”.254

Cu prere de ru, aceast concepie a autorului n-a fost realizatpân la capt i a rmas aa, ea s-a adeverit dup moartea lui, cândcondiiile noi au revzut planul de amplasare a spitalelor din RepublicaMoldova, lichidând spitalele de sector neconvenabile i dezvoltareamedicinii specializate, lansând pe prima linie puncte medicale imedicul de familie.Suntem mândri c ideile lui N.Testemianu, realizate prin muncaasidu, au fost rspltite cu Premiul de Stat a RM, continu s se realizezeîn via nu numai în ara noastr, dar i peste hotare. E regretabilfaptul c el n-a ajuns s-i vad rodul muncii sale, la care a visat toatviaa. Genialitatea lui Testemianu se manifest prin aceea c el vedeacu 10-15 ani înainte.N.Testemianu a avut o activitate public vast,fi ind autorul a peste220 de lucrri, inclusiv 15 monografi i, a pregtit mai mult de 10doctori în tiin i habilitai, care astzi continu tradiiile i direciiletiinifi ce create de Dumnealui.Îmi amintesc de ziua tragic, când colegii cursului nostru, în numrde peste 150 de persoane, ne-am întrunit s srbtorim 35 de anide la absolvirea Institutului de Medicin. Toi eram veseli, înc, nuse fcuse „apelul” i partea festiv. Dansam sub acordurile melodiei„Lavanda”, înterpretat cu atâta miestrie de Sofi a Rotaru, cânddeodat aud un zgomot, toi erau în stare de alert. Nicolae s-a prbuit.Toi s-au aruncat s-1 ajute. Erau prezeni 4 reanimatologi decategorie superioar, care s-au implicat s-l salveze. Dar era împosibil,inima acelui care era Nicolae Testemianu, la vârst de numai59 de ani, n-a mai rezistat acele nedrepti, acele încordri, retriri,trdri pe care le-a suferit.L-au îngropat acei în care atât de mult credea, pe care i-a susinut,i-a înaintat i a crezut c ei sunt patrioi al poporului nostru.Cât de mult ne lipsete astzi N.Testemianu! Sunt fericit c amfost colegul i contemporanul unui om din legend. Viaa i activitateaacestui patriot înflcrat a fost apreciat, pe bun dreptate, iUniversitatea de Medicin i Farmacie îi poart numele.(Publicat în Moldova Suveran la 70 de anide la naterea savantului)255

Cresc biserici din temelieIar cretinismul se dezbinOriginea unei fotografi iLa expoziia maestrului Mihai Potârniche din toamna anului1999, am fcut o descoperire. Am fost surprins plcut, vzând fotografia tatlui meu. Prin miestria sa, M.Potârniche a fcut multe surprize,uimind pe cei curioi, preuitori ai frumosului. Nu tiu când afost în satul meu natal Boca acest talentat maestru (sub fotografi est inscripia 1984), îns imediat mi-am recunoscut meleagurile natalei biserica din vârful dealului, care se afl în stare de ruinare.Desigur c autorul fotografi ei (care a fost publicat i pe copertajurnalului “Moldova” Nr.1-2, 1986), nu tia cine sunt persoanele dinfotografi e, care a fost executat din punct de vedere artistic, de aceeaîn subtext era scris “Secolul vitezei (i al vitejilor?) în Basarabia“Avante comarados”.Mie mi-a trezit foarte multe emoii i amintiri de pe meleagurilestrmoeti ale copilriei mele. Pe fotografi e erau prezeni cântreul–diacon Grigore Gherman, care a slujit în aceast biseric aproape 60de ani i ultimul staroste bisericesc (epitrop) Gheorghe Caraca. Undese grbeau aceti “Camarados” e greu de spus, îns retrospectiv aspune, c poate se grbeau s scape de la demolare biserica din vârfuldealului. Cu prere de ru, n-au dovedit s-o scape de comuniti. Adicnu ei, ci doi tractoriti, un oarecare Angheni din satul Risipeni i altulCovalschi din satul Izvoare (aceste sate împreun cu Boca, intrauîntr-un colhoz), care pentru anumite remunerri i-au dat acordul sdrâme biserica.Recent, nepoica Angela Gherman, care pe atunci înva în clasaa V-a în coala din Risipeni, mi-a destinuit un fapt de care am rmasfoarte impresionat. În vara anului 1977, când comunitii sub iniiativasecretarului Eugeniu Postovoi au început o ofensiv contra bisericilor,tata, ezând pe prispa casei, a observat cum dou tractoare s-auapropiat de biserica satului. Srmanul tat a srit în sus i a începuts strige „Pgânilor, bandiilor, ce facei???”. Vzând neputina sa,s-a aezat pe prisp, a pus capul pe genunchi i a început s plâng culacrimi amare i cu durere sfâietoare. A început s plâng ca un copil.A plâns toat ziulica. S-au adunat oamenii la poart, care tot plângeau,i-l întrebau „Ce s facem, dom dascl ? Ce a venit vremea de256

apoi ???”. Ceputea el sspun? A zisc Dumnezeue mare i îiva pedepsi peaceti antihriti,i aceast pedeapss-a îndeplinitîntocmai.Aceti „antihriti”,timp deun an de zile,i unul i altul,au nimerit înaccident, i auplecat în lumeacelor drepi.Se spune cDumnezeu “nubate cu bul”.Diaconul Grigore Gherman i epitropul Gheorghe Caracala expoziia lui Mihai Potârniche.În deprtare se vede biserica ruinatÎns multtimp bietul tata retrit acesteveniment crucialîn viaa lui.Tria cu ndejdeac se vor întoarce vremurile când va renate biserica. Îns schimbriles-au întors prea târziu.Dup datele analelor episcopiei din Chiinu, “biserica satuluiBoca cu hramul sf. Arhanghel Mihail a fost zidit la 1885 din crmid,avea 170 gospodari; sat alturat Risipeni cu 180 gospodariromâni”.Primii slujitori ai bisericii au fost preotul Constantin Ghenvarschii cntreul-diacon Ioan Ghilea. Aceast biseric era o mândrie astenilor. Câte botezuri, cununii, înmormntri am vzut când erammic. M impresionau hramurile sau când era secet, preotul cu stenii257

cutreierau pmânturile însetate cu crucile i icoanele în mân, rugându-sela D-zeu. Apoi, în faa bisericii, pe toloac, femeile înirau plcintele,glutele i multe alte bunti, iar brbaii serveau vin caremai de care. Acele frumoase obiceiuri nu s-au mai pstrat. În aceastbiseric muli ani am fost corist în stran, corul fi ind condus de tatlmeu, cântreul Grigore Gherman. tiu aproape toate cântecele bisericetii mi se umple inima de bucurie, când aud un cor bisericesc,care execut cântecele vestitului dirijor i compozitor de cântece bisericetiM. Berezovschi.Omul din legend. Aa dar, biserica a fost distrus de doi tractoritipgâni, fr neam i demnitate naional, “vândui” comunitilor,s-a prefcut într-un morman de crmizi înconjurat de buruiene i tufari.În anul 1991, când au venit democraii i ara noastr a devenitindependent, s-au adunat stenii i au hotrât c biserica trebuie construitdin nou din temelie pe acelai loc. Îns de unde fonduri, resurse,mijloace materiale, cine s fac proiectul, devizul de cheltuieli,cine s-o construiasc?Petru Malache era un constean de rând. Un gospodar nici srac,nici bogat, nici învat, nici analfabet. A învat i el ca toi copiii pevremea aceea 7 clase primare, îns era un om muncitor, talentat, îiplcea s fac diferite ornamente din tabl la case, la fântâni, la cruci,se pricepea i la tâmplrie, era unpriceput i în construcii. Fr multzbav, a studiat fundamentul vechial bisericii i a proiectat un fundamentnou tot pe acelai loc i a începutconstrucia. În fi ecare problemse consulta cu stenii, chiar i cu uniiingineri - constructori. Ca baz a construcieia luat o fotografi e a bisericiivechi, pstrat de la prinii mei, idup aceast fotografi e s-a construitfundamentul i au început s “ridice”zidurile bisericii. La construcie auparticipat aproape toi stenii. Colhozulpe vremea aceea înc activai, preedintele Andrei Ursachi a aju- Petru Malache258

tat mult i cu materiale ifi nanciar. Simea el o datorie, fi indc i elatunci, când a fost ruinat biserica, era la conducere i nu putea s seopun directivei de sus, deci trebuia s-i ispeasc vina. Aa dar,treptat s-au ridicat pereii, s-a acoperit cu tabl acoperiul i, dupfantezia domnului Petrea, s-au mai adugat 4 turnuri mai mici.Deja prin anul 1997, când biserica era înc în construcie, preotulfcea rânduielile bisericeti. În acelai timp se procurau icoane,policandre i s-au întors multe icoane, care erau pstrate de cretini.Desigur c multe podoabe bisericeti erau într-o stare deplorabil iaveau nevoie de restaurare i asta o fcea tot Petrea Malache. Aadar,fr specialitate, numai din chemarea inimii, Petrea Malache a uimitnu numai stenii, dar i specialitii în domeniu. El a construit aceastbiseric cu harul lui D-zeu, cu credin i dragoste i talentul înnscut.A spune c el este un om legendar.Contra dezbinrii cretinismului ortodox. Se d o lupt înverunatîntre bisericile cretine ortodoxe nu numai în Moldova, dar i înalte ri. Toate aceste religii sunt cretine i ortodoxe, cred în acelaiD-zeu, în acelai Hristos, îns se gsesc fee bisericeti care, dorind satrag enoriai de partea lor, gsesc diferite motive pentru a dezbinareligia cretin ortodox. Aceste dezbinri vin de la Moscova, de lapatriarh, care promoveaz o politic ovin i socoate c el trebuies conduc tot cretinismul din lume. Cu mult mai modest, mai fl e-xibil, a condus catolicismul Papa Ioan Pavel al IV-lea de la Roma. Else struia s gseasc limb comun cu toate religiile, a cltorit înmulte ri cu religie departe de catolicism. S-a exprimat la Bucuretipentru contacte mai aproape cu ortodoxia. A încercat s contactezei cu patriarhul Alexei, îns acesta a refuzat s se întâlneasc, se socoatemai presus decât toi, promoveaz o politic orgolioas. Dacnu s-ar amesteca patriarhul Alexei în problemele religioase ale RepubliciiMoldova, demult confl ictul dintre cele dou mitropolii ar fi fostrezolvat.A trebuit s intervin Uniunea European c sfi e înregistrat MitropoliaBasarabiei. Dar cât rezisten depune mitropolitul Vladimir,care caut cauze ce i-ar împiedica înregistrarea mitropoliei Basarabiei.A ridicat toi preoii i episcopii supui s se opun i s luptecontra. Iar dac va fi înregistrat, s-i impun asemenea condiii, cabiserica s nu poat activa. Altfel cum am putea explica “privatizarea”259

de ctre patriarhia moscovit a bisericilor cretine ortodoxe din Moldova,construite cu forele i sursele enoriailor? Este o absurditateieit din comun i se va solda cu discreditarea patriarhiei moscovite.ovinismul rusesc nu va trece!Totui, trebuie de gsit o cale, un consens, care ar rezolva acestconfl ict înverunat. Cred c a venit timpul ca într-o ar suveran sfi e i religia ortodox independent. Pentru ce ne trebuie o mitropolies se supun Moscovei, iar alta Bucuretiului, de ce nu poate fio mitropolie a Moldovei Suverane, fr supunere canonic diferitorpatriarhii? Sau poate, pentru a despica acest nod gordian, mitropoliaMoldovei unite s se supuie patriarhiei din Constantinopol, de cenecesit neaprat o supunere canonic? Dezbinarea religiei ortodoxeconduce la dezbinarea poporului moldav i aceast problem trebuierezolvat în mod civilizat, dar nu cu împucturi în biserici, nu cu ajutorulpoliiei, cum a fost “furat” biserica sf. Nicolae din Bli de ctremitropolia moscovit. Cresc bisericile din temelie, rmâne s gsim omodalitate benefi c pentru a consolida cretinismul.Diomid GHERMANAcademicianLiteratura i Arta, 25 iulie 2002Biserica reconstruit din satul Boca260

Capitolul VIII. NEUROLOGULDIOMID GHERMAN ÎN VIZIUNEACOMUNITII TIINIFICEUn arhitect al neurologiei “naionale” sau fi ecareeste opera faptelor sale„Un savant adevrat rmâne a fi un simplu Om,cruia umanitatea i se va închina mereu”.(A.Heren)Academicianul Diomid Ghermanface parte din acea minunat cohorta savanilor-medici de la noi, carese afl acum la hotar septuagenar. Aaduna într-un buchet de cuvinte aceabogie de fapte bune, pe care le areDomnia sa la activ, e un lucru anevoiosi chiar puin riscant. Riscant însensul c multitudinea faptelor valoroasenu pot fi totdeauna cuprinseîn «chingile» unor sintagme verbale.Cum s redai în câteva fraze, fi e pagini,eforturile depuse de Domnia saIon ABabiiîn 47 de ani de activitate în domeniiletiinei, medicinii practice, munciididactice i organizatorice! i totui,vom încerca s trecem acea barier a imposibilului pentru a elucidaîntr-o form punctat marile merite înregistrate pân-n prezent, meritece sunt cunoscute i apreciate nu numai «acas», ci i mai departe...Citisem undeva c «eul» nostru reprezint axa în jurul creia serotete universul fi ecruia dintre noi. Cu cât este mai pur i mai înaltacest «eu», cu atât mai curat i mai nesfârit este orizontul. Tind scred c orizontul dlui academician Diomid Gherman este extrem delarg, acesta cuprinzând ani i fapte, evenimente i întâmplri, munci inspiraie. Acest orizont vine din curtea dasclului bisericesc dela parohia din Boca, Fleti, unde a vzut lumina zilei, trecând maiapoi prin exigenafi ltrelor de la liceul comercial din Bli, unde toi261

elevii acumulau temeinice cunotine, pind hotarul Institutului deMedicin, unde-i lu admiterea în acel teribil an de foamete - 1946,ducându-i respiraia în spitalul stesc din Chirileni, Ungheni, unde afcut primii pai în calitate de medic. Ajungând apoi la spitalul raionaldin Congaz, dup secundariatul clinic (3 ani), unde lucreaz pe postde medic-ef, rsucindu-se mai apoi pe la Ministerul Sntii, undelucreaz ca inspector, ducându-i unda pân la sediul CC al Societii“Crucea Roie”, unde patru ani lucreaz preedinte, apoi 41 de aniactiveaz în învmântul universitar, unde contribuie la instruirea ieducarea multor generaii de specialiti în domeniul medicinii...Este semnifi cativ i mult prea bogat în coninut acea tafet, pecare generaia dumisale a transmis-o prin ani altor generaii.Sub redacia academicianului Diomid Gherman apare manualul întitulat“Curs de neurologie” - carte de cptâi a viitorilor specialiti îndomeniul respectiv, „Dicionarul de neurologie”, care ofer prin profi -larea neurologic o modalitate foarte rapid de informare a studenilori absolvenilor. Spaiul nu ne permite s nominalizm aici i acele numeroasecri ale Domniei sale ce cuprind multiple elaborri metodicepreioase.Discursul rectorului USMF "N. Testimianu", academicianul Ion AbabiiPoart ceva simbolic în el acest proces de devenire al savantului, clinicianului,profesorului universitar, academicianului Diomid Gherman.262

Un grup din 10 absolveni ai colii medii nr. 1 din Bli decides studieze medicina, s se consacre acestei profesii. Aproape toi ofac din voina lor i la îndemnul prinilor. Rzboiul se terminase, iarfoametea abia începea. Pârjolul mondial schilodise o groaz de lume,foametea venise la bra cu o teribil epidemie de tifos exantematic. Eramare prpd i dezndejde, când adolescenii Diomid Gherman, AlexandruNacu, Nicolae Testemianu, Vasile Negrescu, Anatol Secrieru(ulterior toi ajuni profesori universitari) au urcat la gara Pmântenidin Bli într-un marfar, cu gândul s «cucereasc» Chiinul i, maiales, s-i “supun” acest misterios domeniu - medicina. «Spuma»romantismului se vrsa peste «buza» cratiei sufl eteti. Atâtea iluziii atâta vreme clocotind de a ajuta Patria, semenii. Au pus mâna pecarte cu aceeai îndemânare i credin, cu care multe-multe generaiipân la ei acolo, acas, au pus braul vânjos pe plug pentru a crete ia se crete în pâine. Altfel, cum poate fi explicat acea dorin imensde a înva, de a aciona, de a se consacra fr rezerve studiilor, activitiiclinice, migloasei munci de autoeducaie.Doar numai prin depunerea unor titanice eforturi, apoi i prin aceleindiscutabile caliti personale, poate fi explicat acel gigantic saltspre lumin, pe care 1-a fcut feciorul dasclului parohiei din Bocapentru a atinge culmile de doctor în medicin (1962), doctor habilitatîn medicin (1971), profesor universitar de neurologie (1973), academicianal A.. a Republicii Moldova (1993), membru al Academiei detiine din New-York i al Academiei de tiine Euro-Asiatice, membrude onoare al Academiei Medicale Bucureti (1994).La jubileul de 70 de ani263

Conductorul colii neurologice moderne din ara noastr, domnulacademician Diomid Gherman, este mult prea recunosctor mentoruluisu, cunoscutului i redutabilului savant Boris arapov- întemeietorultiinei neurologice în Moldova, care i-a inoculat dragosteade acest domeniu i de aceast profesie. Aceleai gânduri sincere icuvinte calde nutrete i pentru ali profesori universitari - AnatolieZubkov, Nicolae Starostenko, Nicolae Anestiadi, Nicolae Bogolepov(Moscova), Dimitrii Bogorodinski (Sankt-Petersburg) i alii. «De laaceti oameni am învat pe parcursul întregii viei» - a menionat dela tribuna unui simpozion academicianul Diomid Gherman. La rândulsu, dl. profesor a reuit s creasc, ba chiar s se mândreasc,cu discipolii si Ion Artemie, Mihai Gavriliuc, Oleg Pascal, VitalieLisnic, Grigore Zapuhlâh, Radu Baltag i alii, care au fi nisat sub baghetaDomniei sale tezele de doctorat înainte de termen. Este multprea îmbucurtor faptul c domnul academician a reuit s creeze lacatedra pe care o conduce o atmosfer sntoas, un colectiv puternic,pstrând i îmbogind tradiiile acestei clinici: sincronismul înmunc. Tot ce apare nou în domeniu este studiat i aplicat, tineretuluitalentat îi este deschis unda verde pentru realizarea oricrei iniiativevaloroase.Anume datorit acestei activiti contiente, exercitate pe parcursulanilor, neurologia în Republica Moldova cunoate parametri dedezvoltare, iar pregtirea postuniversitar decurge prin rezidenturtimp de trei ani.Domnul academician Diomid Gherman îi aduce obolul la prop-irea domeniului dat i prin activismul su susinut în diverse func-ii ale învmântului universitar i în sectorul de cercetri tiinifi ce.Este ef al Catedrei neurologie, neurochirurgie i genetic medical(1970), preedinte al Comisiei de atestare a neurologilor i neurochirurgilora Ministerului Sntii (1975), preedinte al Comisiei în problemelede neurologie i neurochirurgie pe lâng echipa de experi aiMinisterului Sntii (1986), preedinte al Societii neurologilor dinMoldova (1988), membru al Federaiilor europene i mondiale ale Societilorneurologice (1992, 1993), preedinte de onoare al Societiineurochirurgilor din Moldova (1994), membru de onoare al Societiineurologilor i psihiatrilor din Ucraina (1996), Omul Anului (1997).Are publicate peste 300 de lucrri tiinifi ce, dintre care 8 monografi i;264

are la activ 2 brevete de invenii (coautor); a fost conductor tiinifi cla susinerea a 14 teze de doctor i 2 teze de doctor habilitat în medicin.A participat i a fcut comunicri la numeroase simpozioane icongrese internaionale.Toate aceste cifre, folosite intenionat în avalan, denot niterezultate evidente, însumând frmântul i cutrile continui ale acestuiprestigios savant i clinician, pedagog i organizator al procesuluide instruire. Ca membru al Senatului USMF “Nicolae Testemianu”,Domnia sa e la curent cu problemele stringente ale instituiei, avânddeseori soluii întru rezolvarea lor. Ajuns la aceast remarcabil zi dinrbojul biografi ei sale, în numele tuturor studenilor, corpului profesoral-didactic,membrilor Senatului, precum i al meu personal, exprimdlui academician Diomid Gherman cele mai sincere i clduroaseurri de bine, dorindu-i mult sntate, muli ani înainte, mult patoscreator i realizri în toate domeniile. Generaia pe care o reprezentaiare o alur de legend. Personal Dumneavoastr suntei unul din piloniitemeinici, pe care se ine prestigiul Universitii noastre, fi ind cuea la bine i la greu de 53 de ani. Primii, stimate profesor i academician,mulumirile toate i recunotina dintotdeauna a scumpei AlmaMater care ne-a avut, ne are i ne va avea!Ion ABABIIRector USMF “N.Testemianu”,profesor universitar,academician A..M.Un nerv al verticalitii noastreLumea medicilor... Lexiconul nostru înc nu are superlativele necesarecu ajutorul crora s-ar putea descrie aceast lume. Ba din contra,noiunea de medic servete de etalon pentru calitile excelenteale unei persoane din societate: om cu druire de sine pân la sacrifi -ciu - ca un medic. Parafrazându-l pe renumitul scriitor i futurolog, deorigine polon, Stanislav Lem, a exclama: nu tiu ce e medicina, darnorocul m-a ajutat s-l cunosc pe cel care o face. Acetia sunt nite salahoriai societii, care cu targa scot din depozitul fr margini niteentiti neputincioase, intr-un fel sau altul, i le poart marea grij încaz de necaz: s respire aer, s bat în ritm acel motor de baz - inimioara,s poat vedea curcubeul, s aud dulcele ciripit al psrilor,265

s ia aminte la sunetul de clopot, s se poat juca cu Infi nitul, s-iaib umbra de la soare ca o strun dreapt i câte i mai câte în viaaasta paradoxal. i aceste neostenite santinele nu tiu a face diferenîntre o rdcin de prunc i un rege de ar. Centrul ei, aceast grij -de e timp de noapte sau de zi – n-are importan, deoarece medicul nue stpân pe timp. Ba mai mult, plou, ninge, bântuie furtuna sau foculde mitralier, subcontientul, acel Ego adânc, îl oblig s sesizeze is tâmduiasc, întru eternitate.istentei noastre.Academicienii Petru Soltan i Ion Dru la Asambleea general a Academieide tiineLumea medicilor... Nu sunt în stare s-o nominalizez toat, nicipe cea pe care o cunosc personal. Doar câteva nume: soii Ariadna iPavel Bâtcâ, Ion Ababii, Gheorghe Palade, Gheorghe Mustea, DiomidGherman, Gheorghe Ghidirim, fraii âbârnâ, tatl i feciorulSandu, Ozea Rusu, Vasile Procopiin, Mihai Popovici, Eremia Zota,Pavel Gnatiuc, Mihail Cojocaru, Ilarion Postolache, soii Zinaida i266

Vasile Anestiadi, Nicolae Opopol, Dan Mischianu (Bucureti), EugenMaloman, Vadim Hotineanu, soii Ana i Victor Ghiu, Victor Ghicavâi,Ion Moldovanu, Ion Corcimaru, Mihail Magdei, Alexandru Nacu,Chiril Draganiuc, Valentina Melnic, Silvia Istrati, Aurel Grosu, ClaudiaGrigori, Anatol Secrieru, Lucia Chirc, Stanislav Groppa, fraiiMoneaga, Laur Mihai. Regret c nu pot meniona aici întreaga lumea medicilor din satele i oraele noastre, lume ce lupt pentru neam,fi e prin tratament, fi e printr-o vorb de alinare, fi e prin cultura lor, fi eprin susinerea graiului matern, fi e prin marele umanism independentde semeie.Lumea medicilor... din care acum o s sustrag un fi r sufl at cu aur.E vorba de valorosul Academician Diomid Gherman, care, iat, la 10aprilie, va fi încununat cu lauri de septuagenar.Pe domnul doctor Diomid Gherman îl cunosc de vreo douzecide ani printr-o enorm activitate, cu aspecte de o gam larg. Dar spornesc de la un caz, pe care n-am s-l uit pân la ultima sufl are.Cu muli ani în urm, într-o sâmbt, trebuia s ridic o poli cucri i... nu merge. Forez nota. Un trosnet de oase în spate m fcus m opresc. Când încerc s m dezdoi - pe dracu’: prea c întrevertebre mi-a bgat cineva un ascui de sabie. Sunt transportat urgentla policlinic. Acolo mi s-a spus ca mi-a srit un disc. Nite aplicaiifcute în grab mi-au potolit un pic durerile. Sunt trimis acasaa cum eram - frânt în dou. Am fost mângâiat doar de o vorb, clunea care vine s-ar întâmpla s-l prind pe profesorul Gherman pentrua m consulta. Auzind de acest nume, pare c i durerile fugir:era vechiul i bunul meu prieten. Ajuns acas i rsturnat covrig percoroasele plcue de parchet, îi sun în grab la domiciliu. DoamnaNadejda, draga lui consoart, într-o român impecabil, (îmi spune:-Profesorul e la serviciu, îl gsii la numrul de telefon...-. Faclegtura rapid. -Îi trimit Salvarea s te aduc. - in minte c doibrbai voinici ca taurii, deja la clinic, m culcar cu atenie peun pat vârtos (din scânduri), aternut cu un cearaf alb i bine clcat.Domnul doctor m întoarce în aa fel ca burta s se întind pescândurile celea tari. uvoaie de stele verzi îmi sar din ochi: preac sabia se adâncete în carne. Strig în gura mare de atâta neputin-a de a rbda. „Taci i ine-te brbtete”. Apoi la locul cu pricinaaps din rsputeri cu podul palmei, încât eu, pe lâng mulimea de267

stele din orbite, aud un pocnet de vertebre i simt o fi erbineal printot corpul. „Ridicai-l încet de subsuori”-, ordona doctorul celor doibrbai. Durerea, pare, mai slbise un pic. Dumnealui sun la spitalsa mâ interneze acolo. Îns, din lips de locuri, sunt transportat acas.Peste noapte simt c am puteri s m ridic. Dup o alt noapte,adic - deja în dimineaa de luni, sunt gata s merg la serviciu. Cândcolo - aud un zbârnit de telefon: „Cum te simi”. „Bine, iat, mpregtesc s plec la lucru”. „Nu fi nebun: nu te juca cu sntatea.Ia-i cele necesare pentru spital, c trimit imediat maina dup tine.”i n-am avut încotro. La spital a avut grij de mine zilnic. i nu frprobleme. Cred c dumnealui, doctorul Gherman o s-mi scuze divulgareaunor amnunte, acum, peste atâia ani. În orice diminea,imediat dup ce domnului profesor i se îmbrca halatul alb-alb, binescrobit i boneta, era la patul meu. O smoliic i simpatic doamndin alt salon odat nu rabd i-i reteaz o observaie: „Ai uitat demine... Soltan sta, sntos tun, e pe prim-plan la dumneata”. Aiputea doar bnui care îi era motivul acestei admonestri. Dup aceltratament trecur ani i ani, de nu mai simt existena nenorocituluide disc. Doar o brum de curiozitate mi-a mai rmas pe talpa inimii:n-am îndrznit s-l întreb vreodat despre preteniile acelei doamne,fr discuii, care avea un rm ieit din comun.Lumea medicilor... lume care la pierderi de sufl ete umane plângeca toat cealalt lume. S-ar prea ca un doctor ce aplic cuitul pe unpiept de om are o inimâ de fi er. Viaa demonstreaz contrariul, iat uncaz ce ine de personalitatea în cauz.Moare tatl profesorului. Colegii, prietenii sai de la Chiinu seîneleg s mearg la Boca, satul lui natal, pentru a-i împrti durerea.Era timp de iarn i în ziua când pornirm la drum lung, tocmaispre Fleti, ningea i spulbera de prea c bocete cu icnet cerul.Intrat în cas, dau de sicriul în care îi dormea somnul de veci acelcare a fost preastimatul dascl al parohiei locale, Grigore Gherman.Un brbat - podoab, care, prin fi na i ovala sa fa, prin palmele sale- aripi de pasre - aezate în cruce pe sczutul piept, emana o rafi natinteligen, întregul chip vorbea de la sine de un sufl et împcat, deo via împlinit cu rostul dus la capt. Alturi de sicriu plângea înhohote, ca un copil, renumitul profesor Diomid Gherman, fr s-iascund lacrimile ce-i curgeau iroaie. Tatl ar fi dorit s fac din268

copilul su drag un slujitor de DUMNEZEU, cea mai pur, cea maiînltoare îndeletnicire pe pmânt. Dar puterea sovietic l-a împiedicat,luându-i-o i lui din mâini. i iat diaconul Grigore îi îndeamnfecioraul s se gândeasc la medicin: c dup coala de preot, deasta e cea mai de nevoie pentru oameni. Acum feciorul, ajuns mediccu renume în republic, îi plânge pierderea, îi plânge acel sprijin,acea cluz care i-a fost i tat, i dascl înelept. Plângea întregulsat, plângea întreaga parohie vduvit.Lumea medicilor... sensibil i generoas nu numai în chestiuni detratament. Un alt caz ce ine de autorul acestor rânduri.Era în prima jumtate a lui ‘86, când am fost scos din serviciui din toate funciile publice, ters din viaa social, ateptându-miverdictul în baza unei acuzaii dure: Osobo opasnâi prestupnik – nuputem obine barem vreun ajutor din partea cuiva. Domnul Gherman,fr s m pun la curent, urc la eful securitii – pe atunci – era uncuraj fr de margini. Acela îi rspunde: „Soltanu nikto ne mojet pomoci,ni ia, ni pervâi secretari: emu hoteat spustiti krovi”. Mai târziu,mult mai târziu, afl u c persoana mea fi gura pe o list neagr de pemasa lui Ligaciov, secretarul II al C.C. al P.C.U.S. Domnul Ghermani regretatul Gheorghe Malarciuc fac cunoscut cazul meu la UniuneaScriitorilor, care îmi ia public aprarea. In consecin, îmi vin în ajutorposturile de radio „Europa Liber” i “Vocea Americii”. Cred eu,asta a fost partea leului în salvarea mea.Lumea medicilor... Cine a cunoscut-o în condiii de cas, de familie,la un taifas, n-are s-o uite. Numai cine n-a deschis ua de lacasa profesorului Gherman cu durerile lui trupeti, cu chinurile luisufl eteti. Dumnealui asculta pe oricine i nu-1 las s ias pân nu-lmai i servete cu ceva. „Ia phrelul ista de sufl etul printelui meu.Dumnezeu s-l ierte”, fi e c era o srbtoare, s nu-i adune colegii,prietenii pentru a nu rmâne în singurtate. i acest obicei îl practicpan astzi.Lumea medicilor... lume specializat în mii de direcii, un atavismal imperiului sovietic. Metaforic vorbind, în fosta URSS laorice piuli se punea un specialist. Dac în Europa numrul de specialitivaria între 400 i 600, iar în SUA – trecea un pic de 2000,apoi în U.R.S.S. acest numr era de circa 65000. Atingeau culmileautoritii doar acel care n-a tiut s-i însueasc mai multe înde-269

letniciri înrudite. În acest sens profesorul Gherman reprezint unexemplu excelent.Sunt specialiti rafi nai în probleme de mduva spinrii, alii - înneurologie, a treia categorie de doctori au ca obiect de studiu doarosteocondroza, adic problema srurilor ce se depun între vertebre.Apoi mai sunt doctori, care se ocup numai cu chestiuni de psihiatrie.Domnul doctor în medicin Diomid Gherman i-a gsit marelenoroc prin faptul c o via întreag le-a examinat pe toate acesteaîn complex, în fi reasca lor legtur. A tiut s sfarme conformismultradiional sovietic i astfel a dat natere unei noi direcii în domeniulmedicinei – vertebroneurologia, lucru care îi aduce gradele, titlurile,prestigioasele meniuni i alte califi cative, precum urmeaz: doctorhabilitat în medicin, profesor universitar, membru titular al A.. dinRepublic, membru al Academiei de tiine din New York, membrual Academiei de tiine Euro-Asiatice, membru de onoare al AcademieiMedicale Române, Om al Anului 1997 etc. A mai fost ales fi epreedinte,fi e membru al mai multor societi i colegii de redacie,atât republicane, cât i Internaionale. Îns marele merit al domnuluiprofesor Gherman îl constituie coala discipolilor. Dar, cu toate acestea,doctorul Diomid Gherman nu are când s-i mângâie orgoliul cutitulatura de savant cu renume mondial: prin munca sa asidu, dumnealui,zi i noapte, sau e lâng pacienii si, sau e cu studenii ce îivor urma calea – un veritabil doctor i dascl al poporului.Lumea medicilor... lume organizat într-un mod excelent: totul eun ghem, totul e un complex; unde studiile care se fac, descoperirile,examinrile pacienilor, tratamentul bolnavilor – toate sunt legate înmod coerent. Ba mai mult, chiar i aranjarea valorilor din acest domeniui sanctifi carea personalitilor reprezint o chestiune de vârfa acestui complex. Iar mâine, 10 aprilie, în Sala festiv a SpitaluluiClinic Republican, la orele 14.00, lumea medicilor din republic, ipoate c nu numai din republic, va celebra, precum se procedeaz deobicei, aniversarea academicianului Diomid Gherman, ajuns la venerabilavârst de 70 de ani.Muli ani înainte, Onorate Domnule Doctor.Academicianul Petru SOLTANLiteratura i Arta, aprilie 1998270

Dedicaia academicianului D.Matcovschi "Nervii"(Medalion jubiliar)Viaa,fi lozoful zice, este o form special de micare a materiei.Viaa, poetul zice, este tot ce are omul mai sfânt.Viaa, medicul zice, lupt e. Cu moartea.Crâncena lupt, înverunat.Inim de fi er trebuie s aib medicul, nu-i aa?i pentru c trebuie, are!Tot omul ajunge mai devreme sau mai târziu în cabinetul medicului:trec zilele, ne trecem i noi. Dincolo de toate îns i cumpenele nemai pândesc. Primejdiile, nenorocirile!Nu m-am prea adresat pân în primvara anului 1989 medicilordup ajutor. De atunci îns... mai mult prin spitale m afl u. Nimic nuse uit, totul doare, dei au trecut aproape zece ani.Medicii moldoveni au luptat din toate puterile întru a m salva dehul ce m ademenea. Ei, medicii Eanu, Gherman, Burdil, Bârsan,Ra, Glavan, Corlteanu, Condrachi, Beior, Grosu, Iovu, Ursachi(rposatul), bârn, Gladun, Mucu, Bujor, Maloman, Ganea, Spânu,Bivol i muli, muli, muliali colegi de-ai lor, au stat zi inoapte de veghe la patul meude spital, frai de sânge, fraide la o mam.i mi-a spus apoi (pestecâiva ani) unul dintre ei:– Ne-am fcut datoria! Nuchiar în toat ziua se întâmplaceea ce s-a întâmplat pe ziuade 17 mai 1989, ci dac s-arîntâmpla, n-am rezista, fi rete,suntem i noi din carne ioase...Nu-mi place aceast vorb(ne-am fcut datoria), mai alesc în cazul meu medicii moldoveniau fcut imposibilul271AcademicianulDumitru Matcovschi

(am afl at de acum mai târziu, eram fr cunotin atunci); au fcutimposibilul, mi-au salvat viaa. De un fi r de pr atârna, abia-abia oscânteie, abia-abia o flcruie.Sufl et de pâine cald întotdeauna au avut medicii notri. Din pcatenoi, pacienii, nu tim s-i preuim. i nici diriguitorii „rioarei”nu tiu. Domnii diriguitori îi imagineaz c medicina prosper cu duhulsfânt: bani pentru medicin guvernanii nu au, au în schimb pentrucltoriile lor i ale rudelor în „Europa civilizat”. i pentru aceti104 deputai Republica Moldova are bani. 104 deputai! Care adoptlegi antinaionale. Care îi pun bee în roate preedintelui Lucinschi.Cum i-au pus i preedintelui Snegur. Omul pentru aceti mohicani,se face lup, ci nu om este, nu tovar, nu frate.Omul. Mria sa Omul. Capodopera naturii. Se nate, triete, loculsfi nete, încrunete. Nu îmbtrânete, o, nu Am intâlnit (darcine nu a întâlnit) tineri, studeni chiar, la douzeci de ani rmolii.i am intâlnit oameni în vârst (ca s nu zic btrâni) la optzeci de anitineri. Vremea, de-ar sta pe loc vremea!Împlinete o vârst nobil în primvara acestui an venic tânrulmedic neurolog (Preedintele Societii neurologilor din RM, efulCatedrei de neurologie i neurochirurgie a USMF „N.Testemianu”,savantul emerit, academicianul titular al A RM, neurologul principalal MS RM Diomid Gherman... Prin câte cumpene a trecut i el, srmanul!Rzboi, foamete, deportri... Npstuit Basarabia, npstuitbasarabeanul... Înstrinat de neam cu anasâna.Toate prin inim trec. Fie inima i de fi er, tot crap.i nu se mai termin niciodatâ nevoile lor, ale medicilor.M bucur, mult m bucur c medicii notri nu cred în idoli. Aucrezut întotdeauna, cred i azi în harul lor sfânt, cred, cred, cred, maicred. i sper, sper, sper, mai sper. Din pcate, anii trec, râu deminte trec, i nimic sau aproape nimic nu se schimb. Cenureas emedicina azi. Ca i literatura. Ca i cultura. Ca i tot ce ine de sufl et.Ca i tot ce ine de spirit. Venim din nicieri. Haos, anarhie, debandatpeste tot. Dezordine „suveran”. Nevia, negrea, precupea, forereaviaa noastr cea de toate zilele... Din comun vine „rioara”,aici i acum nu tie stânga ce face dreapta. Lupul prul îi schimb,272

nu însa i nravul. Astfel, nomenclatura comunist iari în vârf descar se cocoeaz, “slugile norodului” se numesc acum parlamentari,consilieri, minitri de stat, primari, pretori i aa mai departe. Slugilenorodului! Din cauza lor, din cauza acestor „slugi”, omul pmântuluinu mai înelege astzi pe ce lume triete. Cine adopt legi în „rioar”,ne vom întreba. i pentru cine le adopt? i de ce, ei, legiuitorii,încalc aceste legi? Fur tot ce se poate fura legiuitorii.Plin „rioara” de nevoiai, de ceretori, de omeri. Nu e o întâmplarec recentele alegeri parlamentare au fost câtigate de comuniti.Democraia noastr. Arunci cu o piatr i nimereti într-un democrat.Profesionist democratul! Profesionist tot parlamentul chiinuian...Vechiul parlament brava profesionismul aleilor pe sprâncean: „Vinealt parlament i nu se tie cine vor fi ei, aleii. Noi am trecut prin ciuri prin dârmoi”.Ei au trecut! Mopan, Popuoi, ornikov...Am scpat de ei, se pare. Nu-i chiar atât de rtcit electoratul nostruînseamn. “Dar comunitii?» – aud, în surdin, glasul oponentului.„Ce-i cu ei?” „Zici c nu-i rtcit electoratul, sunt mai buni comunitiidecât agro-socialitii!”Într-adevr, am dat vrabia din mân pe cioara de pe gard, amimpresia. Nu va mai fi parlament nici parlamentul nou ales: puine,foarte puine personaliti, mult mai multe ambiii în schimb. Revan-arde unele. Prezideniale chiar. Legea electoral ne-a fcut festa! iviitorul parlament trebuie neaprat s o voteze din nou. Dac vrems salvm „rioara” de ciuma bolevic. Alegerile cu „spiska” i-auadus pe bolevici la putere. Ei, bolevicii, au fost contra alegerilor cucandidai de la circumscripii. Ei i „democraii” moldoveneti! Dar iInterfrontul aijderea! N-au fost contra, dac nu m înel, doar pefeditiii grupul lui Diacov. Asta nu-i parlament, domnilor tovari, e oaduntur de ambiii, toate se in bârzoi, toate l-au prins pe Dumnezeude barb, toate au interese i nu au scrupule, unele chiar apte ani deacas nu au.Ce mai zicei acum, domnilor „democrai”? O facei pe niznaiul?Din pricina voastr plâng astzi,flmânzi i goi, oamenii pmântului.Intelectualitatea de creaie, cu blagoslovirea voastr, marginalizat afost. i tot cu blagoslovirea voastr ranul sntate cerete astzi.273

tii voi, domnilor „democrai”, ce inseamnâ s nu ai un bnu pentrumedicamente? tii voi cum plâng medicii în sala de operaii fr instrumente,neputincioi, fa în fa cu nimicul „independent”?Ei bine, mi se poate reproa: ce are jubileul academicianului Ghermancu parlamentul moldovenesc... A rspunde: nervii! Oare nu parlamentariimoldoveneti (în parte analfabei) au votat aceast aa-zislimb moldoveneasc, nerecunoscut de tiin? Dar cine a adus„rioara” la sap de lemn? Nu ei, domnii-tovari agro-socialiti?Au svârit nelegiuiri cu nemiluita domnii-tovari. De mirare cumde i-au suportat patru ani de zile moldoveanul! Toi mai hoi decâthoii unii dintre legiuitori. Bolevici mai bolevici decât bolevicii.Smirnovi. Spâni. Huzuresc. Iar între timp „rioara” nici pâine de sa,nici pâine pentru sufl et nu are. Oameni rari, talente unice, academicienicu nume i cu renume (Gherman, Ghidirim, Beior, Anestiadi,Moscalenco, Matienco etc.) leag, abia de leag tei de curmei, luptdin rsputeri cu nimicnicia vieii, ei, oameni cu mâini de aur i sufl etde pâine cald, oameni de neînlocuit, oameni care fac cinste neamului,talente, personaliti. Ei, aceti academicieni, nu au fost alei cu„spiska”, ei au fcut carte, tiin, ei au demnitate, ei sunt mândria icinstea Basarabiei, ei sunt de mult cunoscui în Europa, spre deosebirede anonomii notri parlamentari.Talentul, domnii mei, astzi talentul este marginalizat, umilit, desconsiderat.De mediocriti. Ocin personal din partea noastr de dorau fcut mediocritile.În cine s mai cread basarabeanul?În ce s mai cread?Avem sau nu avem ar?Avem sau nu avem Constituie? Avem sau nu avem Preedinte?Nu cred, eu nu cred c o atare democraie (republic semipreidenial-semiparlamentarâ)ne face cinste. Modelul francez pentru ocolonie ex-sovietic nu se potrivete. Tânr de tot democraia noastr,prea tânr ca s poat face ordine în actuala dezordine. Chiar nutiu oare guvernanii moldoveneti c poporul o duce de azi pe mâine?Dar parlamentarii! Nu tiu c mafi a îi face mendrele în structurile destat?Ex-preedintele Snegur era cu mâinile legate, nu putea face nimicdin cauza lor, a acestor oameni întâmpltori; nu poate face nimic nici274

preedintele Lucinschi. i nu va putea face nimeni niciodat. i-autras cenua la turta lor întâmpltori deputai: drepturi câte vrei au i nuau defel obligaiuni. Hoi cu imunitate, pe scurt. Cum sa nu triasco stare de surescitare omul pmântului! Cum s nu fi m provocai laceart! Provocat e aceast stare de aciunile politice ale liderilor iliderailor moldoveneti. Un fel de rzboi al nervilor, se pare: totul,totul, totul e nerv, întini ca struna nervii, îi atingi i plesnesc, sar cadracii.Nervii! Am încercat în ultimele luni s m apropii iar i iar deaceast tem i astzi, dorindu-i academicianului Gherman ani mul-i înainte, sntate, mult sntate, îl rog (pacient de acum) s uitecapriciile mele cu moft scriitoricesc i s citeasc aceste nstrunicegânduri pe care cu plocon i le aduc:Nervii...cafi rele ierbii pe care le pasc cerbiii le tvlescfi arele (slbatice);... ca fi rele telegrafi ce,ca ghearele unei pisici,ca tepii, ca epii unui arici,ca pripoanele, ca odgoanele...Nervii...o cioar i-a fcut cuibîn cretetul meu,un vindereu i-a fcut cuibîn cretetul meu,o ciocnitoare i-a fcut ciubîn cretetul meu.Cioara puiori a scos, cirrr,vindereul puiori a scos, cirrr,ciocnitoarea puiori a scos, cirrr...Dis-de-diminea cirrr,toat ziua cirrr,toat noaptea cirrr...i iar de la început!Cuiele, grele, ipetele cele, cuie ruginite, infecioase, btute înoase, în carne vie pân la gmlie...275

Nervii...mi-au potriclit creierii...i frunzele nu mai doinesc,i luceferii nu mai luceferesc,fr istov cobesc, hultnesc greierii.Nervii...aoleu, nervii,neîndurtorii, acerbii!AcademicianulDumitru MATCOVSCHI75 de primveri ale academicianului Diomid GhermanArticolul lui Ion Stici, publicat în“Moldova Suveran” la 10 aprilie 2003.Viaa ta sfi e astfel, în necontenita-i dezvoltare mai sus, încât eultu de ieri sfi e pentru tine un învins ori un trecut spre care s poiprivi totui cu simpatie.(N.Iorga)Dac-i sfi m obiectivi i drepi, credem cu toat plintatea convingeriic dl academician Diomid Gherman, medic, profesor universitar,savant de larg reputaie, poate privi cu mândrie i cu simpatiela calea parcurs, la rodul muncii sale, adunat prin ani i ani de cutri.Domnia sa face parte din cohorta medicilor de prim mrimede la noi, a acelor marcante personaliti, care în rstimp de peste 50de ani îi aduc obolul la propirea ramurii. Este în aceast privinziditor de istorie, cci umrul su a stat (i st) îndesat sub ascensiuneaneurologiei, subdiviziune destul de delicat i important atiinei medicale.A fcut coala primar din Boca (Fleti), unde taic-su era diaconla biseric, apoi patru ani de Liceul comercial la Bli, ulterior276

doi ani de coal medie în acelai ora. Era vesel din fi re, dinamic ipriceput la toate: a cântat în corul de copii de la Soborul din Bli, iacum poart în faldurile memoriei acele înltoare melodii. Vara erade ajutor în câmp tatei, cci acesta adunase multioare hectare i nuavea alt sprijin. La coala medie a învat într-o clas cu AlexandruNacu, Nicolae Testemianu, Vasile Negrescu, Anatol Secrieru, VasileZaborot, Nadejda Pavliuc - toi acetia dup absolvire, în 1946, aufost admii la Institutul de Stat de Medicin din Chiinu.Rzboi, secet, foamete, deportri-vai, ce ani de coal avea! Egreu de imaginat anume ce era: Chiinul zcea în ruine, pe marginilestrzii centrale se zreau clopotnia, soborul cu cupola sfârtecat,mai încolo cldirea de azi a primriei, în rest - nimic nu era. Pustiu,tristee, triau în nite chilii ale clugrilor de la Eparhie. Cete demuncitori, grupuri de studeni, muli prizonieri nemi strângeau întrunamolozul, fceau ordine între drâmturi...i cu toate acestea, se simea un om fericit: se stabilise deja pacea,avea înainte ani de devenire în profesia de medic, lucru extremde important pentru prini, pentru el, pentru popor. Avea perspectivaptrunderii în marile enigme ale crii, ale vieii. Dup anul doi destudii, mai muli studeni emineni, activiti în viaa institutului, auposibilitatea s fac o cltorie memorabil la Moscova, Sankt-Petersburg,Kiev. Afl ase în tren c în Moldova fuseser operate deportrilei multe familii luaser deja calea pribegiei. Ce-o fifi ind pe acas?Cum a ajuns la Chiinu, a i telefonat la pota din sat, de unde aafl at c ai si sânt sntoi i au rmas pe loc... Se zice c „eul” nostrureprezint axa în jurul creia se rotete universul fi ecruia dintrenoi. Cu cât este mai pur i mai înalt acest „eu”, cu atât mai curat imai larg este orizontul. Este clar ca zrile orizontului dlui academicianDiomid Gherman sânt mult mai cuprinztoare, ele înglobând anii fapte, evenimente i întâmplri, munc i inspiraie. Face parte dinaa numita promoie de aur a USMF „N.Testemianu”, promoie carea dat medicinei noastre distinse fi guri în acest domeniu. E vorba deacei oameni, cunoscui pe larg în republic, care au contribuit enormde mult la propirea ramurii - profesorul, savantul, omul de stat NicolaeTestemianu, academicianul Vasile Anestiadi, subsemnai - academicianulGheorghe Palade, academicianul de onoare AlexandruNacu, profesorii cu renume Pavel Bâtc, Eugen Maloman, Natalia277

Cherdivarenco, Tudor Chiticari, Victor Gheeul. Din aceast slvitpromoie fac parte 49 de doctori în medicin, 19 dintre care-s doctorihabilitai în medicin.Aa rezultate n-a înregistrat nici o alt promoie în cei aproape 60de ani de când funcioneaz USMF.În aceast întârziat primvar, dlui academician îi trec prin mintemomente i evenimente: îi mulumete în gând acelui prim rector -Ipatie Sorocean, om de o rar buntate, care i-a ocrotit i sprijinit pestudeni în timpurile grele postbelice, om cruia toi cei venii de prinsate îi spuneau cu drag „papaa Sorocean”, tot aa poart nermuritrecunotin mentorului su - profesorului Boris arapov de lacare a însuit alfabetul neurologiei clasice. Era om de o inteligensclipitoare acel ef de catedr, care i-a fost i ca un printe. Dar câiînc titani ai medicinei i pedagogiei au venit atunci, în 1945, la Chi-inu cu acea redutabil coal leningrdean: erau mini luminate,fi ri aristocratice, în sensul stpânirii unei vaste culturi europene.Poate de la ei, ori poate din curtea dasclului de la Boca, a preluatDomnia sa acest fel de a fi deschis, sincer i drept cu lumea,a preluat marea dragoste de munc, însoite de demnitate i multcumsecdenie.A tratat, a consultat, a ogoit durerea a mii de pacieni; a scrispeste 300 de articole tiinifi ce, având în palmares 8 monografi i, 3manuale, 2 invenii; a participat în repetate rânduri cu rapoarte ladiverse reuniuni ale Federaiei Europene a Societilor Neurologice -la Roma, Viena, Copenhaga, Sevillia, Marsielle; a pregtit i i-a sus-inut la momentul oportun pe discipolii si - 18 doctori în medicin,dintre care 4 doctori habilitai în medicin; a inut (ine) prelegeri înfaa diferitor generaii de medici, a avut seminare - lucru pe care-lface cu mult minuiozitate i responsabilitate. Când a fost promovatpolitica - cele mai bune cadre s lucreze la sat - a plecat s lucrezemedic-ef al spitalului din raionul Congaz, reuind s fac multe lucruribune i acolo.A învat mereu de la acei excepionali profesori, strduindu-se,la rândul su, s transmit elevilor tot ce are mai bun. Dintre acetiaau devenit savani-specialiti remarcabili - Ion llciuc, Mihai Gavriliuc,Grigore Zapuhlâh, Elena Chetraru, Oleg Pascal, Vitalie Lisnic,278

Marina Sangheli, Irina Sorocean . a. Prin tot ce a reuit s facîn prim-plan apare fondarea colii de neurologie din ara noastr,pstrând i îmbogind pe parcurs tradiiile acumulate în domeniulrespectiv. Bucur sincronismul în munc, stabilit la clinic; tot ceapare nou este studiat i aplicat în practic, tineretul talentat avândund verde pentru realizarea oricror iniiative valoroase.De muli ani consult i-i exprim opinia asupra celor mai complicatecazuri în neurologie; de peste trei decenii este consultantprincipal la Asociaia curativ-sanatorial a Cancelariei de Stat. Diagnosticulîn neurologie este destul de complicat a-l stabili cu corectitudine,de aceea experiena i intuiia dumisale au permanentcutare. Acum câiva ani, împreun cu colegii si Mihai Gavriliuc,Vitalie Lisnic, Oleg Pascal i alii, a creat o direcie nou în medicin- vertebroneurologia, specialitatea viitorului. Se strduie s facbine, cci respect din tineree dictonul - bine faci - bine ajungi!Pentru acea nou direcie în neurologie - „problema vertebromedular”în 1998 academicianul Diomid Gherman s-a învrednicit dePremiul de Statal Republicii Moldova.Plin de for, Domnia sa continu s munceasc multifuncional:este preedinte i membru al diverselor comisii i consilii. Toateacestea i-au fcut un nume de rezonan atât în ar, cât i pestehotarele ei. Din 1984 poart cu vrednicie titlu, de Savant Emerit. Caun bun muncitor pe ogorul medicinei este mereu în cutare, avândferma convingere c numai implementând la timp tot ce e nou, observândla timp talentul tinerilor medici i protejându-i în munca lor poiavea satisfacie i savura din plin farmecul profesiei. Anii trec, dar dlacad. Diomid Gherman continu a fi la datorie, dând dovad de vastecunotine teoretice i o bogat experien practica, rmânând acelcare a fost dintotdeauna - o personalitate, un medic i un pedagogilustru. Cu ocazia acestui marcant eveniment din viaa dumisale, venims-i dorim muli ani, sntate, realizri remarcabile în activitateageneroas, pentru prosperarea tiinei i practicii medicale.Ion ABABII, rectorul USMF „N.Testemianu”,academician A..M.,Gheorghe PALADE, academician A..M.,Alexandru NACU, academician de onoare A..M.279

Omagiu învtoruluiNu eti bun de nimic, dac eti bun numai pentru tine, zicea Voltaire.Raza de soare, care te înclzete pe tine nu se împuineaz,dac se mai înclzete la ea i vecinul tu - exprim cam acelaigând i o zicere popular. Deci, fi i mrinimos i te vei alege cu folosîn via, am zice i noi. Dar înc înaintea noastr a zis-o el, învtorul,dl academician Diomid Gherman, omul care înseamn extrem demult pentru noi, dar i pentru ali discipoli, cci a dovedit s adunemultiori.În neurologia autohton Domnia sa este un fclier, un înaintemergtor,deoarece i-a asumat un greu i complex rol de a mica înainteramura dat. Nu i-a fost defel uor. Dar a muncit, s-a autodepit,i-n consecin îl vedem în ipostaza de fondator al unor direcii îndezvoltarea neurologiei i neurochirurgiei. Are posibilitatea s experimentezei s lucreze cu osârdie la nivel de asisten medical,secundar i teriar.Este primul doctor habilitat în neurologie de la noi. A avut de lacine prelua tafeta, are i cui s o dea: deci este un om împlinit. Conducândcercul tiinifi c de la universitate în domeniul respectiv, dintotdeaunaa avut grij s selectezecu discernmânt cadre noi pentruneurologie. i lucrul acesta i-a reu-it din plin - astzi cu atare oamenia întemeiat, a dat viaa aa-numiteicoli naionale de neurologie ineurochirurgie. Are un fel deosebitde a ptrunde în esena lucrurilori aceasta îl înal în faa elevilor.tie de minune a-i mobiliza, a-i stimulaîn activitatea lor pe cei dinpreajm. Muli dintre acetia auacum grade tiinifi ce i continu,alturi de învtor, cercetrile îndomeniu...Dl acad. Diomid Gherman esteun om plin de elan, de cutezan, ehotrât s câtige, s biruie în cele280Profesor universitarGrigore Zapuhlâh

Fig. 136. Profesor universitarMihail Gavriliuc281mai difi cile situaii, tiind c luptpentru o cauz dreapt - sntateapoporului. Cu alte cuvinte, în celemai difi cile cazuri, învtorulnostru deine rolul de expert, consultant,contribuind nemijlocit lastabilirea diagnosticului i, deci, atratamentului diverselor boli fi zicei sufl eteti. Noi am benefi ciat dincomunicarea cu dumnealui, amdeprins de la el atitudinea fa devalorile spirituale ale umanitii,contiinciozitatea în munc, comportamentulîn colectiv, competenai mrinimia, cumsecdeniai simplitatea în via. Toate acestea,i înc multe altele, relev cuo deosebit pregnan sufl etul nobili darnic al acestui minunat pedagog i savant, medic - neurolog,organizator al sntii publice, profesor universitar, academician i,totodat, om de o rar modestie ifi delitate fa de principiile moraleale unei viei oneste. Este copleitoare i înltoare dragostea sa deneam.Calea parcurs de învtorul nostru este un model de persevereni munc în cucerirea noilor orizonturi, în perfecionarea permanenta nivelului profesionist i a calitilor necesare unui conductori organizator al procesului complex de instruire i pregtirea cadrelor de medici. Suntem mândri c destinul ne-a oferit prilejuls-ifi m alturi, s asimilm de la el multe lucruri preioase. Datoritmrinimiei sale, ajutorului dezinteresat acordat, am putut (putem)pi i noi cu fruntea sus în marea tiin. Este dinamic, omniprezentla diverse aciuni cu caracter medical. i-n prezent deine funciide importan - e preedinte al Societii neurologilor din RepublicaMoldova, membru al curatoriumului Simpozionului Danubian în tiineneurologice, face parte din conducerea Federaiei Europene aSocietilor Neurologice, dirijeaz activitatea Simpozionului Chiinu-Iai.Aceste posturi-cheie, plus caracterul su deosebit de comu-

nicabil, au infl uenat benefi c soarta multor din discipolii si, determinându-ledestinul.Ascensiunea academicianului Diomid Gherman tinde s se încadrezeîn istoriografi e ca o victorie asupra timpului i denot un mersseme, demn de a fi urmat. În numele tuturor generaiilor de studeni,medici interni, rezideni, doctoranzi, competitori, precum i colaboratoriai catedrelor, dorim scumpului nostru învtor Diomid Ghermanmult sntate i succes în activitate, urându-i „La muli ani!”cu alte noi i frumoase împliniri.Mihai GAVRILIUC, doctor habilitat în medicin, profesor universitar,Grigore ZAPUHLÂH, doctor habilitat în medicin, profesor universitar.Triplului academician Diomid Gherman –la jubileul de 75 de aniProfesorul universitarConstantin AndriuÎn 1928, la zece aprilie,Maica V-a adus pe lumeV-ai nscut într-o familie religioas,în care ai primit o educaie aleas282

Dup coala primar i gimnaziul terminate,Prinii v-au dat la liceu s facei carte.Din satul natal Boca v-ai luat zborul,Cruia i acuma-i ducei dorul.Dup studiile medii fi nisate,Ai fost înscris la facultate.La facultatea de medicinPentru a-l salva pe acel ce geme i suspin!Imediat dup facultate,Ai hotrât s facei mult carte.Fiind admis la clinica de neurologie în secundariatPentru a deveni un neurolog mai experimentat.Ai crescut ierarhic neîncetat,De la clinic secundariatAsistent, doctor în medicin, confereniar,La doctor habilitat, profesor universitar.Ai ajuns Savant Emerit, academician tripluPentru ce suntei azi bucuros i mândru,Ai mai devenit multiplu Preedinte de OnoarePentru ce v-ai sacrifi cat, ai irosit mult energie i sudoare.Ai fost aproape trei decenii în fruntea catedrei de neurologie,Pe care ai condus-o cu mult har i dibcie.De la catedra - mam de neurologieAi contribuit la naterea celor de perfecionare i neurochirurgie,Cu cursuri de genetic medical i neuropediatrie,Ce-s menite i ele poporului de folos sfi e.Ai fondat coala tiinifi c nou de „Vertebroneurologie”Dare-ar Domnul c aceast patologie s se duc în pustie !283

Ai crescut discipoli muli,Unii deacum sunt cruni,în tiin i-ai promovat.Rmânând de ei i azi stimat!Suntei un neurolog neîntrecutChiar i în secolul XXI - la început.Posedai o energie de invidiat,Pe care o transmitei tineretului în tiin avântat.V dorini i mai departeUrmai detepi, entuziati de a face carte.V mai dorim tiina neurologic s-nfl oreascCa patologia nervoas s-o stârpeasc !Pentru meritele acumulateAi fost decorat cu ordine i medalii bine meritate.În 1998 vi s-a mai decernatTitlul onorifi c de Laureat al Premiului de Stat.La muli ani, drag bdie.Cel mai Eminent Printe în neurologie,Sntate i mult hari-n actualul centenar!10.04.2003284

Academicianul Diomid Gherman – unul dintre fondatoriicolii neurologilor i promotor al medicinii tradiionale dinRepublica Moldova(75 de ani de la natere)Teodor FURDUI,academician A..M.,prim-vicepreedinte A..M.A lsa o amprent în tiinsunt capabile numai personalitile,care îi depesc pe mentoriilor prin munca de fi ecare zi icare sunt înzestrate cu capacitineordinare. Printre acetia se afli academicianul Diomid Gherman,care slujete cu abnegaieneurologia mai mult de 50 de ani,fi ind fondatorul unei direciei noiîn neurologie - patologia vasculomedulari unul din ctitorii coliineurologilor din Moldova.Diomid Gherman s-a nscutla 10 aprilie 1928, nu departe dePrut, în familia diaconului GrigoreGherman din comuna Boca.Teodor FurduiDup absolvirea colii primaredin sat, tânrul Diomid Gherman pleac la Bli pentru a studia laLiceul Comercial. Ins vocaia s-a dovedit a fi nu din domeniul zeuluiMercuriu, ci din cel al zeului Esculap, care i-a fost i-i rmâne pânîn prezent cluz.Dup absolvirea Universitii de Medicin, D. Gherman lucreazîn calitate de medic-ef al spitalului din satul Chirileni, raionul Unghenii al spitalului raional Congaz, unde se confrunt nemijlocit cuinsufi ciena cunotinelor medicilor în diagnosticarea i tratamentulmultor maladii neurologice, ceea ce a i determinat viitorul lui destin.Dumnealui hotrte s-i consacre activitatea de medic dezvoltriineurologiei.285

Evaluând activitatea academicianului Diomid Gherman, trebuies menionm c Domnia sa este un vizionar, ctitor al noilor direciiîn neurologie, medic-practician, medic-savant i medic-pedagog. Esteimposibil a face o distincie între activitatea profesional, didactic itiinifi c a lui, fi ecare dintre aceste domenii având aceeai pondere învolumul preocuprilor Domniei sale, propunându-i, de fi ecare dat,realizarea celor mai bune performane în fi ecare din cele trei activiti.Un prim moment de referin îl constituie începutul secundariatuluide neurologie, în februarie 1952, sub conducerea renumitului savant,profesor i fondator al Clinicii de neurologie din Chiinu, Borisarapov. Fiind inclus din primele zile ale secundariatului în lucrulcurativ de ctre conductorul clinicii, Diomid Gherman a dinamizatprocesul didactic, fâcându-i pe tinerii învcei în ale neurologiei sintre în contact cu patologia neurologic, s se documenteze în privin-a afeciunilor de care sufereau pacienii pe care-i aveau în îngrijire, sstabileasc legtura efectiv cu acetia, s nu greeasc la patul bolnavului,severitatea i inuta tiinifi c a profesorului fi ind de-a dreptulproverbiale. Profesorul universitar Boris arapov, savant cu renumeeuropean, a fost cel care i-a insufl at tânrului D. Gherman dragosteafa de tiin, el însui manifestând un adevrat cult fa de rigoareacercetrilor în neurologia de vârf, care se formase, în prima jumtatea secolului al XX-lea, sub îndrumarea montilor sacri ai neurologieiruse I.P Pavlov i S.N. Davidenkov. El a intuit în tânrul discipol capaciti,pe care acesta nici nu le bnuia, cci preocuparea de adâncireaunei idei noi necesit nu numai o munc asidu i cunotineprofunde, dar i realizarea investigaiilor de valoare.Fiind dotat cu o capacitate fenomenal de ptrundere în zonelede avangard ale cunoaterii, simind în ea rsplata muncii i bucuriainvestigaiilor, adept înflcrat al adevrului tiinifi c, D. Gherman aobinut realizri performante în domeniul neurologiei, care 1-au plasatprintre cei mai renumii savani neurologi. Cercetrile din celedou teze, pe care le-a susinut în 1962 i, respectiv, în 1971, aveau sprofi leze direciile prioritare ale colii neurologice din Chiinu subconducerea Domniei sale. Una dintre acestea a fost vertebroneurologia,direcie nou în medicina care studiaz schimbrile patologice,care decurg în coloana vertebral, coninutul canalului rahidian, aparatulradicular i locomotor. Rezultatele tiinifi ce obinute în acest286

domeniu au constituit subiectul câtorva din multiplele monografi i, înce s-a produs ca autor i coautor cu o gândire larg i profund. Treidintre acestea au fost remarcate ca valoare deosebit de mari savaniai lumii, cum ar fi academicianul rus E.I. Gusev: „Monografi ile academicianuluiD.G. Gherman au contribuit la formarea unei direcii,capitol nou în neurologie - patologia vasculomedular. Aceste lucrrisunt bine cunoscute în ar i peste hotare, dezvoltând în continuareproblema dat”.Academicienii Victor Lacusta i Teodor Furdui se bucur deo nou ediie a unei monografi iAcademicianul român I.C. Stamatoiu (Universitatea de Medicini Farmacie „Carol Davila” din Bucureti) scrie: “Cercetrile Domnuluiacad., prof., dr. D. Gherman au contribuit în mod pregnant ladezvoltarea cunotinelor contemporane privind patologia vascularmedular, ele fi ind incluse în patrimoniul tiinelor neurologice, caopere de baz ce aduc contribuii originale în diagnosticul ischemieimedulare”.Îngrijindu-se de cultivarea i instruirea selectiv a specialitilor înneurologie, distinsul pedagog Diomid Gherman a elaborat trei manu-287

ale pentru uzul studenilor i cursanilor („Curs de neurologie”, împreuncu colectivul catedrei, „Genetic medical”, „Dicionar de neurologie”,împreun cu Cezar Ionel), a publicat peste 300 de articoleîn literatura de specialitate din ar i de peste hotare.Încununarea acestei gigantice i prestigioase activiti nu a întârziats se arate, gradele i titlurile tiinifi ce fi ind numai o parte dinacestea: doctor în medicin (1962), docent al catedrei de Neurologie(1964), doctor habilitat în medicin (1971), profesor în neurologie(1973), membru titular al Academiei de tiine a Moldovei (1993),membru al Academiei de tiine din New York (1994), membru deonoare al Academiei Medicale Române (1996). La acestea se poateaduga, rezumând la maximum activitatea Domniei sale: ef al catedreide Neurologie, Neurochirurgie cu curs de Genetic Medical(1970), preedinte al Comisiei de Atestare a Neurologilor i Neurochirurgilora MS din Moldova (1975), preedinte al Societii Neurologilori Psihiatrilor din Moldova (1981), membru al Consiliuluitiinifi c Terapeutic de susinere a tezelor de doctor habilitat în tiinemedicale (1983), preedinte al Comisiei pentru Problemele deNeurologie i Neurochirurgie de pe lâng Comisia de experi a MSdin Moldova (1986), preedinte al Societii Neurologilor din Moldova(1988), membru de onoare al Societii Române de Neurologie(1991), membru al Federaiei Europene a Societilor de Neurologie(1992), membru al Federaiei Mondiale a Societilor de Neurologie(1993), preedinte de onoare al Asociaiei Neurologilor i Psihiatrilordin Ucraina (1996).Distinciile de care s-a învrednicit distinsul savant sunt pe potrivaizbânzilor sale deosebite: “Insigna de onoare” a Ministerului Sntiial Uniunii Sovietice (1959). “Pentru meritul civic”, decoraie a PrezidiuluiSovietului Suprem al URSS (1961), “Insigna de Onoare” a SocietiiCrucii Roii i Semilunii Roii a URSS 0%n. “Savant Emeritdin RSSM” (1984), “Meritul Civic” (1995), acordat în RM, “OmulAnului 1997”, distincie anunat de Institutul American de Biografi idin New York (1997), “Gloria Muncii” (1998), decoraie conferit deGuvernul R.Moldova, Diploma Guvernului Moldova.Adept intransigent al principiului, conform cruia profesorul universitarare obligaia s contribuie la progresul tiinei, Diomid Ghermana avut perspicacitatea de a întrezri un viitor tiinifi c fructuos al288

medicinii tradiionale, începuturile creia se pierd în negura vremurilor,în pofi da scepticismului existent la acel moment, a susinut cuardoare entuziasmul i tenacitatea savanilor-pionieri ai acestei specialitiîn Republica Moldova. Necesitatea de a atinge în pregtireacadrelor tiinifi ce nivelul practicii mondiale, existena în ar a uneiba/c tiinifi co-practice solide i dorina specialitilor care activeazîn domeniul medicinii tradiionale de a susine teze tiinifi ce au servitdrept argumente pentru adresarea ctre Comisia Superioar de Atestarea unui grup de savani ilutri ai Academiei de tiine a Moldovei,printre care i mult stimatul academician Diomid Gherman, dea aproba cifrul tiinifi c al acestei specialiti (14.00.34). În premierîn Europa a fost organizat Consiliul tiinifi c Specializat de susinerea tezelor de doctor, la lucrrile cruia particip savani din România,Ucraina, Rusia i din alte ri. Ca rezultat, sub auspiciul catedrei MedicinTradiional, sunt elaborate teze de doctor în domeniul acupuncturiiclinice i experimentale, bazate pe cercetri fundamentale,orientate spre argumentarea tiinifi c a acupuncturii i elaborarea noilormetode de tratament. Este important faptul c aceste teze au fostdiscutate i aprobate la Comisia Republican tiinifi co-Metodic deprofi l, sub conducerea academicianului Diomid Gherman.Activitatea unui savant este, în fond, o alergare continu contracronometru, în care parteneri de întrecere sunt Timpul i Progresultiinifi c, realizrile de ultim or fi ind prezentate la diverse foruritiinifi ce. Congresele sunt semnifi cative prin participarea activ iîmprtirea experienei practice a medicilor-cliniciti, prin schimbde opinii cu colegii de breasl de peste hotarele rii, care nu pregets-i prezinte realizrile obinute. La Congresele Naionale ale Asociaieide Medicin Tradiional din Republica Moldova, desfuratesub genericul “Integrarea medicinei tradiionale i moderne”, domnulacademician Diomid Gherman este întotdeauna oaspete de onoare.Mai mult decât atât, Domnia sa este membru al Comitetului de experipentru decernarea premiilor la concursul celor mai valoroase lucrritiinifi ce în domeniul medicinei tradiionale.Harnic i hotârât, modest i prietenos, incitant pentru cei din preajm,dar i exigent cu acetia, msurat în atitudini i stabil în principii,academicianul Diomid Gherman este iubit i, mai ales, respectat detoi cei care îl cunosc.289

Patriarhul neurologiei din MoldovaExist biografi i de excepie. Una dinacestea în Republica Moldova a fost furitde ctre dl doctor neurolog, academician,profesor universitar DiomidGherman, care la 10 aprilie rotunjetefrumoasa vârst de 75 de ani.Acest brbat viguros, cu spinareadreapt, pete uor i repede. Esteîntr-o bun form de lucru - lucreaz de52 de ani - fapt ce demoleaz afi rmaiadespre tristeea vârstei a treia apsate dehaine „grele”.Diomid Gherman s-a nscut nu departede Prut, în familia diaconului Gri-Vitalie Pastuh-Cubolteanugore Gherman din comuna Boca. Dupabsolvirea scolii primare din sat, tânrul D. Gherman pleac la Blipentru a studia la Liceul Comercial. Ins vocaia s-a dovedit a fi nu dindomeniul zeului Mercuriu, ci al zeului Esculap, ultimul fi ind, printrealtele, zeu din panteonul tracic.Dup absolvirea Institutului de Medicina (1951), dl D.Gherman alucrat un timp la spitalul de circumscripie din Chirileni, medic-ef laspitalul raional din Congaz, apoi la Ministerul Sntii, Preedinte alSocietii «Crucea Roie» din Moldova.Din 1957 doctorul D. Gherman lucreaz în cadrul Universitiide Medicin ca asistent universitar la catedra de neurologie. În 1962,dl D Gherman a susinut teza de doctor în tiine medicale, activeazîn calitate de confereniar i docent. În 1971 a susinut teza de doctorhabilitat în medicin, specialitatea neurologie.Din anul 1970, doctorul D. Gherman este eful Catedrei de neurologiei neurochirurgie, apoi obine postul de profesor universitar.Profesorului D. Gherman i se confer titlul de Savant Emerit alR.S.S.M. (1964). Peste 13 ani este ales academian al Academiei detiine din Republica Moldova. În 1998, meritele academicianului D.Gherman au fost apreciate cu Premiul de Stat. Preocuprile tiinifi ceale academicianului D. Gherman in de patologia coloanei vertebrale,în special, de patologia vaselor de sânge, care alimenteaz mduva290

spinrii. Acestei teme îi sunt consacrate teza sa de doctor în tiinemedicale, o serie de articole i 3 monografi i.Dl academician D. Gherman a creat un nou curent tiinifi c în neurologie,având ca obiectiv problemele patologiei vasculare medulare.O alt tem medical, dezvoltat de ctre dl Diomid Gherman,este vertebroneurologia, creia i-a consacrat alte 3 monografi i. A trezitun viu interes monografi a consacrat spondilopatiei hormonale (opatologie a vertebrelor produs mai ales la femei, de defi citul hormonilorsexuali în perioada de menopauz).Sub conducerea academicianului D. Gherman, pe teme din vertebroneurologie,au fost susinute 12 teze tiinifi ce, inclusiv 2 teze dedoctor habilitat. În genere, sub tutela d-sale au fost susinute 23 teze(dintre care 4 de doctor habilitat).Deinând postul de preedinte al Societii Neurologilor din Moldova,dl academician D. Gherman a organizat mai multe conferine,congrese i 6 simpozioane ale neurologilor «Chiinu - Iai». În calitateasa de membru al Consiliului Federaiei Europene a SocietilorNeurologice a participat la 6 congrese ale acestei Federaii.Dl Gherman a participat cu lucrri tiinifi ce la multe congrese înafara republicii (la Praga, Roma, Hamburg, Kiev, Moscova, Kazan) isimpozioane internaionale (la Moscova, Bucureti, Praga, Budapesta,Kiev). Domnia sa a contribuit la recunoaterea pe plan european imondial a tiinei neurologice din R. Moldova.Iat cum îl caracteriza pe profesorul D. Gherman, rectorul Universitiide Medicina din Chiinu, Leonid Cobâleanschi, care scriala 1993: «Profesorul D. G. Gherman este un pedagog de înalt profesionalism.Sub conducerea lui activeaz Catedra de neurologie ineurochirurgie, aproape toi specialitii neurologi la momentul actualau trecut coala profesorului D. G. Gherman».Iat înc dou aprecieri ale cercetrilor academicianuluiD.Gherman: «Monografi ile lui D. Gherman au contribuit la formareaunei direcii noi, a unui capitol nou – patologia vascular a mduveispinrii. Aceste lucrri sunt bine cunoscute la noi în ar i duphotare i faciliteaz dezvoltarea de mai departe a acestei probleme»(Academicianul Evghenii Gusev, Moscova).Prof dr. Ion Stamatoiu (Bucureti) scria: «Cercetrile dlui academician,prof., dr. D. Gherman au contribuit în mod pregnant la dez-291

voltarea cunotinelor contemporane privind patologia vascular medular,fiind incluse în patrimoniul tiinelor neurologice ca opere debaz ce aduc contribuii originale în diagnosticul i terapia ischemieimedulare».Dr. D. Gherman este membru al Academiei de tiine din NewYork.Noi îi dorim cavalerului ordinului «Gloria Muncii», dlui academician,prof. dr. Diomid Gherman muli ani de via, de bucurii, derealizri întru sntatea oamenilor i gloria tiinei neurologice dinMoldova.Vitalie PASTUH-CUBOLTEANU„Literatura i Arta”coala de neurologie din Republica Moldovacoala de neurologie din Republica Moldova e cunoscut departede hotarele republicii. Nume ca: academicianul Diomid Gherman,doctori în tiine medicale Ion Moldovanu, Stanislav Groppa, GrigoreZapuhlâh, Mihai Gavriliuc, Victor Vovc, Aurel Saulea, Ozea Rusu,Iulian Glavan, Ion Ilciuc .a. au fcut ca reputaia bun, de care se bucurtiina neurologic din Moldova, sfi e înalt apreciat de savanidin toat lumea.Majoritatea acestor savani profeseaz în cadrul Centrului tiinifico-Practic de Neurologie i Neurochirurgie al Republicii Moldova,condus de distinsul savant i om de omenie Ozea Rusu. Prezena lor lacongrese internaionale, la conferine tiinifi ce, solicitai a fi coautoride manuale, de studii i cercetri comune cu savani din România,Rusia, Ucraina, Frana, Germania .a., denot înaltul profesionalismal neurologilor notri.E o satisfacie sufl eteasc pentru savantul Academician DiomidGherman, unul dintre ctitorii acestei coli din Estul Europei. Domniasa afi rm: „M bucur mai ales tânra generaie, oamenii tineri carealeg ca domeniu de activitate neurologia. Anume acetia au cele maisurprinztoare descoperiri, lor aparinându-le i rezultatele cele maineateptate”.Profesorul Ion Moldovanu afi rm i domnia sa: „De regul, deta-amentul neurologilor este completat de cei mai buni dintre cei buniabsolveni ai facultilor de medicin. Prin asta cred c i câtig tiinarespectiv”.292

Recent rândurile neurologilor a fostcompletate de tânra savant Dorina âplea,care la 7 septembrie a.c. i-a sus-inut teza de doctor în tiine medicale.Lucrarea sa „Specifi cul tulburrilor vegetativela pacienii cu boala Parkinson”o declar specialist avizat într-un domeniufoarte difi cil, investigaiile ei fi indpreuite nu doar de savani din republic,dar i de peste hotare.În Sala Senatului Universitii deMedicin „Nicolae Testemianu”, undea avut loc susinerea tezei, cei mai mari Nicolae Dabijaspecialiti în domeniu - academicianulIon Ababii, rectorul Universitii de Medicin, academicianul DiomidGherman, profesorii universitari Ion Moldovanu (conductorul tiinifi cal doctorandei), Stanislav Groppa, Grigore Zapuhlâh, Felicia tefnache(România), Aurel Saulea, Victor Vovc, Mihai Gavriliuc, InimioaraCojocaru (România) etc. au apreciat înalt cercetrile, soldate de detectritiinifi ce apreciabile, ale Dorinei âplea. „Cred în viitorul tiinifi cmedical al Republicii Moldova, atâta vreme cât tiina este completatde oameni tineri”, a inut s sublinieze academicianul Ion Ababii.„Sunt cercetri care-i marcheaz aportul nu doar pe plan republicanla tratarea acestei maladii”, a menionat Felicia tefnache, efulcatedrei de neurologie a Universitii de Medicin „Gh. T. Popa” dinIai (România).i cu adevrat, boala Parkinson are în ultimul timp o tendin decretere mai ales la oamenii în etate, presupunându-se c în urmtorii40 de ani ea va deine locul doi în structura mortalitii, depind canceruli alte maladii cauzatoare de deces. Cu atât mai importante devininvestigaiile în domeniul respectiv. Dorina âplea, absolvent aUniversitii de Medicin „Nicolae Testemianu”, vine din localitateaSlatina din regiunea Transcarpatic, din acea parte din Maramure,care face parte din Ucraina de azi. Prinii ei - Gheorghe i Raisa âplea-intelectuali bine cunoscui în localitile româneti din dreaptaTisei, au fcut drumul lung al desclectorilor lui Drago Vod pânla Chiinu, ca s se afl e în aceast zi alturi de fi ica lor – cel mai tânrdoctor în tiine medicale din Republica Moldova.293

În aceste zile Dorina âplea se afl la o stagiere în Roma (Italia),unde a fost invitat pentru a-i oferi serviciile i a da consultaii pentrubolnavii unei clinici din Oraul Etern.Nu ne rmâne decât s ne bucurm pentru succesele tinerei savante,dar i pentru înalta apreciere de care se bucur pe plan mondialcoala neurologic din republica noastr.Felicitri!Nicolae DABIJALiteratura i Arta, aprilie 2005Academicianul Diomid Gherman i discipolii siA fonda o direcie tiinifi c în tiina medical sunt capabile numaipersoanele îndrznee cu capaciti neordinare, cei care muncesccu abnegaie zi de zi pe parcursul întregii viei i cei care tiu s intuiascîn discipoli capaciti de cercettor, molipsindu-i de dorinade a cunoate cât mai multe. Patologia vascular vertebromedular afost i rmâne preocuparea pentru toat viaa a academicianului DiomidGherman. Vertebroneurologia este o direcie nou în medicin,care studiaz schimbrile patologice ce decurg în coloana vertebral,coninutul canalului rahidian, aparatul radicular i locomotor. Modifi -crile ce au loc în vertebre conduc la patologii de diferit gravitate alemduvei spinrii i aparatului meningovascular, precum i la modifi -cri în vertebre i aparatul locomotor.Rezultatele tiinifi ce obinute în acest domeniu au constituit subiectula 5 monografi i încununate cu „Premiul de Stat al Republicii”(1998), a 10 teze de doctor în tiine medicale i 2 teze de doctorhabilitat.Lucrrile tiinifi ce ale scolii academicianului Gherman au fostremarcate ca valoare deosebit de mari savani. Academicianul rusE.I.Gusev afi rm: „Monografi ile academicianului D.G.Gherman aucontribuit la formarea unei direcii, capitol nou în neurologie - patologiavertebromedular. Aceste lucrri sunt bine cunoscute în ar ipeste hotare, dezvoltând în continuare domeniul.”Academicianul român Stomatoiu scrie: „Cercetrile domnuluiacad. prof. dr. D. Gherman au contribuit în mod pregnant la dezvoltareacunotinelor contemporane privind patologia vascular medu-294

lar, ele fi ind incluse în patrimoniultiinelor neurologice ca opere debaz ce aduc contribuii originale îndiagnosticul ischemiei medulare”.În 1972 D.Gherman a publicatprima monografi e, „Dereglrile ischemicemedulare”, în baza unuimaterial clinico-morfologic. Colaborarealui D.Gherman cu A.Scoromedin Sankt-Petersburg în aceast problems-a soldat cu dou monografi i:„Dereglrile vasculare medulare” i„Ischemiile compresionale radiculomedulare”.Aceste lucrri au formatRadu Baltago direcie noua în neurologie.În baza materialului morfologic s-au studiat corelaiile clinicomorfologiceale ictusului ischemic acut la diferite niveluri: cervical,toracal i lombosacral. Succesiv, au fost studiate formele clinice ihistologice în caz de mielopatie discirculatoare la nivel cervical, toracali lombosacral. O valoare deosebit o are clasifi carea dereglrilorvasculare medulare, descris pentru prima dat, care este folosit deneurologii din multe ri.Un compartiment important al patologiei coloanei vertebrale îl reprezintspondilopatia hormonal - patologie ce se afl la interseciamai multor specialiti: neurologia, endocrinologia, traumatologia,ginecologia, roentgenologia, care a fost studiat în comun cu discipolasa - Elena Chetraru.Patologia sistemului nervos periferic - cel mai frecvent întâlnitgrup de maladii neurologice - reprezint o alt preocupare tiinifi -c a academicianului Diomid Gherman. Monografi a „Radiculopatialombosacrat spondilotic” (Editura „tiina”, 1975, 120 pag.) a fostpublicat în comun cu colegii din Leningrad. In aceast lucrare a fostdescris evoluia clinic a radiculopatiilor lombosacrale de etiologiediscogen i complicaiile mai frecvente: radiculo-ischemia i radiculo-mielo-ischemia,provocate de compresiunea arterei radicularei radiculo-medulare, care însoesc frecvent rdcinile. S-a doveditc comprimarea arterei radiculare provoac ischemie paralizant,295

când, dup o perioad de dureri, ele dispar brusc, dar se instaleazpareza distal a piciorului. Când în radiculopatia lombar discogeneste comprimat artera radicolomedular, apare o ischemie a conuluimedular - sindrom al arterei Deproges Gotterone, care se manifestprinir-o paraparezfl asc a membrelor inferioare, cu dereglri desensibilitate tip jocheu i dereglri sfi ncteriene. Aceast problem afost studiat de ctre discipolul savantului, confereniarul Catedrei deNeurologie O.Pascal.În monografi a „Neuropatiile în tunel” („tiina”, 1991, 238 pag.),scris în comun cu savanii A.Scorome i M.Irekaia din Sankt-Petersburg,au fost refl ectate rezultatele tiinifi ce ale altei probleme asistemului nervos periferic. Tratamentul neuropatiilor în tunel depindede stadiul procesului de comprimare i starea vascularizrii nervului.Acest tratament poate fi conservator sau, în caz de inefi cient,se aplic tratamentul chirurgical. Astfel, în teza de doctor în tiinemedicale a profesorului G.Zapuhlâh (1989) sunt indicate i descrisemetodele microneurochirurgicale de tratament.Problema ictusului medular la o vârst juvenil în osteohondropatiaScheuermanne-Mau a fost studiat de ctre Svetlana Pleca. S-adovedit c la tinerii cu kifoz juvenil se poate declana un ictus ischemicmedular, care poate fi acut i cronic.Confereniarul Vitalie Lisnic a pus un suport considerabil în diagnosticuldiferenial al sindromului de scleroz lateral amiotrofi c(SLA) în cadrul mielopatiei discirculatorii vasculare.Un suport considerabil a adus teza de doctor în tiine a lui MihaiGavriliuc. Studiind regiunea toracal a mduvei spinale, unde s-ademonstrat c în aceast parte a mduvei, dereglrile vasculare se întâlnesccel mai frecvent la persoanele de vârst matur i înaintat,s-au precizat care sunt factorii de risc timpurii în apariia mielopatieitoracale.În apariia tulburrilor vasculare medulare rolul de baz revineschimbrilor degenerative distrofi ce, precum herniile de disc, osteofitele posterioare, osifi carea ligamentului fl av. Ele sunt generate deboala Schoerman, de spondieopatia hormonal, hipertrofi a faetelorintraarticulare i altele.Confereniarul Marina Sangheli a descris sindromul mielopatieitoracale vasculare.296

Nicolae Frunze a studiat efectul curativ al ammocenei, care este înfuncie de starea iniial a sistemului de protecie imun a organismuluidat. Cu cercetri neurofi ziologice a îmbogit problema mielopatieiconfereniarul Mihai Gavriliuc în teza de doctor habilitat.Profesorul Grigore Zapuhlâh, în cadrul tezei de doctor habilitat întiine, a studiat problema tratamentului chirurgical în cazul mielopatieicervicale vertebrogene - tem puin studiat i foarte necesarpentru tiin i practic. Au fost studiate indicaiile pentru tratamentchirurgical, metodele de tratament i rezultatele scontate.Astfel, datorit studierii mai multor aspecte, s-a format o direc-ie nou în neurologie - vertebroneurologia. Lucrrile ce in de acestdomeniu sunt incluse în cursul de pregtire a rezidenilor, cursanilorfacultilor de perfecionare i studenilor universitii de medicin.Problemele de vertebroneurologie se afl în continu cercetare i, înultimele decenii, fi gureaz ca un capitol nou în manualele i tratatelede neurologie.O coal tiinifi c este recunoscut atunci, când deja discipoliiformeaz direcii noi în tiin i au continuatori.Radu BALTAG,doctor în tiine medicale,Centrul tiinifi co-Practic de Neurologie i Neurochirurgie (Înlimile sale), , . : , . - – a . - “ ” , . , – - , , , - , ...297

, - “” – , . . . . . - , . . , 46-, , ( ) . , , . . - : – , . , ?..298

, .- , – -, - . – - , . , – , . - , . ? , – , – . . , , - . - , – . – - . , , - . - . 100- , 28 . , , , , , “-” : . - , . , - . , , -, . . -299

, - – . , 1971 . , , . . - - 14 -, , . . - . , , -, . – . -. , :, , – . „ ” (, , ) 9 . – 300 , - , . , - . . , “, - ” “ ”“ ” ? . . - - : , , , .300 „ ”27.07.1997

, – . - . , , - . 1975 . , -, , , – . , , , . - , . , , , , , . , , , , . , , , - . , , -. – , , - , , – . , -, -, , -, . . , , - , ! , ! , , ! ! - !V mulumesc frumos,V doresc succese în via i în lucru. ,. , « » 15.06.2007301

Capitolul IX. BOCA – VATR STRMOEASCDespre geneza localitiiSatul Boca e o localitate linistita cu oameni harnici i gospodroi,care tiu preul pâinii, dar i al muncii contiincioase. Drumurilede legatur cu alte localitai formeaz leahul care leag Blii cu Ia-ul, care trece prin Fleti i Sculeni. Aproximativ 12 km de la Fletiînspre Sculeni, alturi de leah este localizat acest sat strbun cu 446de gospodrii, cu o populaie de 1195 de oameni. Boca aproape secontopete cu satul Risipeni, hotarul fi ind format de casa primriei,biseric i liceul teoretic.Materialele arheologice demonstreaz c primii oameni s-au stabilitaici înc din epoca roman. În dicionarul statistic al Moldoveidrept an al primei meniuni documentare al Bocei este anul 1680.Numele de Boca vine de la un stean înstrit. Îmi amintesc, cânderam mic, în cimitirul bisericii era o cruce mare de lemn, pe care scrianumele Boca, cred c de la dinastia acestei familii înstrite s-a pstratnumele satului.Despre satul Boca a scris o monografi e Veceaslav Stvil “Boc-a” lucrare aprut în 2003,din iniiativa i cu sprijinulnepotului meu, doctor stomatologIon Caraca, caredup ce a absolvit Institutulde Medicin în 1965, faculatateade stomatologie,executând diferite funciiorganizatorice în 1993, organizeazîn Chiinu ceamai modern fi rm stomatologic,fi ind declaratde primria municipiuluiChiinu drept “Businessmanal anului 2001”.De menionat c uneledin vechile denumiri aleprilor din moia satului302

s-au pstrat i pân astzi: Lucceni, Mile, Zapodie, Crâma în Vale,Mgureanca, Czceni i altele.Moiile satelor Boca, Risipeni i Izvoare aparineau în timpul ocupaieiruse unui „Cneaz” – Dimitrie Mirskii, care avea un conac boierescîn regiunea dintre pdure i satul Izvoare. Mama îmi povestea cumândrie (când eram mic, de 6 luni), au fost poftii la conac la o petrecerei acest cneaz m-a inut în brae. Feciorul acestui cneaz NicolaeMirskii suferea de schizofrenie i toat viaa a fost internat în spitalul depsihiatrie din Costiujeni, unde îndeplinea funcia de pota în spital. Sespunea c el cunotea vre-o 7 limbi strine i ar fi inventat o limb nou„amazon”. Ne plcea s vorbim cu el când eram studeni.Pân acum se pstreaz denumirea unui iaz – „iazul cneazului”.Satul a suferit mai multe peripeii, mai ales în rzboiul ruso-german.În acest rzboi i-au pierdut viaa 25 de ceteni ai satului. Cuunii din ei am învat într-o clas la coala primar din Rîsipeni (PlecaF., Bobu N., Mahu N. i alii). De trei ori a trecut valul rzboiuluipeste satul Boca, iar în 1944 populaia a fost evacuat cu 30 km, sprenord în satul Logofteni, deoarece tocmai prin sat trecea linia frontului,i sta nu a fost cel mai tragic eveniment. Tragic a fost când populaias-a întors i a gsit goale sâsâiacurile i podurile goale, anterior plinecu ppuoi, grâu, fasole, cartofi i alte producte mturate. Au dispruti lucrurile din case, care au rmas, ruii tot au încrcat i au trimis înRusia, în rezultat populaia în anul de secet din 1946-1947 a suferitfoame i muli au decedat.Personaliti marcante ale satului BocaSatul Boca, împreuna cu satul Risipeni, auo primrie comun, primarul în prezent fi inddomnul Rusu Gh. P., care a fost ales în 2007 dinpartea partidului ,,Aliana Moldova Noastr”.Boca-Risipeni au o biseric comun, parohiadin anul 1997 este îngrijit de preotul NicolaeCojocaru, nscut în satul Chirileni-Ungheni(detalii despre biserica din satul Bocavezi în capitolul IX de la pagina 256-260).Preotul NicolaeCojocaru303

Directoarea liceuluiEudochiaM. BraoveanuLiceul teoretic din Risipenilucrtori medicali,26 ingineri, 19 agronomi,32 zootehnici,11 lucrtori ai artei, 36 – al comerului i alispecialiti.În prezent corpul didactic cuprinde 34 depedagogi. Conduce aceast coal EudochiaBraoveanu, prin sârguina i activitatea creiaa evoluat acest liceu.Pân în anul 1977, în Boca a existat iun spital. Funcia de medic-ef o deineaAceste dou sate au i un liceu comun, caretreptat a evaluat din coal primar, unde cândvaam învaat în anii 1934-1938. Pe acele vremuridirector al colii era Dumitru Bogdanici,urmat de Nicolae Matcovschi. Ulterior a urmato pleiad de învtori i directori (descris încartea consacrat satului Boca). De menionatc pe parcursul a patru decenii coala au absolvit1770 de persoane, care sunt cu studii superioare,dup cum urmeaz: 103 pedagogi, 41304Elena Hârbu medic. efal spitalului din Boca

Medic-ef al policliniciidin Boca ValeriuBobocetaje, construitprin participarea activ a preedintelui colhozului“Ceapaev” Vasile Ursachi, iar spitalulvechi a fost demolat. Din acel an funciade medic-ef este exercitat de ctre ValeriuBoboc, originar al satului Boca, absolvental Universitii de Medicin (1983). Policlinicadeservete comunele Risipeni, Izvoare,Toxobeni i Pruteni.Elena Hârbu. În acest spital a lucrat i mamamea în calitate de infi rmier. Spitalul era dislocatîn casa lui Filaret Bobu, care era un ranînstrit (tatl confereniarului oftalmologIon Bobu) i la timp s-a ascuns, ca s scapede deportare KGB-ist, mutându-se cu traiulla Bli. De deportare a scpat, dar casa afost confi scat. Mai târziu s-a mutat aproapedefi ica sa la Stuceni.În anul 1984,a fost dat în exploatarepoliclinicasatului cu douVasile Ursachi – ex.preedintele colhozului"Ceapaev"Ambulatoriul din Boca305

Liomid Moanu.S-a nscut în 1938. A absolvit colegiulde muzic „tefan Neaga”din Chiinu (1960) i Institutul deArte „Gavril Muzicescu” (1981).Din 1958 este angajat ca solistinstrumentist în orchestra „Radio-TeleviziuniiMoldoveneti”,unde pân în prezent colaboreazcu orchestra „Folclor”. Are cîtevaparticipri în fi lme TV. A evaluatcu orchestra în România, India,Rusia, Nepal, Grecia, Mozambic,Ucraina, Austria, Ungaria.În 1959 i se decerneaz titlul deLaureat al Festivalului al VIII-leaal tineretului i studenilor din Viena.În 1960 este distins cu medalia„Pentru merite în munc”. În 1976i se decerneaz titlul „Artist Emeritdin Moldova”.Ion F. Bobu.Nscut la 27 iunie 1940. A absolvit Institutul deMedicin în 1964. Activeaz ca medic-igienistîn raionul Ceadâr-Lunga, medic-ef al spitaluluidin raionul Criuleni. Secundar clinic lacatedra de oftalmologie din Kiev. În 1972 sus-ine teza de doctor în medicin. Din 1977 pânîn 1997 e asistent, confereniar la catedra deoftalmologie a USMF „N.Testemianu”. A publicatpeste 144 lucrri tiinifi ce, dintre care2 manuale i o monografi e. În 1997 se stabiletecu traiul în România306

Ion Caraca.Nscut la 5 mai 1943. A absolvit Institutul deMedicin în 1965. Dup absolvire, e medic-ef la policlinica stomatologic din oraulTighina. Din 1977 pîn în 1984 activeaz înfuncia de ef al seciei ocrotirea sntii dinoraul Tighina. Din 1993 Director al Cliniciide stomatologie “Caraca-Dental”. Decoratcu ordinul „Drujba narodov” i medalia „Zadoblestnâi trud”.Ion Jarcuchi.Nscut la 29 iunie 1948. În 1972 a absolvitfacultatea de Istorie a Universitii de Statdin Moldova. Din 1974 activeaz în cadrulInstitutului de Istorie al Academiei de tiin-e a Moldovei, ocupînd succesiv funciile decolaborator tiinifi c, ef al Sectorului Istoriatiinei i Tehnicii din Moldova, ef al SecieiOrganizare a tiinei a Prezidiului A..M.,secretar tiinifi c al Seciei de tiine Umanisticei Arte. Este doctor în tiine istorice iautor a peste 50 lucrri tiinifi ce.Lora Moanu-pac.Nscut la 11 martie 1960. În 1985 a absolvitfacultatea de biologie a Institutului Pedagogicdin Tiraspol. Între anii 1987-1990 este doctorandla Institutul de Zoologie i Fiziologieal A..M. Din 1991 este secretar tiinifi c alInstitutului de Fiziologie al A..M. Confereniar,ef al catedrei Fiziologia omului i aanimalelor a Universitii de Stat din Tiraspol(evacuat în Chiinu), prorector pentruactivitatea tiinifi c. A publicat peste 80 delucrri tiinifi ce.307

Zinaida Tarlapan, (Cenu) jurnalist, scriitoare,membru al Uniunii Scriitorilor din RMi a Uniunii Scriitorilor din România.S-a nscut la 4 august 1948. În 1971 a absolvitfacultatea de Filologie a Universitii de Statdin Chiinu. În literatur debuteaz în anii1965-1966. Redactor al TV de stat 1971-1974,redactor literar la mai multe edituri („Lumina”,„Literatura Artistic”). A fost ef de serviciula Departamentul de stat al Limbilor aRM 1993-1994.Din septembrie 1997 se stabilete cu traiul înRomânia, angajat ca inspector în cadrul primriei municipiului Cluj-Napoca(date conform crii lui Veaceslav Stvil „Boca”).Cimitirul bisericii Boca-Risipeni. Locul de veci al mamei Elena la vârstade 88 de ani i tatl Grigore Gherman la vârsta de 87 de ani.308

Legturi “curative”Am fost timp de mai muli ani aa numit „curator-consultant”al raionului Fleti. Cu plcere plecam la consultaii pe linia AVI-ASAN la Fleti i întotdeauna trgeam piciorul i pe la Boca. Pacieniitrimii de la Fleti la consultaie întotdeauna erau preferai.Cînd prinii erau în via mai frecvent vizitam prinii i satul Boc-a. Acum mai rar vizitez Boca. Clinica de neurologie unde activez,Societatea Neurologilor, Institutul de Neurologie i Neurochirurgieorganizeaz conferine-seminare raionale i interraionale cu mediciide familie specialiti în neurologie, psihiatrie, neuropediatrie i alii.S-a petrecut astfel de seminar i la Fleti i cum s nu parcurgi înc12 km s mai vezi odat Boca i casa printeasc. Aa a fost i înanul 2005, colaboratorii Institutului i a clinicii au fost curioi svad casa printeasc i apoi pdurea unde se mai încingea i cîte opetrecere în restaurantul din pdure.Seminarul interraional, raporteaz academicianulDiomid Gherman, Fleti309

Seminarul interraional, raporteaz profesorul Mihail GavriliucParticipanii seminarului interraional din Fleti310

Cu colaboratorii mei pe prispa casei printetiÎn pdurea de la Boca, la o întâlnire colegial cu conducerea Spitaluluidin Fleti, dup seminarul interraional311

Capitolul X. FAMILIA – FORMULA SUCCESULUI„Toate familiile sunt la fel de fericite ifi ecare este nefericit înfelul su”,- aa începe romanul lui Lev Tolstoi, „Ana Carenina”. Cusoia mea Nadejda ne-am cunoscut în clubul Institutului de Medicin,astzi biserica Sf.Nicolae, unde în fi ecare sâmbt i duminic se organizaudansuri aprinse. Dup câteva dansuri ne-am cunoscut, i euîn calitate de cavaler am condus-o acas. Locuia pe strada Caucaz, înpreajma bisericii Ciufl ea de pe strada „Sveacinoi”, din spatele cldiriiAcademiei de tiine.Îmi plcea, avea fi gur frumoas, deoarece se antrena i pe scenateatrului, luând parte în diferite scene de balet. Odat am vzut-ope scen, executând diferite fi guri acrobatice. Era i sportiv, participândîn 1945 la parada sportivilor din Moscova, din toat Uniunea.Diomid Gherman i Nadejda Jivodarenko (1952)A participat la diferite manifestri sportive atletice, întorcându-seodat în cârje, dup asemenea întreceri la Kiev, cu ruptura de meniscla genunchiul drept. Dup ce a terminat Institutul Pedagogic dinChiinu, a fost repartizat ca învtoare de chimie tocmai în raio-312

nul meu Sculeni. Eu urma, dac peste un timp terminam Institutul deMedicin, s plec tot în raionul Sculeni. Aa i s-a întâmplat. Înaintede a fi primit la Catedra de Neurologie, am fost repartizat pentru 6luni în satul Chirileni, în raionul Sculeni. Aa c cunotina noastr acontinuat cu mai mult ardoare. Pe ascuns, fr tirea prinilor, neamlogodit. În timpul unor cursuri pentru învtori, care a avut locîn luna octombrie 1951 i care s-a întrunit în coala din satul natalBoca, viitoarea soie a fcut cunotin cu prinii mei.Nadejda Jivodarenko la Parada unional din Piaa Roie –- Moscova (a treia din stânga)Înainte de a vizita casa printeasc, am pregtit-o sfi e modest,s nu fi e mândr, i chiar dac i-ar propune s serveasc un paharde vin, s nu refuze, s intre în voia prinilor mei. Sfatul meu a fostascultat. Tatl turna phar dup phar, aleasa mea, ca s fac voia prinilormei, a luat câteva phare. Fata le-a plcut prinilor, dar papaîn glum spunea: „Mi, dar bea bine fata asta a ta”. Eu le-am explicat,c “aa am pregtit-o eu, c s v plac vou”.Dup multe ateptri, în sfârit, am trecut în Chiinu, unde amînceput o via nou – studierea specialitii noi - neurologia, la ca-313

tedra de neurologie, sub conducerea eminentului profesor B.arapov.Ne-am îneles cu Nadea, c în vacana colar de primvar, adicpe la sfâritul lui martie, ne vom cstori. Aa a i fost. La 30 martie,fr tirea prinilor, fr martori, fr nnai, ne-am dus la ZAGS,aa se numea pe atunci Ofi ciul Înregistrrii Strii Civile ce se afl a pestrada Grdinilor, unde este i astzi (str. A.Mateevici). Timp de 55 deani, guvernanii notri n-au fost în stare s construiasc un Palat noupentru înregistrarea cstoriilor din Chiinu.23415Participanii la Parada unional din Moscova 1957.Printre ele Vera arlung (1), Ana Vitiu (Melnic) (2), Eugenia Eleni (3),Nadejda Jivodarenko (Gherman) (4), Vanda Zadnipru (Portco) (5)Vremea rece era pe sfârite, se topea zpada. A fost o zi frumoascu soare, murmurau pâriaele, când am ieit, de la ofi ciul cu pricinai ne-am coborât în jos spre lacul, numit pe atunci „Comsomolischi”.Apoi am venit acas, mama Nadei tia de unde venim, îns,tatl a afl at mai târziu, dar cred c se pricepea. Am fost servit cu ozeam gustoas i o mas de srbtoare. În aa fel am marcat ziuacstoriei noastre. Dup aceasta eu m-am întors la cmin, iar Nadeaa plecat la Sculeni, s-i continue lucrul pân la fi nele anului de314

învmânt i s-i ia rmas bun de la colegi. Astfel, cstoria noastrs-a fcut cam pe furi. N-a tiut nimeni, c noi ne-am cstorit,nunt n-am fcut, de fapt, pe atunci nunile nu prea se fceau, chiari la sate. Oamenii dup rzboi triau ca vai de ei. Când s-a întorsNadea din Sculeni, am trecut cu traiul la prinii ei. Peste un an, deziua onomastic a mea, am organizat o petrecere la tanti Zica, naaNadei, care tria în aceeai cas i avea un apartament mai spaios.La petrecerea noastr au participat prietenii mei: ura Nacu, ToleaSecrieru, care erau înc holtei, iar Colea Testemianu a venit cu viitoareasoie Ludmila Neceaeva. A fost o serat frumoas, în spiritulacelor timpuri.Familia Gherman în anul 1963Soacra, Maria Andreevna, era o femeie autoritar, conducea totulîn familie, precum i buctria i alte cheltuieli în cas. Triam toipatru în dou cmarue mici, întunecate i umede. Socrul, GrigoriiSemion Jivodarenko, era maistru i repara bobinele la generatoare,dar banii nu întotdeauna ajungeau la Maria Andreevna i de asta demulte ori în familie se iscau certe.Trebuia s caut posibiliti pentru a îmbunti condiiile de traipentru o via mai bun. Aceasta s-a realizat parial când am ajuns315

Preedinte al Comitetului Central al Societii "Crucea Roie". Abiaîn 1956 am primit un apartament (cu chiriai în el) pe strada Dzerjinski48, (în prezent Gheorghe Asachi). O camer, din cele 3, eraocupat de repatriai din China i a trebuit s suportm sitaia trei anide zile, când lor li s-a oferit un apartament aparte.Bulgaria, Nisipurile de aur, 1982În iunie 1953 s-a nscut primul fi u. Eram într-o stare ambigu.Am hotrît s telefonez la serviciu i s preîntâmpin efa seciei deneurologie T.Orjehovschi i s-i comunic c am „o neplcere” - mi-anscut soia. Ea m corecteaz, i-mi spune, c asta nu-i neplcere,ci o mare bucurie. Dar eu nu prea simeam pe atunci bucuria acestuieveniment. Toat grija i responsabilitatea a czut pe umerii soacrei316

i mamei soiei mele, care s-au ocupat toat viaa cu educaia i îngrijireacopiilor. Eu eram consacrat deplin medicinei i tiinei, soiapedagogiei.Soia Nadejda, dup ce eu am susinut teza de doctor habilitat, adorit i ea s nu rmân mai prejos. La contactat pe profesorul MihlinM., care i-a propus s studieze metabolismul proteic în canceruluterin în procesul de radioterapie. A lucrat mult i destul de minuios,pîn la urm, a terminat teza. În Chiinu teze pe biochimie nu se sus-ineau, i a trebuit s-o susin în Leningrad, la Institutul tiinifi c deRadiologie. Acolo s-a mutat cu lucrul confereniarul N.Milman, caremuli ani a activat în Institutul de Medicin, la catedra de Radiologie.Dumnealui ne-a îndrumat, i timp de un an, teza a fost susinut.Dup susinere, directorul G.Honelidze a numit-o ef de laborator,consacrând toate laboratoarele în unul singur. Aici activeaz 45 deani. Vreau s spun c soia mea a fost o persoan devotat. Mult m-aajutat la elaborarea tezelor mele tiinifi ce.Ca gospodin estede neîntrecut. Cur-enia este „hobbi”-ulei, tot trebuie se strluceasc.Mie nu-miîncredineaz aspiratorul,fi indc eu fceamlucrul superfi cial. Înprivina meselor festiveera incomparabil.Cele mai preferatemâncruri erau „peteleîmplut” i torturile,rciturile, sarmalele,curcanul împlut cumere, meii umplui laPati.Prin anii ‘70 am cltoriti ne-am odihnitîn cele mai renumiteLa odihn la Kislovodsksanatorii din Kislo-317

vodsk, Piatigorsk, Sergheevka. Am fcut împreun cu soia cltoriituristice i în Bulgaria, SUA, India, România, în alte ri.Nepotul Diomid (Chicago) i nepoica Alexandra (Sydnei) în centru în ospeiela surorile din ChiinuFamilia Gherman cu nepoeii, 2004318

Aho, aho de Anul NouS-a creat o tradiie în familie. În ajunul Anului Nou, deja de 8ani la rând, vin cu urturi la Revelion discipolii mei. Pe la ora 18.00aud mare forfoteal în coridor asta discipolii au sosit cu urturi. Cuplcere i bucurie le deschid ua i se începe veselie, râsete, glume ifragmente din urturi, deoarece nimenea nu cunoate nici o urturde la început pân la sfârit, ba i clopoelul îi asigur uneori. Dupurtur, masa deja este pregtit cu bucate de Anul Nou, ifi ecareprezint o “dare de seam”, mai mult în glum, ce-a dobândit i ceare de gând s fac în anul ce vine. La care s-a nscut un copil, care aschimbat apartamentul, care a susinut teza sau a primit titlu tiinifi c,îns, aproape toi au participat la vre-un congres internaional sau aelaborat o monografi e. Ne bucurm cu toii. Apoi fugulia acas, sîntâlneasc Revelionul fi ecare cu familia sa.Dup urtur, vertebrologii probeaz “vertebrele”, 1999-2000Urtur de Anul Nou 2004-2005319

Un eveniment important în familia noastr a fost srbtorirea“Nunii de aur”, 50 de ani de la cstorie, care a avut loc la 3 aprilie2002. Cu prere de ru, din “banda” lui Gherman au rmas numai aceiprezeni în poza de mai jos. La acest eveniment au participat colectivulClinicii de Neurologie, discipolii i cei mai apropiai prieteni.M bucur mult, c am contribuit i la formarea altei familii mari“neurologice”, – 25 de doctori i doctori habilitai în tiine medicale.Pentrufi ecare am depus munc, m-am strduit i am contribuit s sus-in cu succes tezele i sfi e aranjai toi la locul de lucru binevenit.Las în tiin s promoveze cei capabili i cinstii.La “Nunta de aur” cu prietenii în restaurantul “Equador”(familiile Beleaev, Bâtc, Fulga, Nacu)320

La jubileul fiului Igor, (2007) împreunăcu soŃia NadejdaFamilia fiului Igor

La odihnă cu nepoŃeleleNadejda şi VictoriaDouăfamilii împreunăa lui Anatolie şi Diomid Gherman,la jubileul de 80 de ani

NepoŃelele Nadejda şi Victoria, la jubileul de 70 de aniNepoŃica Alexandra (Sidney), cu soŃul în ziua căsătoriei,gheaŃă din Suedia, 2005în castelul de

În ospeŃie academicianul Alexandru Conovalov , directorul Institutului deNeurochirurgie Burdenco , MoscovaCu profesorul P. Mogoreanu, şeful catedrei de pediatrie

AA A FOST S FIEÎn loc de epilogAjuns la urma cea din urm,M uit la urma vieii îndrtS vd ce urm am lsat în urmLa urma cea din urm cum art?Petru ZadnipruS-a încheiat al 57-lea an de activitate a mea ca medic, pedagog, lucrtortiinifi c. Am obosit oare? M-am sturat de lucru, de via? Da,nu. Numai c energia nu-mi ajunge, puteri mai puine au rmas, doargenunchii m trdeaz uneori, sau uneori nu gsesc cuvântul potrivitla locul cuvenit. Iar când m ridic pe scri la etajul doi, am impresia321

c directorul a mai adugat o treapt. În ori ce caz, în fi ecare diminea- m duc la lucru cu plcere, colaboratorii m întâlnesc cu salut izâmbete, termin lucrul i cu plcere merg acas, dac nu sunt invitatla vre-o edin.Ce m-a fcut s scriu aceast carte? Am vrut s las ca motenireunele evenimente din acea perioad, din viaa mea, care m-au impresionat,care m-au bucurat sau care m-au întristat. A vrea ca acesteevenimente descrise de mine s nu-i supere pe nimeni, drept c n-amcu ce s-i bucur. Am scris aa cum a fost. „Aa a fost sfi e”. Relaiileîntre oameni, între medici, între savani, între mentori i discipoli,între prieteni i neprieteni sunt destul de complicate. Ele depind de persoanaîn cauz, de starea psihologic a ei, de caracterul ei, de scopurilepe care le urmrete. Fiecare se consider o personalitate i cere sfi erespectat dup merite. Îns acest merit trebuie s-l dobândeti, conformpurtrii tale personale, s tii s reacionezi la evenimentele, care mereute însoesc. În viaa mea n-am iubit oameni minciunoi, farnici, ipocrii,arogani, mancuri. N-am agreat violena i represiile.Aa m-au educat prinii mei, care erau oameni simpli, cinstii iblajini. Cred în educaie, cred c trebuie s învei copilul de mic smunceasc, sfi e cinstit, sfi e patriot al neamului i al meleagurilorunde s-a nscut.Tata la 80 de ani pe prispa casei, împreun cu mama ateapt oaspeiila jubileu322

Eu n-am fost un elev eminent, un student aclamat de toi, totul amdobândit prin munc. Nu trebuie sfi i geniu ca s faci un lucru mare.Am avut i un pic de noroc. Noi am fost primii moldoveni de careavea nevoie ara,fi ind printre primele cadre naionale.Îmi amintesc, când prin anul 1947, în timpul foametei, organizatde comuniti, venisem în vacan pe câteva zile, desigur, dup productealimentare. Era duminic, papa era la slujb la biseric. Mamami-a încrcat într-un sac produse: fin de ppuoi, cartofi , fasole,brânz, untdelemn i altele. Transport nu aveam i mama (o femeieslbufi zic) a luat sacul în spate i mi l-a dus jumtate de calespre gara Stolniceni, care se afl a la 7 km de satul nostru. Când mi-atransmis sacul, am rmas uimit, cum a putut mama, o femeie atât deplpând, s târâie acest sac, care avea vreo 20 kg. Sau când veneamacas în vacan, papa tia ziua când o s vin. De la gara Stolniceni,când „uera” trenul, se auzea pân pe valea satului. Apoi el nu avearbdare s ajung acas, îmi ieea înainte i m întâlnea la o jumtatede cale. Aa-s prinii. Cu prere de ru, noi, copiii nu totdeauna îirspltim, când ei ajung la btrânee. Eu mereu m gândesc, c priniiceea ce au „plmdit” în copil, aceea i ajunge copilul. Vârsta omuluieste programat genetic, adic se transmite ereditar. Îns dezvoltareacapacitilor de mai departe depinde de mediul ambiant. Unde a nimeritaceast „smân” bun, într-un sol pietros, în mlatin sau încernoziom. Eu toat viaa voi fi recunsctor prinilor mei, care miautransmis o ereditare bun i am nimerit într-un „sol” bun.Dac am ajuns ceva în via, asta o datorez muncii asidue i, desigur,fr colectiv, conductorii eram un zero. În viaa mea, prin colectivul pecare l-am condus, au trecut multe persoane. Uitându-m în urm prinprizma anilor trecui „prin mâinile” mele (ca un „caleidoscop”), am învatmuli medici, discipoli, mai ales pe acei care îndeplineau întocmaii la timp lucrrile recomandate i vedeau scopul i mergeau sigur i cuvitez spre el. Primeam o mare satisfacie de la aceti elevi.Rolul conductorului e s-i îndrumeze pe discipoli i s controlezecum se efectueaz ideea dat de el. Primeti o mare satisfacie, cânddoctorandul mai adaug ceva personal la aceast idee, atunci se vedetalentul discipolului i dorina de a îndeplini aceast lucrare. Aa discipolica Mihail Gavriliuc, Grigore Zapuhlâh, Vitalie Lisnic, Ion Artemie,Oleg Pascal, Radu Baltag, Marina Sangheli, Svetlana Pleca ialii, au îndeplinit temele înainte de termenul cuvenit i nu era necesar323

s le amintesc de lucrare, singuri veneau i m „asaltau” cu întrebri.Dar oare pot trece cu vederea medicii neurologi practicieni, cu dar dela Dumnezeu, aa ca primii efi de secii din Clinica de Neurologiei Neurochirurgie, ca Lilia Cozub, Lilia Chetrari, Vasilie Timirgaz,Nicolae Basiul, persoane care fceau totul pentru pacieni i nu plecauacas pân bolnavului nu i se fcea bine. Sau medici practicienica Gheorghe Dragan (Bli), Vasilie Postolachi (Cahul), Larisa Gona(Briceni), Racu (Floreti), Dumitru Dvorniciuc (Cimilia) i muli al-ii, cu care se mândrete medicina autohton.Prietenul adevrat se cunoate la nevoie i aa prieteni am avut mul-i. Îmi amintesc, când în 1991 am fcut un infarct cardiac, primul mi-asrit în ajutor Gheorghe Malarciuc. A sunat ministrului Chiril Draganiuci a cerut sfi e invitat un consultant din Moscova, care a sosit a doua zi.Alt prieten de la Iai, profesorul Gheorghe Pendefunda a trecut Prutulpe jos, pe podul cilor ferate, cu cel mai vestit cardiolog din Iai i mi-avenit în ajutor. Aa prieteni devotai nu pot fi dai uitrii niciodat.Prin anii 70 s editezi o carte tiinifi c era destul de complicat.Când a vzut lumina prima mea monografi e, s-a bucurat de larg rezonan.Atunci prietenul meu din Leningrad, Alexandru Scorome, mi-apropus s unim tezele noastre, lucrând pe aceeai tem: „Dereglrilemedulare vasculare” i s editm o lucrare împreun, ca sfi e „maisolid”. Mi-am dat acordul i am editat o monografi e despre patologiavascular medular. Toat comunitatea tiinifi c neurologic înspaiul postsovietic tie c aceast problem se studiaz de dou colective,în Chiinu i în Leningrad. Care mi-a fost uimirea, când în1998 A.A.Scorome editeaz în Sanct-Petersburg o „nou monografi e”„Bolile vasculare a mduvei spinrii”, în care sunt incluse trei capitolei preparatele morfologice din monografi ile mele precedente, fr permisiuneamea sau fr s m includ ca coautor. Ca coautor l-a incluspefi ul su Taras i înc un prieten, care n-au lucrat asupra temei datei n-au lucrri pe tema descris. Îl pot socoti pe el prieten adevrat, saueste el un plagiat? Aici se vede faa i onoarea savantului.M bucur mult, c datorit vremii îndelungate, stagiului de lucru,am conlucrat i am cunoscut bine pe toi directorii i rectorii Universitiide Medicin. Desigur, retrospectiv a meniona pe primul director,om dintr-o bucat, Ipatie Cristofor Soroceanu. Aceast persoan frexperien pedagogic, fr grad tiinifi c, îns cu capaciti managerialeînnscute, s-a dus la Moscova, a ateptat sfi e primit de Molotov324

o sptmân întreag în hotel, a primit decizia pozitiv i s-a întorsîn Chiinu i a organizat Institutul de Medicin în condiii extrem dedifi cile. Ceilali directori care au urmat: Harauzov, venit din Leningrad(farmacolog), Ganul venit din Kiev (ginecolog) n-au lsat memorabileimpresii i urmele lor repede s-au ters din istoria universitii.Desigur, un rector puternic a fost Nicolai Tihon Starostenko. Eraun om sever, autoritar, dar binevoitor. Sub conducerea lui se simeadisciplina, el inea mâna pe pulsul pedagogiei medicale. În institut, întimpul cât el a fost rector, nu s-au observat coaliii pro- sau contra.Dup Starostenko a urmat Nicolae Testemianu, despre care amscris mult în capitolele de mai sus. De asemenea, mi-am exprimat prereai despre urmtorul rector V.Anestiadi. Rmâne s-i formeze prereai cititorul crii. Un rector democrat i obiectiv a fost LeonidCobâleanschi, îns, cu prere de ru, a plecat foarte devreme în lumeacelor drepi, suferind de o hepatit toxic. Ion Ababii a fost binevenitîn funcia de rector. Ministrul Sntii pe atunci, Timofei Moneaga,m-a invitat pe mine i pe Gh.Palade s ne expunem prerea, deoareceerau i alte candidaturi la postul de rector. Fr echivoc, candidaturalui I.Ababii era cea mai binevenit. Toi trei am fost de aceeai prere.Stilul lui Ion Ababii de a conduce este asemntor cu acel al luiN.Testemianu. I.Ababii a salvat Universitatea de pieire în anii grei detranzacie la economia de pia. A construit mult, a creat condiii pentrupregtirea medicilor din alte ri, mai ales arabe, a introdus predareaîn limbi strine, a dezvoltat francofonia i a înfi ripat relaii tiinifi copedagogicecu Universiti din SUA, Frana, Belgia, Germania i alteri. Uneori adevrul spus îl supr pe om, de asta unele persoane sestrduiesc din rsputeri s-l ascund, îns mai devreme sau mai târziuadevrul iese la suprafa ca „untdelemnul de asupra apei”.N-a vrea, ca cineva s m învinuiasc, c am scos la suprafa niteevenimente aa cum au fost, aa cum le-am vzut eu prin prizma viziuniimele. Socot c trebuie s lsm pentru motenitori lucrurile aa cumau fost i cum le-am trit. Trebuie s dezvluim doar adevrul.N-am pomenit numai de bine în aceast lucrare, m-am strduit sfi u obiectiv, s descriu totul cum a fost. Vor fi i persoane nemulumite,c am divulgat unele adevruri ascunse i poate nu trebuia s ledezvlui, s le accentuez, am scris pentru istorie, pentru motenitori,pentru urmaii urmailor notri.Tot ce am scris las la judecata comunitii tiinifi ce, a comunitiimedicale i a celor care au participat activ la evenimentele descrise.325

DISCIPOLII ACADEMICIANULUI DIOMID GHERMANDoctori în tiine medicale: Anexa 1326

327

328

329

330

Doctori habilitai în tiine medicale331

332

333

334

335

DECORAIILE I TITLURILE ONORIFICE ALESAVANTULUI DIOMID GHERMANAnexa 2 C 336

337Medalie jubiliar

338"Savant Emerit" alRepublicii Moldova

339

340