Suprafaţa arabilă T 75 107 77 82 51la 1 tractor fizic P 77 107 87 86 54Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 2000.76757780Este semnificativă disparitatea dintre suprafaţa arabilă deţinută de producătoriiparticulari (89%) şi dotarea tehnică precară, în comparaţie cu suprafaţa deţinută de societăţileagricole de stat, care au un parc agricol adecvat in raport cu suprafata arabila detinuta, cumenţiunea însă că nu există date precise cu privire la gradul de uzură al acestuia.Silvicultură şi înzestrarea naturală a regiuniiPotenţialul silvic al regiunii:Judeţul Suprafaţă totală Suprafaţă păduri Procent(%)( mii ha) (mii ha)Bacău 662,1 281,4 42,50Botoşani 498,6 57,2 11,47Iaşi 547,6 99,1 18,10Neamţ 589,1 260,5 44,22Suceava 855,3 456,6 53,38Vaslui 531,8 78,9 14,84Reg.Nord-Est 3685,0 1233,7 33,84Sursa : C.N.S. Anuarul Statistic al României, 2000.Cele mai întinse suprafeţe împădurite sunt în judeţele Suceava (53,38%) şi Neamţ(44,22%) care au împreună 6.520 salariaţi în silvicultură, exploatare forestieră şi economiavânatului.Arealele ocupate de păduri afectate de fenomenul de uscare se regăsesc cuantificateîn tabelul următor:Gradul de afectare al pădurilor(%):Judeţul Neafectat Uşor Mediu Sever UscatBacău 68,78 23,61 5,74 0,77 1,10Botoşani 76,37 19,24 4,18 0,05 0,16Iaşi 32,88 43,52 22,47 0,79 0,34Neamţ 53,47 24,78 19,42 1,88 0,45Suceava 69,50 21,20 8,90 0,31 0,09Vaslui 73,62 15,88 7,32 1,28 1,90Total regiune 63,68 23,96 11,20 0,83 0,53-0,4 răşinoaseRomânia 65,6 21,7 11,4 0,8 0,5-0,5 foioaseSursa:Raportul Naţional al Dezvoltării Umane, 1998 ( datele se referă la anul1996).Se observă o afectare peste media pe ţară a pădurilor în judeţele Iaşi şi Neamţ,însă per total regiunea se situează peste media pe ţară la zonele neafectate de uscare(63.68% faţă de media pe ţară de 57.2%).94
Patrimoniul cultural şi arhitectural.În zona rurală a regiunii Nord –Est există numeroase biserici, mânăstiri(Vărarec, Putna,Voroneţ, Agapia, Moldoviţa, Suceviţa, etc.), muzee, case memoriale, conace, hanuri şi curţidomneşti,În ceea ce priveşte fondul etnografic şi folcloric se evidenţiază judeţul Suceava printalentul şi sensibilitatea <strong>pentru</strong> frumos a locuitorilor acestor zone:- Ţara Dornelor – ocupaţie, obiceiuri, port;- Marginea (10km de Rădăuţi) – centru de ceramică neagră;- Dorna-decoraţiuni exterioare;- Ciocăneşti (22km de Vatra Dornei) – covoare ţesute manual;- Cacica – centru ceramic;- Vama – cojocărit.- Fundul Moldovei – instrumente populare, prelucrare artistică alemnului;- Cârlibaba – port, ţesături de interior;- Arbore – scoarţe şi ştergare.- La Mihăileni şi Cătămărăşti Deal (Botoşani) se produce ceramică tradiţională,iar în comuna Vorona sunt bine-cunoscuţii creatori de măşti populare.Judeţul Iaşi păstrează un bogat tezaur al tradiţiilor culturale şi folclorice, constând încase memoriale, biserici, mănăstiri, documente scrise, o multitudine de profile etno-folclorice,de tradiţii ce se manifestă şi astăzi în unele locuri prin intermediul târgurilor şi iarmaroacelor,hramurilor, etc.Manifestările artistice şi sărbătorile populare tradiţionale din tot cursul anului aduc înatenţia publicului larg spiritul viu, autentic al meleagurilor moldave, prin portul popular,cântece şi dansuri, obiceiuri străvechi. De asemenea, manifestările artistice şi întrecerilesportive contribuie la atractivitatea zonei:- Festivalul internaţional de artă plastică Tescani(Bacău)- Festivalul internaţional de folclor “Trandafir de la Moldova”(Iaşi)- Festivalul “Datini şi obiceiuri de iarnă”(Iaşi)- Festivalul internaţional de folclor ”Ceahlăul”(Neamţ)- Festivalul internaţional de folclor “Arcanul”(Suceava)- Festivalul internaţional “Hora din bătrâni”(Vaslui.AgroturismLegea nr. 145/31.12.1994 <strong>pentru</strong> aprobarea O.U.G. Nr.62/24.08.1994 privindstabilirea unor facilităţi <strong>pentru</strong> dezvoltarea sistemului de turism rural din zona montană,promovează iniţiativa privată, în sensul că gospodăriile ţărăneşti pot fi autorizate săpresteze servicii turistice în calitate de pensiuni sau ferme agroturistice.Poziţia geografică, frumuseţea naturală şi, nu în ultimul rând, monumentele istorice devaloare naţională şi internaţională, creează premisele obţinerii unui important aport economicdin sfera agroturismului.Potenţialul turistic este concentrat în principal în judeţele Suceava, Neamţ, Bacău şiIaşi.95
- Page 1 and 2:
SECTIUNEA IANALIZA SOCIO ECONOMICA
- Page 3 and 4:
Regimul temperaturii aerului este r
- Page 5 and 6:
o Bacău - Braşov - Piteşti drumu
- Page 7 and 8:
2.1.2 Comparatii privind PIB/locuit
- Page 9 and 10:
2.1.3 Productivitatea munciiProduct
- Page 11:
Regiunea Nr.salariati Val.adaugata
- Page 15 and 16:
TOTAL 1,77 0,07 0,37 2,11 0,05 0,48
- Page 17 and 18:
80706050403020100BC BT IS NT SV VSS
- Page 19 and 20:
Parcul de tractoare şi maşini agr
- Page 21 and 22:
Neamţ, din care :- sector privat :
- Page 23:
Masa lemnoasă pusă în circuitul
- Page 26 and 27:
- industria chimică, a fibrelor ch
- Page 28 and 29:
Aceasta constituie încă un argume
- Page 30 and 31:
2.4 Situatia infrastructurii fizice
- Page 32 and 33:
Categoriile de drumuri ale Regiunii
- Page 34 and 35:
2.5 Infrastructura de utilitatiUtil
- Page 36 and 37:
Ponderea lungimii reţelei la nivel
- Page 38 and 39:
5000004000003000002000001000000bac
- Page 40 and 41:
2.6 Infrastructura educaţională
- Page 42 and 43:
elevilor înscrişi în anul şcola
- Page 44 and 45: Numărul bibliotecilor, în anul 19
- Page 46 and 47: La nivelul centrelor universitare I
- Page 48 and 49: Nord-Est 63 43 215 2 84 407Sud-Est
- Page 50 and 51: Numărul paturilor din spitale şi
- Page 52 and 53: 2.7 Servicii socialeServiciile soci
- Page 54 and 55: 302520151050nord-est sud-est sud su
- Page 56 and 57: 2.8 Infrastructura in domeniul cerc
- Page 58 and 59: dezvoltare este detaşat superioar
- Page 60 and 61: 160140120100806040200152.2113.4103.
- Page 62 and 63: RegiunistatisticeProdusul internbru
- Page 64 and 65: 3.2 Analiza structurala a pietii mu
- Page 66 and 67: mare de întreprinzători particula
- Page 68 and 69: Situatia locurilor de munca nou cre
- Page 70 and 71: 4.Mediul înconjurător4.1 Descrier
- Page 72 and 73: ) Apele de suprafaţăConform datel
- Page 74 and 75: 35302520151050BacauConcentratia in
- Page 76 and 77: SolulSursele majore de poluare a so
- Page 78 and 79: În acest sens, se impune cu necesi
- Page 80 and 81: Gruparea populaţiei rurale după d
- Page 82 and 83: şi masă verde: 5,09 17,20 15,36 5
- Page 84 and 85: Agricultura privată se caracterize
- Page 86 and 87: La numărul de animale judeţele ca
- Page 88 and 89: Judeţele cu cota ce mai ridicată
- Page 90 and 91: Din aceste date la nivelul regiunii
- Page 92 and 93: Nr.localităţilor din zona rurală
- Page 96 and 97: În acest context, potenţialul zon
- Page 98 and 99: La data 31 1ulie 1999 situatia se p
- Page 100 and 101: RegiuneTotal Hote-luriHanuriCabaneC
- Page 102 and 103: stabilirea unor facilităţi pentru
- Page 104 and 105: 7. Disparitati infraregionale si in
- Page 106 and 107: • aria cu tradiţie în exploatar
- Page 108 and 109: Astfel, structura dupa nivelul de i
- Page 110 and 111: Anexa ITabelul 1.1 Temperatura aeru
- Page 112 and 113: 1.6 Gruparea populaţiei urbane dup
- Page 115 and 116: 2.3 Structura populaţiei de 12 ani
- Page 117 and 118: 2.5 Numărul unităţilor de educa
- Page 119 and 120: 3.2 Gruparea municipiilor şi oraş
- Page 121 and 122: 3.6 Populaţia totală a regiunii
- Page 123 and 124: 3.8 Dinamica populaţiei în perioa
- Page 125 and 126: 3.11 Rata mortalităţii infantile
- Page 127 and 128: 3.15 Structura populaţiei pe grupe
- Page 129 and 130: 3.19 Structura populaţiei ocupate
- Page 131 and 132: 3.23 Structura şomerilor pe grupe
- Page 133 and 134: 4. Neamţtotal şomeri-cu ajutor de
- Page 135: 3.28 Câştigul mediu lunar pe acti