În acest context, potenţialul zonei este conferit de patrimoniu, alături de cadrul naturalşi de elementul antropic, considerate ca grupe de valori de sine stătătoare, distincte, alejudeţului.Judeţul Iasi se află la confluenţa a trei subunităţi geomorfologice importante: partea deSud a Câmpiei Moldovei, extremitatea Sud-Estică a Podişului Sucevei şi jumătatea nordică aPodişului Central Moldovenesc. Relieful nu prezintă elemente spectaculoase deosebite, cuexcepţia zonei Cucuteni-Băiceni, care prezintă crevase datorate eroziunii apelor de suprafaţă,formaţiuni de teren calcaros, ape minerale, etc. Aici se întâlnesc binecunoscutele situriistorice din perioada cucuteniană. Sunt recunoscute ca foarte atractive zonele: dealulRepedea, la Sud de Iaşi, Dealul Cătălina din apropierea Cotnarilor, Dealul Moţca şi zona decoastă de la Ruginoasa, cu deschidere atractivă asupra Văii Siretului.Datorită poziţiei geografice, varietăţii condiţiilor naturale şi, nu în ultimul rând, amonumentelor istorice de valoare naţională şi internaţională, precum şi a ospitalităţii locale, îndecursul ultimilor ani, agroturismul din zona de deal şi de munte din judeţul Neamţ a cunoscuto dinamică crescătoare.Alături de aceste elemente de atracţie deosebite, de fondul etnografic şi folcloric alzonei şi de manifestările artistice şi de sărbătorile tradiţionale, agroturismul are o ofertă decazare şi alimentaţie deosebită, de la cabane şi pensiuni cu caracter rustic la cele dotate lastandarde de trei stele.Agroturismul poate fi practicat în toată perioada anului şi completat de pescuit şivânătoare, drumeţii montane.ConcluziiRedăm mai jos problemele cu care se confruntă mediul rural, analizândurmătoarele aspecte caracteristice:- fizico-geografice;- demografice;- economice;- modul de locuire;- echiparea tehnică;- infrastructura socială şi serviciile aferente;- calitatea factorilor de mediu.Putem concluziona că restricţiile majore ale sistemului actual agro-rural sunt:a) fărâmiţarea proprietăţii funciare - cu efecte imediate asupra scăderii producţieifizice (realizate cu costuri ridicate) - şi lipsa unei strategii în exploataţia agricolă(în marea majoritate a cazurilor, predominând autoconsumul);b) gradul scăzut de calificare a populaţiei din agricultură şi sistemele economiceînchise de tip natural, în propria gospodărie;c) sprijinirea insuficientă şi lipsa facilităţilor oferite întreprinzătorilor care doresc sădezvolte activitatea de agroturism;d) dotarea publică redusă în ceea ce priveşte reţeaua de drumuri, reţeaua deaducţiune cu apă potabilă, reţeaua de gaze naturale, telefonie, curent electric,asistenţă medicală, ceea ce conferă un stadiu de dezvoltare inferior mediuluiurban.96
6. TurismulTurismul reprezintă un important sector economic cu potenţial insuficient dezvoltat,în comparaţie cu importanţa acestuia şi contribuţia sa la crearea PIB-ului în ţări ca Spania,Grecia, Marea Britanie, Italia, unde strategii adecvate şi susţinute de dezvoltare a turismului,cu accent pe exploatarea specificului regional, au condus la obţinerea unor veniturieconomice importante din acest sector al activităţii industriale.În acest context, după 1989, România înregistrează încercări timide <strong>pentru</strong> adezvolta acest sector, primii paşi făcându-se în direcţia stabilirii proprietăţii asupra bazeimateriale existente(hoteluri, moteluri, etc.) pe baza principiilor de piaţă.Datorită condiţiilor favorabile de care dispune, a frumuseţii locurilor, purităţii aerului,apelor, zonele montane din judeţele Bacău, Neamţ şi Suceava, ca şi ale împrejurimilororaşului Iaşi, regiunea Nord-Est deţine un potenţial demn de comparat cu pitorescul AlpilorFrancezi, Elveţia, Valea Rinului şi a Dunării Superioare sau cu Nordul Italiei. Alături depitorescul regiunii, binecunoscuta ospitalitate, tradiţiile populare, obiceiurile, specificulgastronomiei moldoveneşti, tradiţionalele degustări de vinuri din podgoriile Cotnari şi Huşi dauculoare locală <strong>pentru</strong> atragerea turiştilor.In tabelul urmator este prezentata capacitatea si activitatea de cazare turistica ladata de 31.07.1998:RegiuneaCapacitatea decazareTuristi cazati(mii)Innoptari(mii)Indici de utilizare acapacitatii infunctiune(%)Total 287268 5552 19183 36,11. Nord Est 19131 636 1642 33,22. Sud Est 133006 1171 6206 44,53. Sud 23139 642 1961 32,64. Sud Vest 16890 374 1619 39,75. Vest 22288 520 1750 31,56. Nord Vest 27231 606 1920 28,67. Centru 36915 928 2831 32,08. Bucuresti 8668 675 1254 40,9Sursa: Anuarul statistic 199997
- Page 1 and 2:
SECTIUNEA IANALIZA SOCIO ECONOMICA
- Page 3 and 4:
Regimul temperaturii aerului este r
- Page 5 and 6:
o Bacău - Braşov - Piteşti drumu
- Page 7 and 8:
2.1.2 Comparatii privind PIB/locuit
- Page 9 and 10:
2.1.3 Productivitatea munciiProduct
- Page 11:
Regiunea Nr.salariati Val.adaugata
- Page 15 and 16:
TOTAL 1,77 0,07 0,37 2,11 0,05 0,48
- Page 17 and 18:
80706050403020100BC BT IS NT SV VSS
- Page 19 and 20:
Parcul de tractoare şi maşini agr
- Page 21 and 22:
Neamţ, din care :- sector privat :
- Page 23:
Masa lemnoasă pusă în circuitul
- Page 26 and 27:
- industria chimică, a fibrelor ch
- Page 28 and 29:
Aceasta constituie încă un argume
- Page 30 and 31:
2.4 Situatia infrastructurii fizice
- Page 32 and 33:
Categoriile de drumuri ale Regiunii
- Page 34 and 35:
2.5 Infrastructura de utilitatiUtil
- Page 36 and 37:
Ponderea lungimii reţelei la nivel
- Page 38 and 39:
5000004000003000002000001000000bac
- Page 40 and 41:
2.6 Infrastructura educaţională
- Page 42 and 43:
elevilor înscrişi în anul şcola
- Page 44 and 45:
Numărul bibliotecilor, în anul 19
- Page 46 and 47: La nivelul centrelor universitare I
- Page 48 and 49: Nord-Est 63 43 215 2 84 407Sud-Est
- Page 50 and 51: Numărul paturilor din spitale şi
- Page 52 and 53: 2.7 Servicii socialeServiciile soci
- Page 54 and 55: 302520151050nord-est sud-est sud su
- Page 56 and 57: 2.8 Infrastructura in domeniul cerc
- Page 58 and 59: dezvoltare este detaşat superioar
- Page 60 and 61: 160140120100806040200152.2113.4103.
- Page 62 and 63: RegiunistatisticeProdusul internbru
- Page 64 and 65: 3.2 Analiza structurala a pietii mu
- Page 66 and 67: mare de întreprinzători particula
- Page 68 and 69: Situatia locurilor de munca nou cre
- Page 70 and 71: 4.Mediul înconjurător4.1 Descrier
- Page 72 and 73: ) Apele de suprafaţăConform datel
- Page 74 and 75: 35302520151050BacauConcentratia in
- Page 76 and 77: SolulSursele majore de poluare a so
- Page 78 and 79: În acest sens, se impune cu necesi
- Page 80 and 81: Gruparea populaţiei rurale după d
- Page 82 and 83: şi masă verde: 5,09 17,20 15,36 5
- Page 84 and 85: Agricultura privată se caracterize
- Page 86 and 87: La numărul de animale judeţele ca
- Page 88 and 89: Judeţele cu cota ce mai ridicată
- Page 90 and 91: Din aceste date la nivelul regiunii
- Page 92 and 93: Nr.localităţilor din zona rurală
- Page 94 and 95: Suprafaţa arabilă T 75 107 77 82
- Page 98 and 99: La data 31 1ulie 1999 situatia se p
- Page 100 and 101: RegiuneTotal Hote-luriHanuriCabaneC
- Page 102 and 103: stabilirea unor facilităţi pentru
- Page 104 and 105: 7. Disparitati infraregionale si in
- Page 106 and 107: • aria cu tradiţie în exploatar
- Page 108 and 109: Astfel, structura dupa nivelul de i
- Page 110 and 111: Anexa ITabelul 1.1 Temperatura aeru
- Page 112 and 113: 1.6 Gruparea populaţiei urbane dup
- Page 115 and 116: 2.3 Structura populaţiei de 12 ani
- Page 117 and 118: 2.5 Numărul unităţilor de educa
- Page 119 and 120: 3.2 Gruparea municipiilor şi oraş
- Page 121 and 122: 3.6 Populaţia totală a regiunii
- Page 123 and 124: 3.8 Dinamica populaţiei în perioa
- Page 125 and 126: 3.11 Rata mortalităţii infantile
- Page 127 and 128: 3.15 Structura populaţiei pe grupe
- Page 129 and 130: 3.19 Structura populaţiei ocupate
- Page 131 and 132: 3.23 Structura şomerilor pe grupe
- Page 133 and 134: 4. Neamţtotal şomeri-cu ajutor de
- Page 135: 3.28 Câştigul mediu lunar pe acti